Infracțiuni la legea cecului (legea nr. 59/1934). Decizia 50/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Dosar nr-
2010/2008
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
Decizia penală nr.50
Ședința publică de la data de 6.III.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mariana Constantinescu
JUDECĂTOR 2: Daniela Panioglu
JUDECĂTOR 3: Nicolae Stan
GREFIER - -
.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI este reprezentat prin PROCUROR
Pe rol judecarea, în complet de divergență, a apelurilor formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și de apelantul-parte civilă " Vest" împotriva Sentinței penale nr.886/29.VII.2008 a Tribunalului București - Secția a II-a penală, din Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns apelantul-parte civilă C " Vest", prin consilier juridic, cu împuternicire depusă la fila 19 dosarului de apel, și intimatul-inculpat, prin apărătorul din oficiu, cu delegația avocațială nr.008.220/6.III.2009, aflată la fila 99 dosarului de apel.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că apelantul-parte civilă a depus la dosar pe data de 5.III.2009, prin Serviciul Registratură, concluzii scrise.
Nefiind cereri de formulat, Curtea acordă cuvântul în reluarea dezbaterilor.
Reprezentantul Ministerului Public arată că există probe de vinovăție a inculpatului cu privire la comiterea infracțiunii de înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, în modalitatea interdicției de plată dată trasului, astfel că trebuie avute în vedere raporturile de natură comercială dintre părți, prin încheierea unei convenții pe data de 31.VIII.2003, în baza căreia fila CEC inițială este înlocuită cu alte două file CEC, după care, în împrejurări misterioase, dispare cotorul carnetului CEC, în care, probabil, mai rămăseseră câteva file CEC, fără a avea vreo influență asupra filelor CEC valabil emise, așa încât inculpatul nu avea nici un argument să interzică băncii să efectueze plata către partea vătămată, posesorul filelor CEC, emise în baza unor relații de natură contractuală, cu atât mai mult cu cât la data emiterii filelor CEC și la data scadenței nu existau în contul său disponibilități într-un asemenea cuantum. Pentru aceste motive, solicită admiterea apelului, desființarea, în totalitate, a sentinței penale și, rejudecând pe fond, să se dispună, în temeiul art.215, lin.1, alin.4 și alin.5, Cod penal, condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii, cu executare în regim de detenție, ținându-se seama de cuantumul ridicat al prejudiciului material și de atitudinea procesuală nesinceră a inculpatului, cu aplicarea art.71-art.64, alin.1, literele a, b și c, Cod penal.
Apelantul-parte civilă, prin consilier juridic, arată că instanța de fond a judecat cererea sa de introducere în cauză, ca parte responsabilă civilmente, a România - Sucursala Municipiului B în lipsa sa, astfel că solicită admiterea apelului, cu trimiterea, spre rejudecare, la instanța de fond, cu citarea părții responsabile civilmente, care în prezent este în procedura falimentului. De asemenea, arată că este de acord cu apelul declarat de MINISTERUL PUBLIC, deoarece există probe de vinovăție, și anume în declarațiile de la poliție martorul indică alte file CEC și, cu toate acestea, trăgătorul a emis mai multe adrese de interdicție către tras, iar, potrivit art.47 din legea cecului, posesorul filei CEC se poate îndrepta împotriva băncii sau emitentului, doar instanța de judecată putând anula o filă CEC, ceea ce înseamnă că banca avea obligația de a plăti.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere, în parte, doar pe latură penală, a apelului declarat de apelantul-parte civilă, întrucât, pe latură civilă, între unitatea bancară și inculpat nu există raporturi de prepușenie, ci doar relații contractuale, iar pretențiile civile sunt neîntemeiate, deoarece fila CEC constituie titlu executoriu.
Intimatul-inculpat, prin apărător din oficiu, arată că instanța de fond a analizat în mod corect probele administrate, în baza cărora a stabilit că relațiile dintre părți sunt de natură comercială, astfel că solicită respingerea, ca nefondate, a apelurilor.
CURTEA
eliberând asupra apelurilor, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr.886/29.VII.2008, din Dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a II-a penală a dispus, în temeiul art.11, punctul 2, lit.a, Cod procedură penală, raportat la art.10, alin.1, lit.b, Cod procedură penală, achitarea inculpatului -, pentru infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art.215, alin.1, alin.4 și alin.5, Cod penal, iar, în temeiul art.346, alin.4, Cod procedură penală, a lăsat nesoluționată acțiunea civilă formulată de partea civilă " Vest", constatând, în temeiul art.192, alin.2, Cod procedură penală, că rămân în sarcina statului cheltuielile judiciare avansate de acesta.
Instanța de fond a reținut, pe situația de fapt, că în perioada cuprinsă între anii 2002-2003 între partea vătămată " Vest", și " ", reprezentată prin inculpat, au fost încheiate contractele de livrare nr.20/3.IV.2001, în baza căruia " " a lăsat, cu titlu de garanție, fila CEC Seria - 312, nr.-, doar ștampilată și semnată de inculpat, și nr.019/24.IV.2002, precum și contractul nr.3.184/11.XI.2002 privind execuția lucrărilor de reamenajare la obiectivul de investiții Hotel "" din B, iar, pe parcurs, au fost încheiate mai multe ordine de compensare a datoriilor, însă, în urma unor neînțelegeri, prin adresa nr.4.453/22.VIII.2003, " " a comunicat părții vătămate rezilierea unilaterală a contractului nr.3.184/11.XI.2002, după care, la rândul său, partea vătămată a notificat " ", pe datele de 25.VIII.2003 și de 26.VIII.2003, să-i plătească facturile nr.1.209.710/13.VIII.2003, în valoare de 1.762.992.000 ROL (176.299,2 RON), nr.1.222.421/25.VIII.2003, în valoare de 83.036.250 ROL (8.303,625 RON), reprezentând penalități de întârziere, și nr.1.222.418/25.VIII.2004, în valoare de 1.459.543.904 ROL (145.954,390 RON), reprezentând penalități de întârziere în baza contractului nr.20/3.IV.2001, astfel că pe data de 27.VIII.2003 " " a înaintat părții vătămate o convocare pentru data de 11.IX.2008, în vederea îndeplinirii procedurii de conciliere, precizând că partea vătămată se află în culpă contractuală, prin nerespectarea obligațiilor, inclusiv neplata facturilor fiscale nr.682/1.VII.2003, pentru suma de 1.722.336.768 ROL (172.233,676 RON), și nr.690/23.VII.2003, pentru suma de 1.710.487.478 ROL (171.048,747 RON), după care partea vătămată a introdus la plată la România - fila CEC Seria - 312, nr.-, lăsată în posesia sa, cu titlu de garanție, completată cu suma de 3.341.572.154 ROL (334.157,215 RON), reprezentând penalități de întârziere, și, întrucât nu avea disponibil în cont, " ", prin inculpatul plecat în concediu de odihnă în străinătate, a convocat o întâlnire cu partea vătămată pe data de 31.VIII.2003, când a fost încheiată o convenție, semnată de inculpat prin fax, în baza căreia fila CEC Seria - 312, nr.- a fost înlocuită cu filele CEC Seria - 312, nr.-, în valoare de 1.846.028.250 ROL (184.602,825 RON), scadentă la data de 31.2003, și Seria - 312, nr. -, în valoare de 1.495.543.904 ROL (149.554,390 RON), scadentă la data de 30.IX.2003, cu retragerea din bancă a filei CEC inițială. Pe data de 3.IX.2003 martorul, șofer la " ", a sesizat organele de poliție cu privire la faptul că în aceeași dată i-a fost sustrasă borseta, în care se aflau două carnete CEC, care conțineau filele CEC Seria - 307, nr.---, Seria - 312, nr.---, și Seria - 312, nr.---, astfel că pe data de 4.IX.2003 martorul -, director administrativ la " ", a comunicat către România -, prin adresa nr.4.537/4.IX.2003, pierderea carnetului CEC Seria - 312, nr.---, solicitându-i să refuze plata, iar pe data de 9.IX.2003 a completat la aceeași bancă, în numele martorului, declarația de furt, revenind, prin adresa nr.4.718/30.IX.2003, către aceeași bancă, cu solicitarea refuzului de plată. După sosirea în țară a inculpatului, prin adresa nr.4.615/10.IX.2003, " " a comunicat pierderea filelor CEC Seria - 312, nr.- și Seria - 312, nr. - părții vătămate " Vest", căreia, totodată, i-a solicitat să pregătească documentația completă care a stat la baza solicitării instrumentelor de plată, însă partea vătămată " Vest", după ce a sesizat organele de poliție și a încunoștințat banca, a introdus la plată, pe data de 30.IX.2003, fila CEC Seria - 312, nr. -, refuzată la plată, cu mențiunea "CEC declarat pierdut, furat, distrus", pe data de 1.2003, când " ", prin inculpat, a emis o adresă către România -, prin care-și menținea poziția cu privire la fila CEC respectivă, precum și adresa nr.4.721/1.2003 către partea vătămată, prin care solicita, încă o dată, pregătirea documentației care să justifice sumele pretinse, apoi, pe data de 31.2003, a fost introdusă la plată fila CEC Seria - 312, nr. -, refuzată pe data de 3.XI.203, cu aceeași mențiune.
În motivare, instanța de fond a arătat că nu există probe de vinovăție a inculpatului privind interdicția de plată a celor două file CEC, cu atât mai mult cu cât, pe de o parte, este de neînțeles atitudinea părții vătămate, care, în loc să răspundă invitației inculpatului de a prezenta documentația care a stat la baza emiterii filelor CEC, a formulat plângere penală, iar, pe de altă parte, este discutabil modul în care a fost introdusă la plată fila CEC Seria - 312, nr.-, lăsată cu titlu de garanție, și nu ca mijloc de plată, care nu a fost întocmită cu toate elementele necesare. Martorul, director tehnic la " Vest", a confirmat atât faptul că fila CEC Seria - 312, nr.-, doar ștampilată și semnată de inculpat, a fost lăsată cu titlu de garanție, pentru buna desfășurare a relațiilor comerciale, potrivit unei proceduri folosită în practică, iar suma trecută ulterior reprezenta penalități de întârziere, calculate de serviciul de contabilitate, pentru care au fost emise facturi, dar pe care " " a refuzat să le plătească, cât și împrejurarea că, în timp ce inculpatul se afla în străinătate, a fost încheiată o convenție, prin care fila CEC respectivă a fost înlocuită cu două file CEC, cu privire la care au fost anunțați, prin fax, că au fost furate. Martorul, director economic la " Vest", a declarat că " " a fost notificată cu privire la plata penalităților de întârziere, înscrise, în baza calculelor efectuate de serviciul de contabilitate, pe fila CEC emisă de " ", care, în urma încheierii unei convenții, semnată de inculpat prin fax, a fost înlocuită cu alte două file CEC, pentru care au primit notificare că au fost furate, iar martorul, gestionar materiale de construcție la " ", a confirmat încheierea convenției în condițiile respective. Martorul, șofer la " ", a declarat că, după ce i-a fost sustrasă borseta în care se aflau filele CEC, l-a sunat pe inculpat în străinătate, care i-a spus să anunțe poliția, unde a dat o declarație, în care a menționat datele de identificare ale filelor CEC, după ce, la solicitarea sa, secretara i le comunicase, împrejurări confirmate de martorul -, secretară la " ", care a precizat că martorul i-a solicitat ajutorul pentru identificarea seriilor și numerelor filelor CEC sustrase. Martorul -, director administrativ la " ", a declarat aceleași împrejurări cu privire la încheierea convenției și, de asemenea, a precizat că martorul i-a telefonat, aducându-i la cunoștință faptul că i-a fost sustrasă borseta în care se aflau filele CEC, însă, întrucât nu se afla la birou, i-a spus să ia legătura cu secretara, apoi a completat declarația de furt la bancă, a anunțat, în scris, banca, prin adresele nr.4.537/4.IX.2003 și nr.4.718/30.IX.2003, precum și societățile comerciale beneficiare ale filelor CEC, fără ca inculpatul să se fi implicat. Martorul, director la România - Sucursala Municipiului B, a declarat că, după ce i-a fost adusă la cunoștință sustragerea filelor CEC, a încunoștințat Centrala Incidentelor de Plăți din cadrul Băncii Naționale Române și a refuzat plata, în baza declarației societății comerciale emitente și a sesizării organelor de poliție, și în urma unei consultări a conducerii băncii, care a decis refuzul la plată, cu opinia juridică și nota vicepreședintelui băncii, depuse la dosar. Ca atare, prin adresa nr.2.013/12.2004, România - Sucursala Municipiului B menționează că, în conformitate cu Anexa nr.3 la adresa nr.VII/4/7296/17.VII.2002 a Băncii Naționale Române, după înregistrarea la Centrala Incidentelor de Plăți, ca pierdut sau furat, instrumentul de plată va fi refuzat de trăgător, pe motiv că este declarat pierdut sau furat, care va transmite cererea de înscriere a refuzului la Centrala Incidentelor de Plăți. De asemenea, din raportul de expertiză contabilă judiciară, întocmit de expertul contabil -, în faza urmăririi penale, rezultă că facturile fiscale pentru penalitățile de întârziere nu au intrat fizic în evidența " "
Pentru toate aceste motive, a arătat că faptele sunt de natură comercială.
În termen legal, au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București și partea civilă " Vest", pentru nelegalitate.
În motivarea în scris și orală a apelului, Parchetul de pe lângă Tribunalul București a susținut că există probe de vinovăție a inculpatului cu privire la comiterea infracțiunii de înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, în modalitatea interdicției de plată dată trasului, astfel că trebuie avute în vedere raporturile de natură comercială dintre părți, prin încheierea unei convenții pe data de 31.VIII.2003, în baza căreia fila CEC inițială este înlocuită cu alte două file CEC, după care, în împrejurări misterioase, dispare cotorul carnetului CEC, în care, probabil, mai rămăseseră câteva file CEC, fără a avea vreo influență asupra filelor CEC valabil emise, așa încât inculpatul nu avea nici un argument să interzică băncii să efectueze plata către partea vătămată, posesorul filelor CEC, emise în baza unor relații de natură contractuală, cu atât mai mult cu cât la data emiterii filelor CEC și la data scadenței nu existau în contul său disponibilități într-un asemenea cuantum.
A solicitat admiterea apelului, desființarea, în totalitate, a sentinței penale și, rejudecând pe fond, să se dispună, în temeiul art.215, lin.1, alin.4 și alin.5, Cod penal, condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii, cu executare în regim de detenție, ținându-se seama de cuantumul ridicat al prejudiciului material și de atitudinea procesuală nesinceră a inculpatului, cu aplicarea art.71-art.64, alin.1, literele a, b și c, Cod penal.
În motivarea în scris și orală a apelului, apelantul-parte civilă a arătat că instanța de fond a judecat cererea sa de introducere în cauză, ca parte responsabilă civilmente, a România - Sucursala Municipiului B în lipsa sa, astfel că a solicitat admiterea apelului, cu trimiterea, spre rejudecare, la instanța de fond, cu citarea părții responsabile civilmente, care în prezent este în procedura falimentului. De asemenea, a arătat că există probe de vinovăție, și anume în declarațiile de la poliție martorul indică alte file CEC și, cu toate acestea, trăgătorul a emis mai multe adrese de interdicție către tras, iar, potrivit art.47 din legea cecului, posesorul filei CEC se poate îndrepta împotriva băncii sau emitentului, doar instanța de judecată putând anula o filă CEC, ceea ce înseamnă că banca avea obligația de a plăti, astfel că a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale și, pe fond, condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii.
La termenul de judecată din data de 23.2009 a fost audiat intimatul-inculpat, a cărui declarație a fost consemnată și atașată la dosar (fila 50, dosar instanță de apel).
La același termen de judecată au avut loc dezbaterile, după care cauza a fost repusă pe rol, pentru reluarea dezbaterilor în complet de divergență.
Analizând actele și lucrările dosarelor, precum și sentința penală apelată, atât din punct de vedere al motivelor de nelegalitate și de netemeinicie invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit art. 371, alin.2, Cod procedură penală, Curtea, în majoritate, apreciază că apelurile sunt fondate.
Astfel, apreciază că instanța de fond a interpretat în mod superficial materialul probator, care se constituie din probe lipsite de orice echivoc. În realitate, inculpatul, ca reprezentant legal al " ", la care este asociat unic și administrator, a întocmit un scenariu laborios, pentru a se sustrage de la efectuarea unor plăți către partea vătămată " Vest", prin inducerea în eroare nu numai a acesteia, dar, cu succes, și a instituției bancare și, chiar, a instanței de fond.
Așadar, Curtea, în majoritatea sa, reține că între partea vătămată " Vest", în calitate de vânzător, și " ", reprezentată legal prin inculpat, în calitate de cumpărător, au fost încheiate contractele de livrare nr.20/3.IV.2001 (filele 189-192, volumul I, dosar de urmărire penală), în baza căruia " " a lăsat, cu titlu de garanție, fila CEC Seria - 312, nr.-, doar ștampilată și semnată de inculpat fila 159, volumul II, dosar de urmărire penală), și nr.019/24.IV.2002, cu anexa nr.1 (filele 193-196, volumul I, dosar de urmărire penală). De asemenea, între partea vătămată " Vest", în calitate de beneficiar, și " ", reprezentată legal prin inculpat, în calitate de executant, a fost încheiat contractul nr.3.184/11.XI.2002 privind execuția lucrărilor de reamenajare la obiectivul de investiții Hotel "" din B, cu termene de finalizare pe datele de 1.2003, pentru etapa I, și 1.IX.2003, pentru etapa a II-a (filele 205-211, volumul I, dosar de urmărire penală), în executarea căruia au intervenit neînțelegeri, astfel că, prin adresa nr.4.373/11.VIII.2003, executantul a comunicat beneficiarului decizia sa de a sista lucrările (fila 202, volumul II, dosar de urmărire penală), iar, prin adresa nr.4.386/14.VIII.2003, beneficiarul i-a comunicat executantului că decizia de sistare a lucrărilor de construcție este abuzivă, notificându-l să-i plătească penalități de întârziere în executarea primei etape (fila 354, volumul I, dosar de urmărire penală), cu emiterea facturii fiscale Seria B -, nr.- din data de 13.VIII.2003, în valoare de 1.762.992.000 ROL (176.299,2 RON), aflată la fila 355, volumul I, dosar de urmărire penală), apoi, prin adresa nr.4.453/22.VIII.2003, executantul a comunicat beneficiarului decizia de reziliere unilaterală a contractului de antrepriză (fila 201, volumul II, dosar de urmărire penală), urmată de notificările emise de beneficiar, prin Biroul Executorului Judecătoresc, înregistrate sub nr.D 50/25.VIII.2003, pentru suma de 1.762.992.000 ROL (176.299,2 RON), la care au fost atașate factura fiscală Seria B -, nr.- din data de 13.VIII.2003 și dovada din data de 26.VIII.2003 privind comunicarea notificării către executant, care a refuzat primirea (filele 223-225, volumul I, dosar de urmărire penală), sub nr.D 51/26.VIII.2003, pentru suma de 1.459.543.904 ROL (145.954,390 RON), reprezentând penalități de întârziere în baza contractului nr.20/3.IV.2001, la care au fost atașate factura fiscală Seria B -, nr.- din data de 25.VIII.2003, modul de calcul al penalităților de întârziere și dovada din data de 26.VIII.2003 privind comunicarea notificării către executant, care a refuzat primirea (filele 216-222, volumul I, dosar de urmărire penală), și sub nr.52/26.VIII.2003, pentru suma de 83.036.250 ROL (8.303,625 RON), reprezentând penalități de întârziere în baza contractului nr.3.184/11.XI.2002, pentru neexecutarea în termen a etapei a I-a, cu factura fiscală Seria B -, nr.- din data de 25.VIII.2003, și cu dovada din data de 27.VIII.2003 privind comunicarea notificării către executant, care a refuzat primirea (filele 213-215, volumul I, dosar de urmărire penală). La rândul său, pe data de 27.VIII.2003 executantul a înaintat beneficiarului o convocare, depusă la filele 212 și 213, volumul II, dosar de urmărire penală, pentru data de 11.IX.2003, în vederea îndeplinirii procedurii de conciliere directă, comunicându-i, totodată, că beneficiarul se află în culpă contractuală, prin nerespectarea obligațiilor, inclusiv neplata facturilor fiscale nr.682/1.VII.2003, pentru suma de 1.722.336.768 ROL (172.233,676 RON), și nr.690/23.VII.2003, pentru suma de 1.710.487.478 ROL (171.048,747 RON). Pe data de 29.VIII.2003, beneficiarul introduce la plată fila CEC Seria - 312, nr.-, care se afla în posesia sa și care era doar ștampilată și semnată de inculpat, completată de beneficiar cu celelalte elemente, printre care suma de 3.341.572.154 ROL (334.157,215 RON), reprezentând totalul penalităților de întârziere, refuzată la plata de România - Sucursala Municipiului B, pentru insuficiența fondurilor, astfel după cum atestă extrasul de cont, depus la fila 138, volumul II, dosar de urmărire penală, din care rezultă că pe data de 29.VIII.2003 executantul avea doar suma de 319.076.937,53 ROL (31.907, 69 RON). În această situație, " ", prin inculpatul plecat în concediu de odihnă în străinătate, a reușit să încheie cu partea vătămată convenția din data de 31.VIII.2003, semnată, prin fax, de inculpat (filele 229 și 230, volumul I, dosar de urmărire penală), în baza căreia fila CEC Seria - 312, nr.- a fost înlocuită cu filele CEC Seria - 312, nr.-, în valoare de 1.846.028.250 ROL (184.602,825 RON), scadentă la data de 31.2003, depusă, în original, la fila 155, volumul I, dosar de urmărire penală, și Seria - 312, nr. -, în valoare de 1.495.543.904 ROL (149.554,390 RON), scadentă la data de 30.IX.2003, aflată, în original, la fila 154, volumul I, dosar de urmărire penală. Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr.250.608/25.VIII.2004, întocmit de Direcția Generală a Municipiului B - Serviciul Criminalistic, semnăturile de pe aceste două file CEC, care au înlocuit fila CEC inițială, au fost executate de inculpat, iar celelalte date au fost scrise de martorul, gestionar materiale de construcție la " " (filele 148-152, volumul I, dosar de urmărire penală), astfel după cum, de altfel, s-a menționat în convenția părților și după cum rezultă din declarațiile martorului, care a mai arătat că pe data de 29.VIII.2003 inculpatul i-a solicitat, prin telefon, să se deplaseze la Câmpina, unde locuia, tatăl acestuia, la care se aflau carnetele cu file CEC, deja ștampilate și semnate de inculpat, precum și două ștampile ale societății comerciale, pe care le- adus pe data de 31.VIII.2003, când a participat, împreună cu martorul -, director administrativ la " ", la întrunirea cu reprezentanții părții vătămate (filele 128-134, volumul I, dosar de urmărire penală, fila 144, dosar instanță de fond).
Curtea, în majoritatea sa, a menționat întreaga desfășurare a relațiilor comerciale dintre părți, care constituie o situație premisă, tocmai pentru a face clară modalitatea frauduloasă laborioasă prin care inculpatul s-a opus executării convențiilor civile pe care le-a încheiat, izvorâtoare inclusiv de obligația de plată a penalităților de întârziere. Considerând încă de la începutul notificărilor pe care le-a primit de la co-contractant că obligarea sa la plata penalităților de întârziere constituie un abuz, inculpatul, aflat în concediu de odihnă în străinătate, a reușit ca, prin convenția din data de 31.VIII.2003, să obțină amânarea plății acestora, scop confirmat inclusiv de martorii, director tehnic la " Vest", care a arătat că, prin încheierea convenției din data de 31.VIII.2003, au fost de acord să-l mai păsuiască pe inculpat (filele 107-119, volumul I, dosar de urmărire penală, filele 193 și 194, volumul II, dosar de urmărire penală, filele 95-97, dosar instanță de fond), și, director economic la " Vest", care a mai precizat că inculpatul a participat la întrunire prin intermediul telefonului (filele 122-127, volumul I, dosar de urmărire penală, filele 191 și 192, volumul II, dosar de urmărire penală, filele 98-100, dosar instanță de fond). Toate aceste declarații dovedesc nu numai succesiunea evenimentelor, dar, mai ales, împrejurarea că inculpatul exercita un control strict asupra activității societății comerciale la care era asociat unic și administrator, inclusiv în situațiile în care nu era prezent fizic. Imediat după încheierea convenției, pe data de 1.IX.2003 martorul -, director administrativ la " ", împuternicit al " ", a retras de la bancă fila CEC inițială. Martorul, șofer la " " încă din anul 1993, declarat că pe data de 3.IX.2003, în drum către Câmpina, unde trebuia să restituie carnetele CEC și ștampilele societății comerciale, a oprit autoturismul marca 1300, cu număr de înmatriculare B-66-, în parcarea magazinului "Metro", Otopeni, pentru a vedea fie dacă sunt la vânzare unele materiale de construcții, fie prețurile la instalații termice, uitând, între scaunele din față, borseta, în care se aflau carnetele cu file CEC și cele două ștampile, a cărei lipsă a constatat-o abia la destinație, așa încât a depus o sesizare la poliție, în care a menționat datele de identificare ale filelor CEC, transmise telefonic, după verificări, de către secretară (filele 99-104, volumul I, dosar de urmărire penală, filele 81 și 82, dosar instanță de fond). Martorul -, secretar la " ", a declarat că martorul a sunat-o de două ori, prima dată pentru a-i comunica faptul că i-au fost furate carnetele CEC, iar a doua oară pentru a-i solicita datele de identificare ale filelor CEC, astfel că s-a adresat martorului -, directorul administrativ, care deja făcea verificările (filele 135 și 136, volumul I, dosar de urmărire penală, fila 119, dosar instanță de fond). Martorul -, director executiv la societatea comercială administrată de inculpat, față de care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, a confirmat întreaga situație de fapt la urmărirea penală (filele 84-98, volumul I, dosar de urmărire penală, filele 193 și 194, volumul II, dosar de urmărire penală), însă, la cercetarea judecătorească și-a amintit că, de fapt, nu era la sediul social, astfel că l-a îndrumat pe martorul să ia legătura cu secretara (fila 131, dosar instanță de fond), afirmație care contrazice declarațiile martorului -, dar care este justificată de poziția sa procesuală subiectivă. Cu toate acestea, în plângerea penală și declarația de la poliție, evident primele înaintea tuturor declarațiilor de la urmărire penală, martorul oferă o altă variantă, potrivit căreia a cumpărat produse din magazinul "Metro", dându-și chiar atunci seama că nu mai are borseta, pe care a presupus că-i căzuse la coborârea sa din autoturism, în care se aflau, printre altele, filele CEC Seria - 312, nr.--- (filele 141, 142, volumul I, dosar de urmărire penală), prin urmare alte file CEC decât cele două emise în favoarea părții vătămate. Este evident faptul că, declarând că a pierdut borseta, și nu că i-a fost sustrasă din autoturism, dintre scaune, după cum a susținut ulterior, autoturismul nu a mai fost investigat, pentru constatarea unor eventuale urme de efracție. Imediat, chiar în ziua de 4.IX.2003, prin adresa nr.4.537, inculpatul, prin martorul -, directorul administrativ, comunică către trasul România - Sucursala Municipiului B faptul că a fost sustras un carnet CEC, ce cuprinde filele Seria - 312, nr.---, semnate și ștampilate, solicitându-i să le refuze la plată (fila 248, volumul I, dosar de urmărire penală), prin urmare cu includerea celor două file CEC, iar pe data de 9.IX.2003 același martor completează la bancă formularul de furt, în care arată că filele CEC sustrase au Seria - 312, nr.--- (fila 172, volumul I, dosar de urmărire penală). Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr.182.166/28.IX.2006, întocmit de Direcția Generală a Municipiului B - Serviciul Criminalistic, formularul de furt de la România - Sucursala Municipiului B, dat în numele martorului, a fost semnat de martorul - (filele 168-171, volumul I, dosar de urmărire penală). Tot același martor, dar mai puțin grăbit, a emis, abia pe data de 10.IX.2003, adresa nr.4.615 către partea vătămată, beneficiarul filelor CEC, prin care nu numai că o încunoștințează asupra faptului că cele două file CEC au fost sustrase și, ca atare, sunt nule, dar îi pune în vedere să pregătească documentația completă care a stat la baza instrumentelor de plată (fila 232, volumul I, dosar de urmărire penală). Prin urmare, intenția reală este de a înlătura orice existență fizică a datoriei, pe care partea vătămată trebuia acum să o justifice. Întrucât a fost declarat furtul chiar al filelor CEC, doar semnate și ștampilate, trasul a decis refuzul la plată, cu acest motiv. Martorul, directorul România - Sucursala Municipiului B, a arătat că, în urma declarației de furt, s-a decis, la nivelul conducerii, refuzul la plată pe acest motiv (filele 138 și 139, volumul I, dosar de urmărire penală, filele 101 și 102, dosar instanță de fond). Prin adresa nr.4.718/ 30.IX.2003, prin urmare chiar în ziua scadenței primei file CEC Seria - 312, nr. -, inculpatul, în calitatea sa de reprezentant legal al trăgătorului, notifică trasul, căruia îi interzice plata filelor CEC (fila 300, volumul I, dosar de urmărire penală). După cum atestă extrasul de cont, " " nu a avut nici un fel de disponibilitate bănească în perioada 22.IX.2003-1.2003 (fila 141, volumul II, dosar de urmărire penală). Partea vătămată a prezentat la bancă fila CEC Seria - 312, nr. -, care a fost refuzată, cu mențiunea: "CEC declarat pierdut, furat, distrus". A doua zi, pe data de 1.2003, inculpatul trimite, prin fax, către bancă, o declarație, prin care arată că-și menține poziția privind prima filă CEC scadentă (fila 286, volumul I, dosar de urmărire penală). Pe data de 31.2003, la scadență, partea vătămată a prezentat la plată cea de-a dea doua filă CEC Seria - 312, nr.-, în valoare de 1.846.028.250 ROL (184.602,825 RON), refuzată la plată, cu aceeași mențiune. În acest mod, " " nu a intrat în Centrala Incidentelor de Plăți, cu instituirea interdicției bancare de emite cecuri, după cum, de altfel, se specifică în adresa nr.VII/4/TC/8636/7.2003, emisă de Banca Națională a României - Direcția Reglementare și Autorizare (fila 288, volumul I, dosar de urmărire penală).
Modalitatea frauduloasă subtilă a inculpatului de a interzice trasului să plătească a avut la bază confuzia pe care a creat-o între carnetul CEC și filele CEC. Carnetul CEC cuprinde mai multe file CEC, care, probabil, erau deja ștampilate și semnate de inculpat. În aceste condiții, inculpatul ar fi trebuit să fie îngrijorat pentru filele CEC în alb rămase în carnet, care ar fi putut fi folosite în mod fraudulos. Însă, acesta s-a dovedit a fi mai curând preocupat de filele CEC valabil emise. Partea vătămată era beneficiarul și se afla în posesia filelor CEC, care, evident, nu și-au pierdut valabilitatea, prin pierderea cotorului carnetului CEC. Toate interdicțiile exprese și declarația de la bancă se referă la file CEC, deja ștampilate și semnate, astfel că trasul a hotărât interzicerea la plată a titlurilor de valoare declarate sustrase, tocmai pentru a nu fi completate și prezentate la plată de orice persoană. De altfel, procedura prevăzută de Regulamentul nr.1/23.II.2001 al Băncii Naționale a României, privind organizarea și funcționarea Centralei Incidentelor de Plăți, se referă, după cum este și firesc, la pierderea sau furtul a însuși instrumentului de plată, adică a filei CEC, și nu a cotoarelor carnetelor CEC, care conțin dovada emiterii filelor CEC, fără nici un fel de efect asupra titlului de valoare. În plus, precipitarea inculpatului reprezintă încă o dovadă a intenției de fraudă.
Este evident că, în aceste circumstanțe, organele de poliție nu au descoperit nici o faptă penală cu privire la filele CEC declarate ca fiind sustrase, după cum se arată în adresa nr.141.828/23.2003 a Inspectoratului General al Poliției Române - Direcția Cercetări Penale (fila 36, volumul I, dosar de urmărire penală). Așadar, depunerea plângerii penale de către partea vătămată nu are un caracter neobișnuit, straniu, după cum, în mod surprinzător, s-a exprimat instanța de fond, ci constituie un drept al acesteia de a se adresa unei justiții imparțiale, garantat de însăși legea fundamentală.
Toate acestea constituie probe clare de vinovăție, a căror lipsă de temeinicie nu a putut fi dovedită de inculpat, potrivit art.66, alin.2, Cod procedură penală, a cărui apărarea s-a limitat la simpla negare.
Ca atare, fapta inculpatului, care, în calitatea sa de asociat unic și de administrator la " " și de trăgător, a interzis, în mod expres, trasului România - Sucursala Municipiului B să plătească filele CEC Seria - 312, nr.-, în valoare de 1.846.028.250 ROL (184.602,825 RON), scadentă la data de 31.2003, și Seria - 312, nr. -, în valoare de 1.495.543.904 ROL (149.554,390 RON), scadentă la data de 30.IX.2003, valabil emise și aflate în posesia beneficiarului parte vătămată " Vest", întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, în modalitatea normativă a interdicției impusă trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art.215, alin.1, alin.4 și alin.5, Cod penal.
La individualizarea judiciară a pedepsei închisorii, Curtea, în majoritatea sa, are în vedere limitele speciale ale pedepsei închisorii, prevăzute de legea penală, cuprinse între 10 ani și 20 ani închisoare, gradul ridicat de pericol social concret al faptei penale, care rezultă din modalitatea concretă de comitere și din cuantumul ridicat al prejudiciul material, neacoperit, persoana inculpatului, în vârstă de 42 de ani la data faptei penale, pregătire superioară, care, de altfel, i-a asigurat posibilitatea de a comite fapta penală într-o manieră speculativă, este căsătorit, afirmă că are în întreținere și educare un minor, nu are antecedente penale, astfel că reține în favoarea sa circumstanța atenuantă judiciară a unei bune conduite anterioară, prevăzută de art.74, alin.1, litera a, Cod penal, atitudinea procesuală nesinceră.
Având în vedere toate aceste elemente de natură a caracteriza atât fapta penală, care-și păstrează natura sa gravă, prin prejudiciul material important cauzat, cât și pe inculpatul, care a dovedit destulă abilitate negativă, Curtea, în majoritate, apreciază că pedeapsa de 5 ani închisoare, coborâtă cu 5 ani sub minimul special prevăzut de legea penală, este de natură să asigure îndeplinirea scopurilor punitiv și educativ ale pedepsei închisorii, chiar și după trecerea unei perioade de timp îndelungată de la comiterea faptei penale. Este adevărat că sancțiunea penală trebuie să fie promptă, însă tergiversarea soluționării cauzei s-a datorat inclusiv atitudinii procesuale a inculpatului, care, urmărind să dovedească nelegalitatea obligării sale la plata penalităților de întârziere, a impus o prelungire nefirească procesului penal, probabil până la împlinirea termenului special de prescripție a răspunderii penale, care, totuși, este destul de îndepărtat, în cazul unei asemenea infracțiuni grave, prin consecințele sale.
În ceea ce privește pedepsele complementare, care sunt obligatorii, și accesorii, Curtea, în majoritate, având în vedere faptul că inculpatul, la comiterea infracțiunii de înșelăciune, s-a folosit de calitatea sa de asociat unic și de administrator la societatea comercială, apreciază că se impune interzicerea, pe lângă drepturile prevăzute de art.64, alin.1, litera a teza a II-a și litera b, Cod penal, a dreptului de mai putea desfășura activități în această calitate, pentru care s-a dovedit nedemn.
Pe latură civilă, asupra primului motiv de apel invocat de apelantul-parte civilă, Curtea constată că la termenul de judecată din data de 15.XI.2007, partea civilă a fost prezentă, prin consilier juridic, cu împuternicire depusă la fila 40, dosar instanță de fond, care și-a susținut cererea de introducere în cauză, în calitate de parte responsabilă civilmente, a România - Sucursala Municipiului Ca atare, este evident că motivul are un caracter formal, apelantul-parte civilă fiind, de fapt, nemulțumit de respingerea, ca neîntemeiată, a cererii pe care a formulat- În aceste condiții, nu se poate susține că procedura de citare cu partea responsabilă civilmente nu a fost legal îndeplinită, atâta timp cât aceasta nici nu avea calitatea de parte în procesul penal. De asemenea, pe fondul pretențiilor civile, inculpatul nu poate fi obligat la plata sumei înscrisă în titlurile de valoare, cu dobânda legală aferentă, întrucât filele CEC constituie titluri executorii, nefiind admisibilă emiterea unui alt titlu executoriu pentru aceeași sumă, în timp de dobânzile legale pot fi recuperate prin procedura executării.
Pe cale de consecință, în temeiul art.169, alin.1, Cod procedură penală, va dispune ridicarea măsurii sechestrului asigurător, care a avut ca scop repararea pagubei materiale.
În consecință, Curtea, în majoritate, în temeiul art. 379, punctul 2, litera a, Cod procedură penală, va admite apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și de apelantul-parte civilă " Vest" împotriva Sentinței penale nr.886/29.VII.2008 a Tribunalului București - Secția a II-a penală, din Dosarul nr-, pe care o va desființa, în totalitate, și, rejudecând pe fond, în temeiul art.215, alin.1, alin.4 și alin.5, Cod penal, cu aplicarea art.74, alin.1, litera a, Cod penal, raportat la art.76, alin.1, litera a, Cod penal, va condamna pe inculpatul - la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, apoi, în temeiul art.65, alin.2, Cod penal, va aplica pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64, alin.1, teza a II-a, litera b și litera c, Cod penal, pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei principale a închisorii, potrivit art.66, Cod penal, va face aplicarea art.71-art.64, alin.1, teza a II-a, litera b și litera c, Cod penal, iar, în temeiul art.346, alin.1, Cod procedură penală, va respinge, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de partea civilă " Vest", după care, în temeiul art.169, alin.1, Cod procedură penală, va dispune ridicarea măsurii sechestrului asigurător, dispusă prin Ordonanța din data de 1.VI.2006 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București, în Dosarul nr.5336/P/2003, urmând ca, în temeiul art.191, alin.1, Cod procedură penală, să-l oblige pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în timp ce, în temeiul art.192, alin.3, Cod procedură penală, va constata că rămân în sarcina statului cheltuielile de procedură în apel, iar suma de 200 lei, onorariul apărătorului din oficiu pentru intimatul-inculpat, va fi suportată din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În majoritate:
În temeiul art. 379, punctul 2, litera a, Cod procedură penală, admite apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și de apelantul-parte civilă " Vest" împotriva Sentinței penale nr.886/29.VII.2008 a Tribunalului București - Secția a II-a penală, din Dosarul nr-.
Desființează, în totalitate, sentința penală și, rejudecând pe fond:
În temeiul art.215, alin.1, alin.4 și alin.5, Cod penal, cu aplicarea art.74, alin.1, litera a, Cod penal, raportat la art.76, alin.1, litera a, Cod penal, va condamna pe inculpatul - la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave.
În temeiul art.65, alin.2, Cod penal, aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64, alin.1, teza a II-a, litera b și litera c, Cod penal, pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei principale a închisorii, potrivit art.66, Cod penal.
Face aplicarea art.71-art.64, alin.1, teza a II-a, litera b și litera c, Cod penal.
În temeiul art.346, alin.1, Cod procedură penală, respinge, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de partea civilă " Vest"
În temeiul art.169, alin.1, Cod procedură penală, dispune ridicarea măsurii sechestrului asigurător, dispusă prin Ordonanța din data de 1.VI.2006 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București, în Dosarul nr.5336/P/2003.
În temeiul art.191, alin.1, Cod procedură penală, obligă pe inculpat la plata sumei de 800 lei, cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art.192, alin.3, Cod procedură penală, cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului, iar suma de 200 lei, onorariul apărătorului din oficiu pentru intimatul-inculpat, va fi suportată din fondul Ministerului Justiției.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru procuror și pentru apelantul-parte civilă, iar de la comunicare pentru intimatul-inculpat.
Pronunțată în ședința publică din data de 6.III.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red. și dact.: jud..
Judecător fond: jud..
2 ex.
OPINIE SEPARATĂ
A JUDECĂTORULUI - -
Contrar opiniei majoritare, apreciez că apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul București este nefondat, fapta inculpatului nefiind prevăzută de legea penală.
Pentru a argumenta a această soluție, consider că se impune prezentarea succintă a situației de fapt fără a insista asupra aspectelor cu privire la care nu există divergențe, accentuând doar acele chestiuni apreciate în mod diferit de instanță, în apel și care au generat reluarea dezbaterilor în complet de divergență.
Astfel, între SC Construt SRL (administrată de inculpat) și SC Vest SA (partea civilă) s-a încheiat la data de 03.04.2001 contractul de livrare de materiale de construcție (vânzare - cumpărare) prin care societatea administrată de inculpat a cumpărat materiale de construcție, contractul stipulând că plata se va efectua prin ordin de plată, cec sau numerar, la data ridicării produselor.
La momentul încheierii acestui contract, deși se stabilise modalitatea de plată într-unul din modurile arătate, le cererea părții civile, inculpatul a emis fila cec seria - 321 nr. -, semnată și ștampilată de inculpat, fără a fi completată la celelalte rubrici, filă emisă drept garanție.
Relațiile comerciale s-au desfășurat amiabil, iar la data de 24.04.2002 s-a încheiat un alt contract sub nr. 019 cu același obiect, vânzare - cumpărare de materiale de construcții, modalitatea de plată fiind prevăzută de asemenea, în una din cele trei variante, prin ordin de plată, cec sau numerar, prevăzându-se ca cecul - în măsura în care se va folosi - să nu fie introdus la plată decât după notificarea cumpărătorului (respectiv a societății administrate de inculpat). S-a stabilit ca fila cec predată părții civile la încheierea primului contract să rămână în continuare în posesia acesteia.
La data de 11.11.2002, între cele două societăți s-a încheiat un contract sub nr. 3184 având ca obiect execuția de reamenajare la obiectivul de investiții Hotel din B, societatea inculpatului obligându-se să realizeze acest obiectiv, valoarea estimată a contractului fiind de - EURO, stipulându-se plata unui avans de 22% din valoarea contractului, restul plăților urmând a se efectua lunar de către beneficiar (partea civilă) în baza situațiilor de lucrări întocmite de executant (societatea inculpatului).
S-a mai prevăzut în contract și termenul de execuție de 10 luni, în două etape, 01.05.2003 și 01.09.2003 respectiv condițiile în care se poate schimba acest termen, și de asemenea s-au prevăzut și sancțiunile nerespectării termenului, constând în plata unor penalizări.
Între cele două societăți, pe parcursul derulării contractelor în cursul anului 2002 și ulterior în 2003, au operat mai multe compensări pentru reglementarea raporturilor financiare însă începând cu lunile mai - inie 2003 după începerea derulării ultimului contract, au apărut neînțelegeri, fiecare dintre cele două societăți pretinzând că cealaltă nu și-a respectat obligațiile contractuale.
În acest context, partea civilă a emis la data de 13.08.2003 o factură în sumă de 1.495.543.904 lei reprezentând penalități de întârziere pe care le-a pretins de la societatea Construt SRL, administrată de inculpat, la data de 25.08.2003 a emis o altă factură în sumă de 1.846.028.250 lei reprezentând de asemenea penalități de întârziere, iar la data de 26.08.2003 a notificat societatea inculpatului cu privire la aceste penalități datorate, prin intermediul unui executor judecătoresc, invocând nerespectarea termenului de execuție pentru prima fază, respectiv 01.05.2003.
Anterior notificării trimise de societatea parte civilă, SC Construt SRL prin inculpat a comunicat acesteia cu adresa nr. 4453 rezilierea unilaterală a contractului nr.3184/11.11.2002 și a convocat reprezentanții părții civile la conciliere, invocând la rândul său neachitarea sumelor datorate conform contractului, de către partea civilă.
Față de situația constatată, respectiv nerespectarea clauzelor contractului, partea civilă a refuzat să participe la convocare și prevalându-se de faptul că încă din anul 2001 avea în posesie fila cec seria - 321 nr. - semnată și ștampilată de inculpat, a introdus la plată această filă, în data de 29.08.2003 după ce reprezentatul părții civile a completat fila la toate celelalte rubrici, suma fiind de 3.341.572.154.
Trecând peste faptul că fila cec nu a fost înmânată la momentul încheierii ultimului contract (în care nu se face nici o mențiune că ar putea fi folosită, așa cum la încheierea celui de-al doilea contract s-a prevăzut expres) și că nu s-a prevăzut nici o dată pentru introducerea acesteia la bancă, partea civilă a hotărât prin voința sa unilaterală să completeze suma și să introducă fila cec la plată, fără a aduce la cunoștința inculpatului această împrejurare (deși în contractul anterior se stipulase expres notificarea inculpatului și introducerea cecului doar după ce părțile se puneau de acord).
Prin această conduită, partea civilă și-a asumat consecința eventualei imposibilități de plată, câtă vreme nu a notificat introducerea filei, iar pe cuprinsul filei cec nu era prevăzută vreo dată scadentă, care să oblige societatea inculpatului să dețină în cont suma pretinsă. Partea civilă a adoptat însă această conduită, care excedea clauzelor contractuale, știind că, în măsura în care societatea nu are suma în cont, va fi înregistrată automat în Centrala Incidentelor de Plăți de către Banca Națională a României, cu consecința imposibilității de a mai emite cecuri până la ridicarea interdicției, încercând să "forțeze" astfel inculpatul să achite suma de 3.341.572.154 lei reprezentând penalități de întârziere, penalități contestate însă de inculpat, care pretindea la rândul său că partea civilă nu și-a respectat obligațiile și că îi datorează contravaloarea unor facturi anterioare.
După introducerea cecului la plată, reprezentanții părții civile au adus la cunoștință această împrejurare inculpatului, context în care acesta (deși nu se afla în țară) a convocat la sediul societății SC Construt SRL reprezentanții părții civile, încheindu-se la data de 31.08.2003 o convenție prin care partea civilă se obliga să retragă fila cec introdusă, reprezentanții societății inculpatului predând alte două file cec - seria - 312 nr. - și - 312 nr. - - reprezentanților părții civile, prima filă în sumă de 1.846.028.250 lei plătibilă la 31.10.2003, iar cea de-a doua în sumă de 1.495.543.904 lei plătibilă la data de 30.09.2003. Convenția a fost semnată prin fax de inculpat și filele cec au fost completate de un angajat al SC Construt SRL, martorul.
La data de 03.09.2003, martorul, șofer la SC Construt SRL, având asupra sa mai multe documente ale societății, pe care trebuia să le ducă tatălui inculpatului, a constatat dispariția borsetei în care se aflau și aceste acte, respectiv trei carnete cec, două ștampile și un set de chei și la aceeași dată a reclamat la poliția Otopeni dispariția acestora, eliberându-se dovada nr. - din 03.09.2003. în declarația dată la poliție acesta menționând seriile cecurilor dispărute, respectiv - 307 nr. - - - 307 nr. - (un carnet) - 312 nr. - - - 312 nr. - (carnetul din care făceau parte și cele două file predate părții civile) și - 312 nr.- - - 312 nr. - (un alt carnet), după ce acestea i-au fost comunicate telefonic de secretara firmei (declarația martorului fila 142 voi. I ).
Constatăm așadar că din fiecare din cele trei carnete au fost emise file, având în vedere numerele de ordine.
A doua zi, SC Construt SRL a comunicat băncii emitente a carnetelor prin adresa nr. 4537/04.09.2003, ( România SA) că s-a pierdut în condiții neelucidate carnetul cec cu seria - 312 nr. - -4875, solicitând refuzul la plată și arătând că filele erau semnate și ștampilate (fila 248 vol. I ), această adresă către bancă fiind semnată de martora, director administrativ la SC Construt SRL.
Ulterior, la data de 09.09.2003, aceeași martoră a declarat și la Oficiul Registrului Comerțului pierderea carnetelor cec, declarația fiind dată în numele lui, întrucât acesta a fost cel care a pierdut carnetele.
Constatăm că toate aceste demersuri s-au efectuat în intervalul 03.09.2003 - 09.09.2003, perioadă în care inculpatul nu a fost în țară, acesta revenind doar după data de 09.09.2003.
Analizând declarația de pierdere a cecurilor dată de martorul (din data de 03.09.2003) și declarația dată de la Oficiul Registrului Comerțului din 09.09.2003, respectiv adresa semnată de aceasta martoră către bancă, din data de 03.09.2003, observăm că există o diferență esențială.
Martorul a indicat dispariția din carnetul cu seria - 312 filelor cu nr. - - - și respectiv - - - acestea fiind de altfel filele cec efectiv pierdute, și că nu au fost declarate pierdute și filele înmânate părții civile, respectiv cele cu nr. - și -, acestea fiind excluse din declarația de pierdere. însă martora - în ambele declarații, către bancă și Registrul Comerțului - a indicat pierderea în integralitate a carnetului cu seria - 312 de la - - - incluzând în mod neîntemeiat și cele două file cec valabil emise către partea civilă.
La data de 10.09.2003, prin adresa nr.4615/10.09.2003, SC Construt SRL a comunicat și părții civile că fost declarat pierdut carnetul cec din care i-au fost emise cele două file adresă semnată de contabilul.
înțelegem astfel că după ce au fost analizate toate evidențele, SC Construt SRL a constatat că în mod eronat au fost declarate pierdute și filele cec valabil emise, iar prin această informare, societatea a solicitat și prezentarea documentelor pentru reglementarea situației.
Urmare declarării pierderii, banca emitentă a informat Banca Națională a României pentru menționarea incidentului în Centrala Incidentelor de Plăți, consecința fiind imposibilitatea băncii emitente de a onora la plată eventualele file cec ce îi vor fi predate.
Potrivit Regulamentului nr. 1/2001 al Băncii Naționale a României (art. 17), în situația în care odată instrumentul de plată declarat ca pierdut / furat este prezentat la plată, acesta va fi refuzat de către unitatea plătitoare pe motiv că este declarat pierdut (au posibilitatea de selectare și a altor motive, dacă este cazul) și se va transmite la Centrala Incidentelor de Plăți cererea de înscriere a refuzului. în interpretarea Regulamentului Băncii Naționale a României -Departamentul Juridic al acesteia arată că în această situație, se recomandă ca banca plătitoare să solicite clientului respectiv stingerea datoriei cu un alt mijloc de plată, acesta având siguranța că instrumentul original nu va fi plătit în eventualitatea prezentării la plată.
Reținând că filele cec emise în favoarea părții civile au fost declarate pierdute odată cu întreg carnetul de cecuri - la data de 04.09.2003, acestea nu mai puteau fi onorate la plată pentru că acestea sunt reglementările bancare impuse de Banca Națională a României, așadar în virtutea legii, independent de orice alte împrejurări exterioare, soluția fiind în acest caz aceea a rezolvării situației financiare și stingerea debitului în alt mod.
În acest context, solicitarea părții civile către banca emitentă SA de a onora plata celor două file cec nu putea fi acceptată și la introducerea la plată a filei cec seria - 312 nr. - la data de 30.09.2003, banca a refuzat plata cu mențiunea cec declarat pierdut, aceeași fiind situația cu privire la introducerea celei de-a doua file cu nr. - la data de 31.10.2003.
Este adevărat că la data de 30.09.2003 prin adresa nr. 4718 înregistrată la SA sub nr. 1068, SC Construt SRL a reamintit băncii că cecul a fost declarat nul și a interzis plata filelor cec (adresa fiind semnată iarăși de martora, nu de inculpat - fila 300 dup vol. I, inculpatul semnând doar adresa trimisă prin fax la data de 01.10.2003 - fila 286) deși la acea dată se cunoștea împrejurarea că filele cec cu nr. 4806 și 4859 nu fuseseră pierdute, însă această împrejurare este lipsită de relevanță juridică penală, în contextul în care odată declarată pierdută, fila cec nu mai putea fi onorată la plată conform regulamentelor bancare anterior invocate.
De altfel, din datele puse la dispoziție de, privind reglajul contului SC Construt SRL, constatăm că la data de 01.10.2003 - (imediat după scadența primei file cec) societatea avea în cont suma de 4.178.292.901 lei (sumă ce depășea valoarea sumei înscrise pe fila cec - fila 318 vol. I dup), iar la data scadenței celei de-a doua filă cec - 30.10.2003, societatea inculpatului avea în cont suma de 2.800.786.283 lei - (fila 325 vol. I dup, sumă de asemenea superioară ca valoare celei înscrise în fila cec).
Modalitatea în care se reține potrivit rechizitoriului că s-a săvârșit infracțiunea este cea prev. de art. 215 alin. 4 teza finală, respectiv interzicerea trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust, dacă s-a pricinuit o pagubă posesorului cecului, desigur dacă este îndeplinită și condiția prevăzută de alin. 1 relativă la inducerea în eroare.
Or, și în măsura în care am trece peste toate considerentele anterior arătate, constatăm că în raport de modalitatea de săvârșire a faptei reținută de procuror, activitatea inculpatului nu se circumscrie normei sancționatoare, pentru că adresa semnată de inculpat prin care acesta reamintește băncii că filele cec au fost declarate nule este trimisă prin fax la data de 01.10.2003, aceasta referindu-se exclusiv la fila cec 4860 scadentă la 30.09.2003 - (fila 286 dup voi. I) și adresa din data de 30.09.2003 (care nu este semnată de inculpat) este trimisă chiar în data de 30.09.2003 -(fila 300 voi. I dup).
Așadar, această interdicție nu este anterioară scadenței (30.09.2003), respectiv datei de prezentare la care se referă textul incriminator. Dacă interzicerea de a plăti este ulterioară datei scadenței ca în situația noastră, este lipsită de relevanță juridică, pentru că la scadență suma prevăzută putea fi onorată la plată, neprezentarea cecului la scadență fiind o împrejurare exterioară conduitei inculpatului.
Neîndeplinirea condiției relativă la momentul interzicerii raportat la data scadenței din norma de incriminare lipsește fapta de caracter penal, pentru că exact în acest raport anterioritate constă infracțiunea (dacă toate celelalte condiții impuse ar fi îndeplinite).
Analizând toate coordonatele faptei în întregul context al desfășurării acesteia și prin raportare la probele administrate, apreciez că ceea ce s-a dovedit este o situație conflictuală intervenită între societatea parte civilă și societatea administrată de inculpat, urmare ultimului contract încheiat, cele două societăți acuzându-se reciproc de neîndeplinirea contractului și pretinzând că își datorează sume de bani, context în care fiecare dintre părți s-a prevalat de anumite circumstanțe spre a determina partea adversă să achite aceste sume pretins datorate. Partea civilă a uzat abuziv de o filă cec aflată în posesia sa întâmplător, fără vreo legătură cu ultimul contract, determinând inculpatul care nu se afla în țară să emită alte două file cec, acesta neavând alternativă față de consecințele grave pe care le-ar fi putut avea introducerea acelei file cec la bancă în ipoteza lipsei de disponibil. Inculpatul s-a prevalat ulterior de o împrejurare aleatorie, respectiv pierderea de către un angajat a mai multor carnete cec printre care și cel din care au fost emise filele părții civile și declararea pierderii carnetelor, care a avut drept urmare imposibilitatea băncii de a plăti orice sumă înscrisă pe filele declarate nule.
Câtă vreme nu există nici o probă care să dovedească faptul că inculpatul a avut vreo contribuție la pierderea carnetelor cec, la declararea ulterioară a pierderii, când au fost în mod eronat incluse și cele două file cec valabil emise, apreciez că nu se poate prezuma acest fapt, cu atât mai mult cu cât atât la momentul pierderii carnetelor cec, cât și la momentul declarării pierderii inculpatul nu se afla în țară.
A reține contrariul - ca în opinia majoritară - este echivalent cu încălcarea, în opinia mea, a prezumției de nevinovăție. împrejurarea în sine că inculpatul a constatat eroarea și a cerut băncii să nu onoreze plata este nerelevantă sub aspectul producerii de consecințe juridice penale, în contextul în care banca a refuzat plata exclusiv în temeiul Regulamentul nr. 1/2001 al Băncii Naționale a României, doar pentru că filele ce au fost declarate pierdute / furate și independent de eventuala regăsire și predare, respectiv prezentarea a filelor, independent de eventuala cerință expresă a inculpatului ca plata să fie onorată, independent așadar de orice intervenție exterioară, Regulamentul bancar prevăzând - pentru situațiile acestea - posibilitatea rezolvării situației prin altă modalitate de plată.
A reține o vinovăție penală doar pentru acest fapt în sine echivalează practic cu sancționarea penală a faptei putative.
Chiar dacă prin conduita sa, inculpatul a dat dovadă la rândul său de rea credință prin emiterea acelei adrese către bancă, nu se poate reține săvârșirea unei fapte penale față de lipsa de consecințe juridice a solicitării de neonorare a plății, care intervenea oricum, la cererea sau în lipsa cererii inculpatului.
În altă ordine de idei, este relevantă în același sens conduita părții civile, care la rândul său a acționat cu rea credință folosind abuziv fila cec remisă în circumstanțe exterioare cu mult anterior conflictului.
În orice caz, activitatea inculpatului nu se circumscrie condițiilor de incriminare sancționate de art. 215 alin.4 teza finală Cod penal, pentru considerentele pe care anterior le-am arătat (sub aspectul neîndeplinirii condiției referitoare la momentul interzicerii de plată).
Pentru toate aceste motive, consider că fapta inculpatului nu are caracter penal și soluția legală care se impune este aceea de achitare a inculpatului în baza art. 10 lit. b Cod procedură penală, așa cum a reținut și instanța de fond, apelul Parchetului fiind neîntemeiat sub acest aspect.
În ceea ce privește apelul părții civile, opinia mea este concordantă cu opinia majoritară, banca emitentă a filelor cec neavând vreun raport juridic de prepușenie, care să justifice eventuala obligare în solidar a acesteia la despăgubiri civile, sens în care în mod temeinic instanța de fond a respins cererea părții civile privind introducerea în cauză în această calitate a băncii. Reținând însă soluția pe care am dispus-o pe latură penală, față de temeiul corect al achitării acțiunea civilă rămâne nesoluționată, conform art. 346 aliniatul final Cod procedură penală.
În ceea ce privește măsura sechestrului asigurător instituită prin ordonanța nr. 5336/P/2006 din data de 01.06.2006 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București (fila 31 dup vol. I) apreciez că nu se impune ridicarea acesteia prin prezenta hotărâre, având în vedere că din cuprinsul rechizitoriului (fila 227 vol. IV ) rezultă că această ordonanță a fost infirmată prin ordonanța nr- a Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție; câtă vreme actul prin care s-a dispus luarea măsurii asigurătorii a fost desființat, măsura luată prin acest act este la rândul său desființată, iar în cazul în care a fost deja pusă în executare, se ridică de drept în temeiul noului act, care a desființat actul prin care a fost instituită.
Așadar, ordonanța de infirmare a Parchetului înaltei Curți de Casație și Justiție este suficientă pentru ridicarea sechestrului reținând că nici inculpatul nu a solicitat ridicarea acestei măsuri și nici Parchetul - în motivele sale de apel - nu a făcut vreo referire la această împrejurare.
Cu privire la soluția pe latură civilă dispusă în opinia majoritară, apreciez că aceasta este eronată în raport de considerente. Cele două file cec nu constituie titluri executorii pentru partea civilă, acestea având și în prezent ca și la momentul prezentării pentru plată, același regim din punctul de vedere al condițiilor de onorare de plată.
Pe de altă parte, nu s-a observat în opinia majoritară, că acestea nu pot fi executate pentru că pentru că societatea debitoare, SC Construt SRL a fost radiată din Oficiul Registrului Comerțului din anul 2004, când a fost preluată de SC SRL, care la rândul său a fost declarată în faliment, rezultând din dosar (filele 75 - 90 dosar apel) că s-a realizat procedura împărțirii patrimoniului creanțelor creditorilor săi, fiind practic imposibil a se realiza încasarea sumelor de către partea civilă în procesul împărțirii patrimoniului, debitoarea parte civilă din cauză neparticipând.
JUDECĂTOR
- -
Președinte:Mariana ConstantinescuJudecători:Mariana Constantinescu, Daniela Panioglu, Nicolae Stan
