Infracțiuni la alte legi speciale. Decizia 648/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.648/
Ședința publică de la 12 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Liviu Herghelegiu președinte secție penală
JUDECĂTOR 2: Petruș Dumitru
JUDECĂTOR 3: Mița Mârza
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de PROCUROR -
Procuror-șef Secție judiciară
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind soluționarea recursului penal promovat de inculpatul trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 2961alin.1 lit. din Legea nr. 571/2003 împotriva deciziei penale nr.95/11.04.2008 a Tribunalului Brăila (sentință fond nr. 1970/12.10.2007).
La apelul nominal făcut în ședință publică a lipsit recurentul inculpat, care a fost reprezentat de avocat, apărător ales în baza împuternicirii avocațiale nr.- emise de Baroul Brăila -Cabinet de avocat " ",pe care o depune la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință în sensul că Agenția Națională de Administrare Fiscală Bac omunicat precizări, după care;
Avocat depune copie de pe certificatul de concediu medical seria - nr.- din 08.08.2008.
Se prezintă consilier juridic, din cadrul Jud. B, care depune la dosar Delegația nr.-/21.04.2008 emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Juridică, în baza căreia este delegat să reprezinte interesele F, ca reprezentant legal al Statului Român.
Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat, constată recursul în stare de judecată și, potrivit disp.art.38513Cod procedură penală, acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.
Recurentul-inculpat, prin apărător ales, avocat, având cuvântul în susținerea recursului formulat, față de adresa care a fost depusă la dosarul instanței, din care rezultă că Direcția Generală a Finanțelor Publice B nu ar fi avut mandat special din partea F pentru constituire de parte civilă și pentru declarare de apel, precizează că aceasta nu este nici culpa instanțelor de fond și apel, nici a inculpatului și nici a Ministerului Public pentru că legea nu prevede ca instanța de judecată să verifice sau să aibă la dosarul instanței acest mandat special. Se prezumă că Direcția Generală a Finanțelor Publice cunoaște legea și acționează de bună credință.
Atât timp cât Direcția Generală a Finanțelor Bas tat în proces, a avut cunoștință de termenele de judecată pe parcursul a trei ani și nu a făcut demersul eventual, în cazul în care știa că nu avea mandat special din partea ANAF pentru obținerea acestuia, consideră că instanța de fond a apreciat că partea este legal citată: Statul Român, respectiv F, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice
Totodată, susține motivul de recurs în sensul că apelul a fost greșit admis în sensul că instanța de apel, deși a motivat un singur motiv de apel al Parchetului, a admis în totalitate apelul Parchetului, care avea patru motive de apel, și au fost astfel încălcate dispozițiile art.378 pct.3 Cod procedură penală.
Ca atare, susține că Tribunalul Brăilaa admis apelul în mod greșit și solicită, în temeiul art.38515pct.2 lit.a Cod procedură penală, casarea deciziei penale nr. 95/11.04.2008 a Tribunalului Brăila și menținerea hotărârii pronunțate de instanța de fond.
Totodată, precizează că Înalta Curte de Casație și Justiție nu s-a pronunțat în recursul în interesul legii promovat.
Consilier juridic, din cadrul Jud. B, precizează că la data constituirii cererii ca parte civilă a Statului Român, era în vigoare Hotărârea nr.208/2005 iar promovarea unei astfel de cereri s-a făcut în temeiul art.24 alin.2 pct.42 din Hotărârea nr.208/2005 și a art.17 alin.3 din OG 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală. În baza acestor acte, Direcția Generală a Finanțelor Publice a avut un mandat de drept să se constituie parte civilă. A fost formulată cererea de constituire parte civilă iar în cursul soluționării dosarului penal la instanța de fond, Judecătoria Brăila, s-a abrogat Hotărârea nr. 208/2005 și a intrat în vigoare Hotărârea nr.495/2007, care la art.24 pct.44 prevede obligativitatea ca Statul Român să fie reprezentat de unitățile sale subordonate la instanțele de judecată în baza unui mandat.
În cursul soluționării dosarului de fond Statul Român trebuia să fie recitat de către instanța de fond prin F iar, ulterior, F să emită un mandat de reprezentare în teritoriu.
Învederează că Statul Român nu a fost citat în baza acestui articol iar comunicarea hotărârii de fond s-a făcut la Direcția Generală a Finanțelor Publice care apreciază că nu mai avea calitate în acest dosar deoarece calitatea o avea
Solicită respingerea recursului formulat de inculpat și, pe cale de consecință, să se mențină hotărârea Tribunalului Brăila, care a dispus desființarea hotărârii de fond și trimiterea dosarului la Judecătoria Brăila pentru continuarea judecării, cu respectarea procedurii de citare a Statului Român, prin ANAF.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază că recursul declarat de inculpat este nefondat; decizia penală nr.95/11.04.2008 a Tribunalului Brăila pronunțată de Tribunalul Brăila fiind legală și temeinică.
Împotriva hotărârii primei instanțe s-a declarat apel d e către Parchet și de către Direcția Generală a Finanțelor publice și apreciază că, în raport de motivele de apel care au fost invocate, unul era prioritar și acesta a fost avut în vedere de Tribunalul Brăila, respectiv faptul că la instanța de fond, Judecătoria Brăila, judecarea cauzei a avut loc în lipsa unei părți legal citate, de fapt, fără citarea legală a părții vătămate care la acel moment era Agenția Națională de Administrare Fiscală.
În aceste condiții, fiind încălcate dispozițiile procesual penale, apreciază ca fiind legală și temeinică soluția care s-a dispus în cauză de desființare a hotărârii primei instanței și de trimitere spre rejudecare.
Pe de altă parte, instanța de apel, în considerentele hotărârii, a motivat soluția pronunțată, și, totodată, a motivat că, în rejudecare, instanța de fond urmează să aibă în vedere și toate celelalte motive care au fost invocate de către Parchet,
Apreciază că recursul declarat este nefondat, solicită menținerea hotărârii Tribunalului Brăila cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Precizează că instanța de apel nu a răspuns tuturor motivelor de apel invocate de Parchet pentru că nici nu mai avea cum practic să răspundă în condițiile în care s-a apreciat că la fond judecata a avut loc cu lipsă de procedură. Primul motiv de apel al Parchetului era un motiv prioritar și prin urmare, instanța nu mai putea intra pe fondul cauzei, dat fiind faptul că aceasta era soluția care s-ar fi impus.
Avocat, având cuvântul în replică, potrivit disp.art.38513alin.2 Cod procedură penală, învederează că nu există motive de apel care să aibă prioritate față de alte motive în cadrul aceleiași declarații de apel. Legea penală nu prevede așa ceva. Exisă doar prevederea că instanța este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor de apel.
Ca atare, instanța dacă a admis că o parte a fost nelegal citată, atunci admitea acest motiv, dar nu avea dreptul, nemotivând de ce celelalte trei motive de apel sunt temeinice sau nu, să impună instanței de fond să le aibă în vedere la rejudecare.
În ceea ce privește nelegala citare, urmează să aprecieze instanța de recurs, cu atât mai mult cu cat instanța de apel nu a verificat dacă Paa vut sau nu a avut mandat special., a admis acest motiv de apel.
Declarând închise dezbaterile, Curtea rămâne in pronunțare.
Ulterior deliberării
Curtea
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.1970/12.10.2007, Judecătoria Brăila, în baza dispozi țiilor art.11 punctul 2 litera "a" cod procedura penala raportat la art. 10 litera "d" cod procedura penala s-a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.2961al.1 lit.c din Legea nr.571/2003.
Prin aceeași sentință s-a respins cererea de despagubiri civile și cererea de luare a măsurilor asiguratorii.
In baza dispozitiilor art.189 si urmatoarele cod procedura penala cheltuielile judiciare au fost lăsate în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că SC COM SRL are sediul social declarat în municipiul B,-, este înregistrată la.C B sub nr. 09/474/25.09.1998, având IR-. Potrivit actelor constitutive, obiectul principal de activitate îl constituie fabricarea băuturilor alcoolice distilate. are calitatea de asociat unic și administrator, iar soțul acesteia, inculpatul are calitatea de director. Societatea are sediul social declarat la adresa de domiciliu a inculpatului și a soției acestuia.
La data de 19.12.2003, Ministerul Finanțelor Publice - Comisia pentru autorizarea antrepozitelor fiscale și a importatorilor de produse accizabile supuse marcării, a autorizat SC COM SRL B ca antrepozit fiscal de producție băuturi spirtoase. fiscal a fost autorizat pentru punctul de lucru din municipiul B,-.
La data de 10.08.2005 a fost efectuat un control de către comisari din cadrul Gărzii Financiare - Comisariatul General și din cadrul secției Gărzii Financiare B atât la sediul social declarat al SC COM SRL B, cât și la antrepozitul autorizat pentru producția de băuturi spirtoase al societății
În prezența administratorului societății -, precum și a directorului acesteia, respectiv inculpatul, comisarii Gărzii Financiare au constatat:
1. la sediul social al societății (și nu la antrepozitul fiscal autorizat, cum era legal) într-un garaj din curtea imobilului au fost găsite 10 butoaie de plastic a câte 200 litri fiecare cu alcool etilic, cu privire la care nu au fost prezentate documente de proveniență.
2. la antrepozitul fiscal autorizat, s-a constatat că agentul economic nu ține o evidență strictă și la zi a stocurilor de materii prime și produse finite, neavând totodată nici rapoarte de producție pentru cantitatea de 1800 litri băutură spirtoasă (22 ) produsă în cadrul antrepozitului.
Pentru cele constatate, comisarii Gărzii Financiare au luat măsura sancționării contravenționale a agentului economic și de confiscare a cantității de 2000 litri alcool etilic cu privire la care nu s-au putut prezenta documentele de proveniență.
Față de acestea, s-au solicitat explicații atât administratorului societății cât și inculpatului, în calitate de director la SC COM SRL
În nota sa explicativă, administratorul societății a arătat că nu cunoaște nimic în legătură cu proveniența alcoolului etilic găsit în garajul de la sediul social și a indicat că despre toate acestea poate da relații directorul societății respectiv inculpatul.
În nota explicativă dată de învinuit, acesta a arătat doar că alcoolul etilic "mi-a fost adus la poarta de la sediul societății cu o autoutilitară IVECO (nu rețin numărul de înmatriculare), pe care l-am cumpărat cu suma de 110.000.000 lei, delegați fiind 6 bărbați".
Audiat în cauză, inculpatul a recunoscut că a achiziționat cantitatea de 2000 alcool etilic, găsită în 10 butoaie a câte 200 litri fiecare de către comisarii Gărzii Financiare, de la 6 persoane necunoscute care au venit cu un Mercedes și o autoutilitară Iveco care i-au eliberat totodată și o factură fiscală pe numele SC B COM SRL B, contra sumei de 361.760.000 lei, pe care inculpatul a plătit-o în patru tranșe și pentru care i s-au emis chitanțe în acest sens. Arată că achiziția a făcut-o personal, fără a-i aduce la cunoștință administratorului societății, aflând despre aceasta abia cu ocazia controlului Gărzii Financiare.
Inculpatul a mai declarat că întreaga cantitate de alcool a achiziționat-o în calitate de persoană fizică și nu pentru societatea al cărei director era, deoarece a avut intenția să înființeze o asociație familială. Inițial inculpatul a declarat că a și depus documentația necesară pentru înființarea asociației familiale la Primăria B, ulterior însă a revenit și a arătat că nu are documente care să ateste acest lucru.
Atât pe parcursul audierilor cât și la prezentarea materialului de urmărire penală inculpatul a recunoscut că a făcut achiziția de alcool etilic de la SC COM SRL B, dar că nu cunoștea dacă acesta funcționează legal sau nu ori dacă era antrepozitar autorizat.
Cu toate acestea, inculpatul susținut că a solicitat și obținut de la delegații care i-au livrat alcoolul etilic copii după certificatul de înregistrare a SC B COM SRL la ORC B, după actul constitutiv precum și după actul de identitate a delegatului ce i-a completat factura (filele 45-55). Aceste apărări nu pot fi primite deoarece, în calitate de director al unei societăți autorizate ca antrepozit fiscal și care se ocupa efectiv de astfel de achiziții, inculpatul cunoștea modul de efectuare a achizițiilor de alcool etilic și ar fi trebuit să solicite dovada de la furnizor că este autorizat. Audiat, inculpatul a arătat că era conștient de faptul că în calitate de persoană fizică, nefiind autorizat, nu putea să achiziționeze în condiții legale, alcool etilic, dată fiind reglementarea circulației acestui produs din codul fiscal.
De asemenea, achiziția făcând-o în calitate de persoană fizică, deși a conștientizat că pe factură nu s-a menționat valoarea accizei, a acceptat să efectueze operațiunea susținând că nu este nici o problemă de vreme ce intenționa să înființeze o asociație familială și să prelucreze acel alcool. Și această apărare urmează a fi înlăturată deoarece în baza Legii nr.31/1990, bunurile aduse ca aport în societate nu pot fi introduse în circuitul de producție și astfel consumate. De asemenea, la momentul controlului Gărzii Financiare, inculpatul deși a participat în calitate de director al SC COM SRL B, nu a precizat în nici un moment că alcoolul etilic depistat la sediul social al societății, nu ar aparține acesteia ci a indicat la modul general, cine i l-a adus "la poarta societății". În schimb pe parcursul audierilor, acesta nuanțează cele arătate în mod sumar în nota explicativă dată la controlul Gărzii Financiare.
Cu adresa nr.-/10.10.2005 Garda Financiară - Comisariatul General, a comunicat faptul că din evidențele Ministerului Finanțelor Publice privind societățile comerciale autorizate ca antrepozit fiscal, rezultă că SC B COM SRL B nu este autorizată în acest sens, drept urmare achiziționarea de alcool de la această societate constituie infracțiune.
Pe baza situatiei de fapt mai sus expuse, organul de urmarire penala a retinut ca in drept - fapta inculpatului, de a achiziționa la data de 24.03.2005 cantitatea de 2000 alcool etilic de la SC B COM SRL B, societate care nu este autorizată ca antrepozit sau importator de astfel de produse, cauzând prin aceasta un prejudiciu bugetului de stat în sumă de 3832,9502 lei RON constituie infracțiunea prevăzută de art.2961al.1 lit.c din Legea nr.571/2003.
In faza de cercetare judecatoresca s-a efectuat o expertiza chimica de specialitate care a concluzionat ca produsul chimic achizitionat de inculpat nu corespunde din punct de vedere al caracteristicilor chimice specifice, alcoolului etilic, produsul fiind neconform stasurilor specifice acestuia ( filele 76 -1o5 dosar instanta). De asemenea, din adresa Autoritatii nationale pentru protectia consumatorilor (fila nr.119 de la dosarul instantei) rezulta ca: "valorile parametrilor fizico- analizati la cele 1o probe de alcool prelevate de la Com B depasesc cu mult (zeci de ori) limitele maxime prevazute pentru alcoolul etilic de origine agricola prin Ordinul nr.268/441/117/2oo3 -- astfel incat pot fi considerate alcool brut, necesitand rerafinare."
Atat concluziile expertizei cat si adresa mai sus arata dovedesc faptul ca produsul cumparat de inculpat in conditiile mai sus descrise nu este alcool etilic.
Prin dispozitiile art.2961al.1 lit.c din Legea nr.571/2003 ( Codul Fiscal) legiuitorul a incriminat ca infractiune - achiziționarea de alcool etilic și de distilate de la alți furnizori decât antrepozitarii autorizați pentru producție sau importatorii autorizați de astfel de produse - de esenta incriminarii fiind natura produsului cumparat de subiectul activ al infractiunii - alcoolul etilic.
Odata ce s-a facut dovada ca produsul cumparat nu era alcool etilic, infractiunea nu poate subzista, lipsind elementul material al acesteia.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila și Direcția Generală a Finanțelor Publice
În apelul său Parchetul a susținut următoarele motive:
- În conformitate cu prevederile art.24 al 2 pct.42 din HG208/17.03.2005 Agenția Națională de Administrare Fiscală are ca atribuție reprezentarea statului în fața instanțelor de judecată,direct sau prin unitățile subordonate ale Ministerului Finanțelor Publice. Astfel, susține Parchetul în cauză se impunea citarea în calitate de parte civilă a Ministerului Finananțelor Publice prin Agenția Națională de Administrare Fiscală și nu Direcția Generală a Finanțelor Publice B.
- În mod greșit s-a dispus achitarea inculpatului reținându-se că alcoolul cumpărat nu face obiectul incriminării în condițiile în care art.173 al 1 lit a-d din Legea nr.571/2003 nu face nici o distincție după cum alcolul are origine agricola ori o altă origine.
- În cursul cercetării judecătorești deși a fost introdusă în cauză ca parte responsabilă civilmente SRL prin reprezentant legal întrucât alcoolul a fost găsit într-un garaj din imobilul în care se află sediul SC SRL instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la această parte.
- Întrucât din cele trei probe ridicate din fiecare recipient s-au folosit numai două probe instanța trebuia să se pronunțe în conformitate cu prevederile art.109 al 5 C.P.P.
Direcția Generală a Finanțelor Publice Bad eclarat apel în termen pe care, însă, nu l-a motivat, însă a înaintat precizări potrivit cărora "DGFP B a avut mandat de drept pentru a reprezenta Statul Român,fiind unitate cu personalitate juridică,subordonată ANAF,în temeiul dispozițiilor art. 17 (3) din O G nr. 92/2003 privind Codul d e procedură Fiscală, potrivit cărora "Statul este reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor prin Agenția Națională de Administrare Fiscală și unitățile sale subordonate cu personalitate juridic."
Tribunalul Brăila, examinând motivele invocate de cele două apelante dar și din oficiu în temeiul art.371 al.2 din C.P.P. a reținut următoarele:
Potrivit art 17 al 3 din NR.OG 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală " tatul este reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor prin Agenția Națională de Administrare Fiscală și unitățile sale 42. reprezintă statul în fața instanțelor, ca subiect de drepturi și obligații privind raporturile juridice fiscale și alte activități ale agenției, direct sau prin unitățile subordonate ale Ministerului Finanțelor Publice, în baza mandatelor transmise; renunțarea la drepturile statului în litigiile care au legătură cu raporturile juridice fiscale poate fi formulată de organele fiscale numai cu acordul Guvernului; subordonate cu personalitate juridică."
Acest text reprezintă lege cadru în materie,însă aceeași instituție a reprezentării a constituit și obiect de reglementare pentru două acte normative succesive în timp respectiv HG208/17.03.2005 și Hotărârea nr.495/23.05.2007 ambele privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Potrivit art.24 al 2 pct 42 din HG208/17.03.2005, în vigoare la data sesizării instanței de fond, Agenția Națională de Administrare Fiscală "reprezintă statul în fața instanțelor, ca subiect de drepturi și obligații privind raporturile juridice fiscale și alte activități ale agenției, direct sau prin unitățile subordonate ale Ministerului Finanțelor Publice,în baza mandatelor transmise; renunțarea la drepturile statului în litigiile care au legătură cu raporturile juridice fiscale poate fi formulată de organele fiscale numai cu acordul Guvernului".
Textul de mai sus se regăsește și în Hotărârea de Guvern nr. 495 din 23.05.2007, hotărâre care abrogă HG 208/2005 cu un conținut asemănător, potrivit căruia ANAF "eprezintă statul în fața instanțelor și a organelor de urmărire penală, ca subiect de drepturi și obligații privind raporturile juridice fiscale și alte activități ale agenției, direct sau prin direcțiile generale ale finanțelor publice județene și a municipiului B,în baza mandatelor transmise;renunțarea la drepturile statului în litigiile care au legătură cu raporturile juridice fiscale poate fi formulată de organele fiscale numai cu acordul Guvernului; renunțarea la calea de atac se va face conform procedurii stabilite prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală;
Ambele texte de mai sus au ca element comun cerința ca reprezentarea Statului de către ANAF când se face prin direcțiile generale ale finanțelor publice să se facă în baza mandatelor de reprezentare.
Or, în cauza de față, Direcția Generală a Finanțelor Publice B nu a avut mandat de reprezentare.
În "precizările" sale DGFPB, aflate la fila nr.37, dosar apel susține că textul art 17 al 3 din O G nr.92/2003 privind Codul d e procedură fiscală potrivit căruia "Statul este reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor prin Agenția Națională de Administrare Fiscală și unitățile sale subordonate cu personalitate juridică." stabilește în favoarea DGFP B un mandat de reprezentare legală.
În consecință, Tribunalul Brăila, constatând judecarea cauzei la instanța de fond cu lipsă de procedură cu partea vătămată, a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță prin decizia penală nr.95/11.04.2008.
Împotriva acestei hotărâri de desființare cu trimitere spre rejudecare a declarat recurs inculpatul, care a apreciat că în mod greșit s-a dispus desființarea cauzei cu trimitere, partea vătămată fiind legal citată, atâta timp cât DGFP B a stat în proces la instanța de fond ca parte vătămată pe parcursul 3 ani și nici un moment nu a invocat faptul că nu a avut mandat special din partea ANAF.
De asemenea, dispunând desființarea hotărârii, instanța de apel nu s-a pronunțat și nu a analizat motivele de apel ale parchetului, ceea ce atrage nulitatea hotărârii.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu în limitele prevăzute de lege, Curtea reține următoarele:
În mod judicios Tribunalul Brăilaa constatat că judecata în fond a cauzei s-a desfășurat cu lipsă de procedură cu partea vătămată, situație în care interesele acesteia au fost lezate și, pe cale de consecință, se impunea trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
La data constituirii cererii ca parte civilă a Statului Român, era în vigoare Hotărârea nr.208/2005 iar promovarea unei astfel de cereri s-a făcut în temeiul art.24 alin.2 pct.42 din Hotărârea nr.208/2005 și a art.17 alin.3 din OG 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală. În baza acestor acte, Direcția Generală a Finanțelor Publice a avut un mandat de drept să se constituie parte civilă. A fost formulată cererea de constituire parte civilă iar în cursul soluționării dosarului penal la instanța de fond, Judecătoria Brăila, s-a abrogat Hotărârea nr. 208/2005 și a intrat în vigoare Hotărârea nr.495/2007, care la art.24 pct.44 prevede obligativitatea ca Statul Român să fie reprezentat de unitățile sale subordonate la instanțele de judecată în baza unui mandat.
În cursul soluționării dosarului de fond Statul Român trebuia să fie recitat de către instanța de fond prin F iar, ulterior, F să emită un mandat de reprezentare în teritoriu.
Statul Român nu a fost citat în baza acestui articol iar comunicarea hotărârii de fond s-a făcut la Direcția Generală a Finanțelor Publice care apreciază că nu mai avea calitate în acest dosar deoarece calitatea o avea
Dispunând desființarea hotărârii în intregul ei și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, Tribunalul nu se putea pronunța pe fondul motivelor de apel invocate de Parchet deoarece hotărârea instanței de fond nu mai exista pentru a putea fi analizată pe fondul cauzei în raport de motivele de apel d e fond ale Parchetului. Practic, pe cale de excepție, respectiv pe lipsă de procedură de citare, s-a desființat hotărârea instanței de fond iar motivul desființării a făcut inutilă judecarea cauzei pe fondul acesteia.
Urmează ca, în rejudecare, instanța de fond să se pronunțe din nou pe fondul cauzei în condițiile în care părțile vor fi legal citate iar în funcție de noua hotărâre ce o va pronunța, atât părțile cât și Parchetul urmează să aprecieze dacă o vor ataca din nou cu apel sau nu.
În consecință, hotărârea instanței de apel fiind legală și temeinică, se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul.
Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul (CNP:-, fiul lui și, născut la data de 02 mai 1968 în sat, comuna, județul C, domiciliat în B,-, județul B) împotriva deciziei penale nr.95/11.04.2008 a Tribunalului Brăila, pronunțată în dosarul nr- (sentința penală nr.1970/12.10.2007 pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul nr.7663/2006).
Obligă recurentul la plata către stat a sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 12 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. /17.11.2008
Tehnored. -/2 ex./20.11.2008
Fond: /Apel:,
Președinte:Liviu HerghelegiuJudecători:Liviu Herghelegiu, Petruș Dumitru, Mița Mârza
