Infracțiuni la alte legi speciale. Decizia 68/2010. Curtea de Apel Pitesti

Operator date 3918

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIA PENALĂ NR. 68/

Ședința publică din 28 Ianuarie 2010

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Elena Minodora Rusu JUDECĂTOR 2: Dumitru Diaconu

JUDECĂTOR 3: Corina

Judecător: -

Grefier:

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin:

Procuror:

S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de partea civilă Ministerul Finanțelor Publice -Agenția Națională de Administrare Fiscală reprezentată de Direcția Generală a Finanțelor Publice A, cu sediul în Pitești,-, județul A, împotriva deciziei penale nr. 170 din 10.11.2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.

S-a procedat la înregistrarea ședinței potrivit art. 304 al.1 Cod procedură penală.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit recurentul parte civilă Ministerul Finanțelor Publice -Agenția Națională de Administrare Fiscală reprezentată de Direcția Generală a Finanțelor Publice A, intimatul inculpat și intimata parte responsabilă civilmente SC" 2006"SRL Curtea de

Procedura, legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Reprezentantul parchetului arată că nu mai are cereri de formulat în cauză.

Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.

Reprezentantul parchetului apreciază că motivele de recurs formulate în scris, sunt neîntemeiate. Susține că instanța a soluționat latura civilă în baza unui raport de expertiză contabilă, obligându-l pe inculpat la diferența de prejudiciu neacoperit în cursul urmăririi penale. Pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat.

CURTEA

Asupra recursului penal formulat, deliberând, constată:

Prin sentința penală nr.147/16.06.2009 a Judecătoriei Curtea d Argeș, inculpatul, fiul lui și, născut la 19.05.1970 în Curtea de A, domiciliat în Curtea de A,-, județul A, CNP -, a fost condamnat la 3000 lei amendă, pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.6 din Legea nr.241/2005, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și la 1000 lei amendă, pentru infracțiunea prev.de art.111 din Legea nr.76/2002 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal.

S-au contopit cele două pedepse, dispunându-se executarea celei mai grele de 3000 lei.

S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală și a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC 2006 Pro SRL, la plata sumei de 42.511 lei despăgubiri civile, plus dobânda aferentă calculată din septembrie 2008 și până la data achitării integrale a prejudiciului.

În baza art.11 din Legea nr.241/2005, rap.la art.163 Cod pr.penală, s-a dispus instituirea sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului și părții responsabile civilmente până la concurența valorii pagubei.

A fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în fapt, că de la 01.12.2006 și până la 30.06.2008, inculpatul a avut calitatea de asociat unic și a fost administratorul 2006 Pro SRL, societate ce avea ca principal obiect de activitate producerea și comercializarea de confecții textile. Pentru realizarea obiectului de activitate, societatea a avut inițial 100 de salariați, numărul acestora scăzând pe parcurs, până la 30.

Inculpatul, ca administrator al societății, avea obligația de a încasa lunar de la salariați contribuțiile datorate de aceștia pentru asigurările sociale, pentru asigurările sociale de sănătate și pentru fondul de șomaj și de a le depune în termenele prevăzute de lege în conturile stabilite pentru colectarea lor.

Același inculpat avea și obligația de a vira lunar la bugetul de stat sumele reținute de la salariați,cu titlu de impozit pe salariu și venituri asimilate salariilor, precum și obligația de a plăti lunar la bugetul asigurărilor pentru șomaj contribuția angajatorului în cota prevăzută de lege, aplicată asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de salariații asigurați prin efectul legii în sistemul asigurărilor pentru șomaj.

Potrivit dispozițiilor art.18, 21 și 22 din Legea nr.19/2000, cu modificările ulterioare, inculpatul trebuia să rețină și să vireze lunar contribuția salariaților pentru asigurări sociale de stat în procent de 9,5%, din salariile individuale brute realizate lunar, iar în baza art.257 din Legea nr.95/2006, același inculpat trebuia să rețină și să vireze lunar contribuția de 6,5% datorată de salariați bugetului asigurărilor de sănătate.

În conformitate cu prevederile art.26 și art.27 din Legea nr.76/2002, cu modificările și completările ulterioare, inculpatul avea obligația de a calcula, reține și vira la bugetul de stat sumele de bani datorate cu titlu de contribuție a salariaților pentru fondul de șomaj, precum și contribuția angajatorului la fondul de șomaj, iar în temeiul art. 58 din Legea nr. 571/2003, în calitatea sa de plătitor de salarii, inculpatului îi revenea obligația de a calcula, de a reține la sursă și de a vira lunar la bugetul de stat impozitul pe salariu și pe veniturile asimilate salariilor în cotă de 16%.

Inculpatul a încasat de la salariații societății pe care o administra, atât contribuțiile menționate mai sus, cât și impozitele pe salariu și pe veniturile asimilate salariilor, cu reținere la sursă, operând aceste rețineri în statele de plată și în evidențele contabile ale firmei, în perioada 01.12.2006-30.06.2008, însă nu a depus în termenele legale, în conturile stabilite pentru colectarea lor, următoarele sume: contribuțiile pentru fondurile de șomaj (1%) = 6175 lei; contribuții individuale la asigurări sociale de stat (9,5%) = 75466 lei; contribuții individuale pentru asigurările sociale de sănătate (6,5%) = 49993 lei; impozitul pe venitul din salarii (16%) = 43461 lei, însumând restanțe de 175.095 lei.

În aceeași perioadă de referință inculpatul nu a virat în termenul legal contribuția angajatorului pentru fondul de șomaj, în sumă de 12664 lei.

Faptele inculpatului comise în calitatea sa de asociat unic și administrator al 2006 Pro, așa cum au fost reținute anterior, săvârșite în perioada 01.12.2006-30.06.2008, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, s-a apreciat de către prima instanță, că întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art.6 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal și de art.111 din Legea nr.76/2002 cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal.

La stabilirea și individualizarea pedepsei pentru fiecare infracțiune, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal cu referire specială la gradul de pericol social al faptelor săvârșite, la persoana infractorului și la împrejurările care l-au determinat să încalce legea, astfel încât s-a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins prin condamnarea inculpatului la amendă penală.

In ceea ce privește latura civilă a cauzei, partea civilă Statul Român, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, s-a constituit parte civilă cu suma de 78.161 lei, cerere ce a fost admisă în parte, pentru suma de 42.511 lei, reprezentând 34.087 lei contribuții pentru fondul de șomaj, asigurări sociale de sănătate și impozitul pe venitul din salarii și 8.424 lei contribuția angajatorului la fondul de șomaj.

Această sumă pentru care s-a dispus obligarea inculpatului a rezultat din raportul de expertiză contabilă întocmit pe parcursul urmăririi penale care nu a fost contestat nici de către inculpat nici de către partea civilă, înscrisul depus la dosar, prin care se arată că în cauză a fost provocat un prejudiciu mai mare, întocmit de partea civilă, neavând nici o valoare probatorie, deoarece partea civilă și-a însușit concluziile raportului de expertiză contabilă, așa cum s-a menționat, și nu a solicitat în instanță efectuarea vreunei alte expertize contabile.

In ceea ce privește repararea pagubei, instanța a dispus instituirea unui sechestru asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului și ale părții responsabile civilmente până la concurența valorii pagubei, așa cum a fost stabilită de această instanță.

Împotriva sentinței în termen legal a declarat apel partea civilă Statul Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, solicitând admiterea în totalitate cererii de constituire de parte civilă, pentru suma de 78.161 lei, precum și a dobânzilor și penalităților aferente și instituirea sechestrului asigurător raportat la această valoare.

Tribunalul Argeș, prin decizia penală nr.170 din 19 noiembrie 2009, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de partea civilă Statul Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, reprezentată prin Direcția Generală a Finanțelor Publice

Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina statului, iar onorariu avocat din oficiu, în sumă de 200 lei, conform împuternicirii avocațiale din oficiu nr.3563/17.09.2009, s-a dispus a se suporta din fondurile

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a apreciat că pe baza unor probe concludente, legal administrate și temeinic apreciate, instanța de fond a reținut în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, în săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, încadrarea juridică fiind cea legală, la individualizarea pedepsei avându-se în vedere criteriile prev.de art.72 Cod penal, în raport de care s-a făcut o justă aplicare a pedepsei.

Cât privește latura civilă a cauzei, a arătat tribunalul, instanța de fond a avut în vedere raportul de expertiză contabilă întocmit în cursul urmăririi penale, necontestat de niciuna dintre părți, care a concluzionat că inculpatul mai are de achitat suma totală de 41.511 lei.

Tabelul depus de partea civilă, în susținerea majorării pretențiilor civile s-a considerat de către tribunal că nu are valoare probatorie pentru stabilirea valorii certe a prejudiciului, astfel că instanța de fond, în mod corect, a stabilit diferența de prejudiciu datorat de inculpat, la care s-a calculat corespunzător dobânzile aferente conform att.1088 Cod civil, mai mult, arată tribunalul, prejudiciu indicat de partea civilă atât în constituirea de parte civilă cât și în motivele de apel excede cadrului procesual de investire a instanței.

De asemenea, a apreciat tribunalul, instanța de fond a soluționat și capătul doi al cererii de constituire de parte civilă, în sensul luării măsurii asigurătorii pentru a se asigura repararea pagubei.

Ca urmare, tribunalul a respins ca nefondat apelul declarat de partea civilă, conform dispozitivului enunțat.

Impotriva acestei decizii a declarat recurs partea civilă Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de administrare Fiscală, reprezentată de Direcția Generală a Finanțelor Publice A, criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie, în esență, pentru următoarele motive:

-Hotărârea pronunțată este în neconcordanță cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, întrucât prin cerere de constituire de parte civilă, s-a solicitat obligarea inculpatului, în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata obligațiilor fiscale, în cuantum de 78.161 lei, creanțe fiscale individualizate prin titluri executorii prezentate, precum și a dobânzilor și penalităților aferente până la data achitării integrale a debitului, însă instanța în mod greșit a apreciat că prejudiciul se ridică numai la suma de 42.511 lei.

-Se impunea aplicarea dispozițiilor legale privind instituirea măsurilor asigurătorii până la concurența acestei valori cu care s-a constituit parte civilă, în vederea reparării pagubei, aceste măsuri de indisponibilizare a bunurilor, prin instituirea sechestrului, urmând a fi realizate, așa cum pretinde legea, atât la cererea părții civile, cât și din oficiu.

Examinând decizia atacată, prin prisma motivelor invocate, potrivit prevederilor art.385/14 Cod pr.penală, rap. la cazurile de casare prevăzute de art.385/9 Cod pr.penală, curtea constată că motivele invocate nu sunt întemeiate.

Astfel, în mod just tribunalul a apreciat, că latura civilă a cauzei a fost corect soluționată de prima instanță, deoarece cu un astfel de prejudiciu în cuantum de 42.511 lei a fost sesizată instanța, prejudiciul rezultat în urma efectuării unui raport de expertiză în cursul urmăririi penale.

Mai mult, acest raport nu a fost contestat de către partea civilă, nesolicitându-se în primă instanță o eventuală lămurire cu privire la justa soluționare a laturii civile prin efectuarea unei alte expertize, ceea ce se subînțelege implicit că partea civilă a achiesat la valoarea acestui prejudiciu, așa cum a fost stabilit de expert.

Cum un prejudiciu mult mai mare cum este cel solicitat de partea civilă, și anume de 78.161 lei, nu poate fi acordat numai la o simplă cerere a părții civile, de majorare a pretențiilor, care nu se coroborează cu raportul de expertiză întocmit în cauză, ce constituie suportul probator în această cauză, în această situație, motivele invocate de partea civilă Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală, reprezentată de Direcția Generală a Finanțelor Publice A, nu pot fi primite.

Stabilindu-se că acest prejudiciu în sumă de 42.511 lei, despăgubiri civile către partea civilă este un prejudiciu cert, ce rezultă din ansamblul probator al cauzei, în mod corect prima instanță cât și instanța de apel a reținut că instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului și ale părții responsabile civilmente, vizează această maximă valoare stabilită și, în consecință, instituirea sechestrului asigurător pe o altă valoare mai mare, de asemenea, nu poate fi primită.

Așa fiind, față de cele arătate, motivele invocate nu se circumscriu nici unui caz de casare prevăzut de art.385/9 alin.1 Cod pr.penală, și cum nu mai există nici alte motive, care invocate din oficiu, potrivit prevederilor art.385/9 alin.3 Cod pr.penală, ar atrage reformarea hotărârii atacate, curtea, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, va respinge ca nefondat recursul declarat de partea civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea civilă MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ REPREZENTATĂ DE DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A, cu sediul în Pitești,-, județul A, împotriva deciziei penale nr. 170 din 10.11.2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 ianuarie 2010, la Curtea de APEL PITEȘTI -secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- -

Grefier,

Red.-

Tehnored./ex.2

Jud.fond

Jud.apel

17 februarie 2010

Președinte:Elena Minodora Rusu
Judecători:Elena Minodora Rusu, Dumitru Diaconu, Corina

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Infracțiuni la alte legi speciale. Decizia 68/2010. Curtea de Apel Pitesti