Infracțiuni la legea societăților comerciale (legea nr. 31/1990). Decizia 396/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 396/
Ședința publică din data de 27 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mița Mârza Judecător
JUDECĂTOR 2: Ion Avram
JUDECĂTOR 3: Marcian Marius
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul R împotriva deciziei penale nr. 106/24.04.2008 a Tribunalului Brăila - dosar nr- (sentința penală nr. 227 din 12.02.2008 pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul nr-)
La apelul nominal au lipsit părțile, recurentul inculpat R fiind reprezentat de avocat I în substituire pentru avocat, apărător desemnat din oficiu în baza delegației nr. 3122 emisă de Baroul Galați la data de 20.06.2008.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că dosarul se află la primul termen, după care:
Apărătorul desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat solicită a se trece la dezbateri, întrucât nu are cereri de formulat în cauză.
Reprezentantul Ministerului Public nu are cereri de formulat în cauză.
Curtea, constată cauza în stare de soluționare și în conformitate cu prevederile art. 38513alineatul 1 Cod procedură penală acordă cuvântul părților în dezbateri.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat expune pe scurt situația de fapt a infracțiunii reținute în cauză și soluția de apel criticată în recurs.
Deși recursul nu a fost motivat în scris, apărătorul desemnat din oficiu apreciază că inculpatul solicită menținerea soluției pronunțate de instanța de fond, aceea de achitare, ținând cont de împrejurările în care a avut loc infracțiunea, de probele adminJ. în cauză și de circumstanțele reale și personale ale inculpatului.
Solicită admiterea recursului pentru motivele invocate mai sus, cu onorariul din fondurile Ministerului Justiției.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului declarat în cauză, ca fiind nefondat.
Consideră că s-a realizat o justă individualizare a pedepsei aplicare inculpatului, i s-a reținut circumstanța atenuantă prev. de art. 74 lit. a Cod penal, și nu se impune aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, întrucât fapta comisă de inculpat prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, față de cuantumul prejudiciului care este considerabil, consecințele faptei - societatea păgubită intrând în faliment și împrejurarea că inculpatul nu a făcut nici un demers pentru acoperirea pagubei.
Consideră că s-au avut în vedere circumstanțele personale la momentul când în urma contopirii pedepselor nu s-a mai aplicat un spor.
Curtea, declarând închise dezbaterile, rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.227/12.02.2008 a Judecătoriei Brăila în baza art. 334 Cpp s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în rechizitoriu din infracțiunea prevăzută de art 272 pct.2 din Legea 31/1990 în infracțiunea prevăzută de art. 272 pct.2 din Legea 31/1990 cu aplic.art.41 alin. 2. penal și din infracțiunea prevăzută de art. 11 lit. c din Legea 87/1994 în infracțiunea prevăzută de art. 9 alin 1 lit. c din Legea 241/2005 cu aplic. Art.41 alin. 2 Cod penal.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit.1) procedură penală cu aplicarea art. 181. pen. s-a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de folosire cu rea credință a creditelor societății, prevăzută de art. art. 272 pct.2 din Legea 31/1990 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal.
În temeiul art. 345 alin. 4 Cod procedură penală coroborat cu dispozițiile art. 181alin. 3 și 91 Cod penal a aplicat inculpatului sancțiunea administrativă a amenzii în sumă de 1000 lei.
În baza art. 9 alin 1 lit. c din Legea 241/2005 cu aplic. Art. 41 alin. 2.pen., art. 74 lit. a pen și art. 76 lit. d pen a condamnat pe inculpatul R la 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.
În baza art. 71 alin 2.p s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute la art.64 lit. a, b și c p pe durata executării pedepsei și anume: dreptul de a alege și de a fi ales in autoritățile publice sau in funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii
În baza art. 81.pen s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru o perioadă de 2 ani și 6 luni ce constituie termen de încercare conform dispozițiilor art. 82 Cod penal.
În baza art. 71 alin 5.p s-a dispus și suspendarea executării pedepsei accesorii constând în interzicerea drepturilor prevăzute la art.64 lit a, b și c p pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei și anume: dreptul de a alege și de a fi ales in autoritățile publice sau in funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii.
În baza art. 13 din Legea 241/2005 s-a dispus comunicarea către Oficiul Național al Registrului Comerțului a unei copii de pe dispozitivul prezentei hotărârii judecătorești după data rămânerii definitive.
În baza art. 14 rap. la art. 346 Cpp în referire la art. 998.civ, art. 1000 al.3 civ și art.115 și urm pr.fisc. a admis în parte acțiunea civilă a părții civile ANAF - Direcția Generală a Finanțelor Publice B și a obligat inculpatul R în solidar cu partea responsabilă civilmente SC Serv SRL la plata către această parte civilă a sumei totale neachitate de 18.642 lei reprezentând TVA suplimentar, dobânzi și penalități de întârziere.
A fost respinsă cererea aceleiași părți civile privind obligarea inculpatului și a părții responsabile civilmente la plata majorărilor de întârziere (4592 lei) precum și la plata pentru viitor a accesoriilor aferente creanțelor de bază până la data plății efective.
În baza art. 14 rap. la art. 346 Cpp în ref. la art 998.civ.a admis în parte acțiunea civilă a părții civile SC Serv SRL și a obligat inculpatul R la plata către această parte civilă a sumei de 12.871,13 lei
În baza art 11 din Legea 241/2005 a instituit în favoarea părții civile ANAF - Direcția Generală a Finanțelor Publice B, sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului R și ale părții responsabile civilmente SC SERV SRL în vederea reparării prejudiciului neacoperit produs prin infracțiune - 18.642 lei, și până la concurența acestei sume.
În baza art. 353 Cpp rap. la art 163 Cpp a instituit în favoarea părții civile SC SERV SRL sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului R în vederea reparării prejudiciului în cuantum de - 12.871,13 lei, și până la concurența acestei sume.
În baza art. 189 -192 Cpp a obligat inculpatul la plata sumei de 1000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că a data de 25.10.2005 Serv SRL B, prin reprezentantul legal, a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila cu o plângere penală împotriva inculpatului R, administrator și asociat în cadrul aceleași societăți. În cuprinsul plângerii se menționează că administratorul, în calitatea sa, a folosit în interes personal o sumă de bani, falsificând semnătura cu ocazia întocmirii mai multor dispoziții de plată, a efectuat mai multe reparații la autovehiculul proprietate personală ( Solenza -) la diferite societăți, achitând cu ordin de plată în numele Serv SRL
Având la bază sesizarea, la 23.11.2005 s-a solicitat Gărzii Financiare - Secția B efectuarea unei verificări de specialitate la societate.
Garda Financiară B, la 27.01.2006, a înaintat nota de constatare nr. -/26.01.2006 (22-24 ds UP), încheiată la Serv SRL. Cu ocazia controlului efectuat s-a constatat că în perioada noiembrie 2004 - decembrie 2005 în contabilitatea societății s-au înregistrat diverse cheltuieli reprezentând combustibil auto (benzină), reparații auto, piese și accesorii auto, însumând 12.623,58 lei, din care TVA 2015 lei. Aceste cheltuieli au fost efectuate pentru autoturismul nr. -, autoturism ce nu aparține Serv SRL și pentru care nu există un alt document legal de închiriere, comodat sau punere la dispoziție în favoarea societății.
Din adresa nr.30137/30.01.2007 a MAI- Direcția regim permise de conducere și înmatriculare vehicule (31 dosar nr. UP) rezultă că autoturismul - este proprietatea personală a inculpatului
La dosar au fost anexate documentele originale emise de diferite societăți cu privire la bunurile achiziționate și sumele achitate pentru reparația autoturismului (25-30 dosar nr. UP)
În cauză s-a întocmit un Raport detaliat de inspecție fiscală la SC Serv SRL pentru perioada ianuarie 2003-decembrie 2005 (251 și urm ds UP).
Din cuprinsul acestui Raport rezultă următoarele:
In perioada septembrie 2004 - martie 2005 Serv SRL B s-a aprovizionat cu bunuri materiale necesare realizării obiectului de activitate în baza mai multor facturi fiscale. Din aceste documente, un număr de 33 facturi fiscale, emise de către 22 furnizori societăți comerciale din diferite județe ale țării, în valoare de 100.637,4 lei (din care suma de 16.068 lei reprezentând TVA), s-a constatat că nu pot fi înregJ. în contabilitate, deoarece ele nu întruneau cerințele nr.HG 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiar-contabilă și a normelor metodologice privind întocmirea și utilizarea acestora.
In cazul celor 33 facturi fiscale și a chitanțelor de plată aferente emise de 22 societăți comerciale și utilizate de către contribuabil în perioada septembrie 2004 - martie 2005, fiind executate pe hârtie offset sau autocopiativă obișnuită, fără elemente de securitate, nu mai întruneau, la momentul utilizării lor, calitatea de document justificativ pentru înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor, aceste documente putând fi utilizate până la data de 31.12.2002.
Pentru identificarea celor 22 societăți comerciale înscrise în facturile fiscale și chitanțele de plată anterior menționate, s-a consultat site-ul MFP privind societățile comerciale, constatându-se că:
- în cazul unui număr de 19 societăți, datele de identificare înscrise la rubricafurnizorîn antetul facturilor fiscale nu figurează în baza de date;
- pentru un număr de 3 societăți comerciale ale căror date de identificare au fost validate în baza de date (SC SRL,SC Spor Com SRLșiSC SRL), s-a stabilit că respectivele nu au avut relații comerciale cu Serv SRL B, comunicându-se relații în acest sens de către DGFP din fiecare județ din raza celor 3 societăți pe baza verificărilor efectuate -266-293 ds UP;
Pentru un număr de 10 facturi fiscale securizate și personalizate, în valoare totală de 27.515,71 lei, din care suma de 4.393,26 lei reprezintă valoare TVA, emise către Serv SRL B de 6 societăți comerciale, s-a constatat că aceste documente nu aparțin de drept furnizorilor în cauză.
Cu adresa nr. 29297/30.06.2006, transmisă către Imprimeria Națională SA B, s-a solicitat sprijin în vederea identificării deținătorilor de drept a unui număr de 6 carnete facturier fiscal, din care s-au utilizat un număr de 10 facturi fiscale ca documente de proveniență pentru produse sau servicii.
Pentru aceste 10 facturi securizate și personalizate emise către client Serv SRL B, s-a constatat că ele nu aparțin de drept furnizorilor înscriși în antetul facturilor în cauză, conform relațiilor comunicate cu adresa nr.1804/29548/12.07.2006 (anexa 6).
S-a mai constatat că în cadrul societății s-a preluat eronat în decontul cu numărul -/25.01.2005, aferent trimestrului IV 2004, TVA deductibil în sumă de 12.304,1 lei, față de TVA deductibil evidențiat în sumă de 12.034,8 lei, rezultând suma de 269,34 lei care reprezintă TVA suplimentar dedus necuvenit.
În urma săvârșirii acestor fapte, s-a concluzionat că s-a creat un prejudiciu bugetului de stat în cuantum de 33.547 lei reprezentând TVA dedus necuvenit și accesorii aferente (dobânzi, penalități și majorări de întârziere).
Prin adresa nr. -/06.12.2007 ANAF a comunicat că la data de 08.08.2007 s-a valorificat prin executare silită auto - aparținând SC SERV SRL cu suma de 10.313 lei, diminuându-se astfel cuantumul prejudiciului de 33.547 lei (fila 183).
În cursul urmăririi penale s-a stabilit pe bază de expertiză grafoscopică că scrisul și semnătura depuse pe facturile și chitanțele aferente nu au fost executate de învinuiții R sau, dispunându-se prin rechizitoriu disjungerea cauzei pentru identificarea autorului falsului.
De menționat este că inculpatul R nu a contestat concluziile acestui Raport de inspecție fiscală, negând însă săvârșirea faptei în sensul că a învederat faptul că celălalt asociat - s-ar face vinovat de înregistrarea în contabilitate a celor 33 de facturi fiscale.
În fișa postului pentru R (175) se prevede că acesta "conduce și administrează în exclusivitate, în întregime, activitatea Serv SRL B, reprezintă societatea în relațiile cu terți (furnizori, clienți, beneficiari), reprezintă societatea în relațiile cu banca".
Potrivit Raportului de expertiză grafoscopică nr. 69654/03.01.2008 întocmit în cauză (167 și urm ) semnătura depusă la rubricaSemnătura angajatuluide pe fișa postului nu aparține inculpatului
Instanța a apreciat că nu are nici o relevanță dacă inculpatul a semnat sau nu această fișă a postului, important fiind de stabilit dacă în fapt inculpatul exercita aceste atribuții și respectiv dacă el este cel care a introdus în contabilitatea societății facturile fictive.
Din declarațiile martorilor (152), Anela (186), Roni (187) care se coroborează cu declarațiile lui (153), instanța a constatat că cel care se ocupa de administrarea societății, aprovizionarea acesteia și înregistrarea în contabilitate a documentelor contabile în perioada septembrie 2004-martie 2005 fost inculpatul.
Cu privire la cheltuielile înregJ. cu autoturismul nr. -, prin Raportul de inspecție fiscală s-a constatat că în perioada noiembrie 2004 - decembrie 2005, în cadrul societății s-au achiziționat diverse cantități de combustibil (benzină) pe bază de bonuri fiscale, în valoare totală de 13.242,03 lei, înregJ. în contabilitatea societății în contul 6022 - "Cheltuieli cu combustibil" (11.127,76 lei) și în contul 4426 "TVA deductibilă" (2.114,27 lei). Pe fiecare din bonurile fiscale în cauză este înscris numărul de înmatriculare al autoturismului -. De asemenea, în aceeași perioadă organul de inspecție fiscală a identificat un număr de 5 facturi fiscale, în baza cărora s-au înregistrat în evidența contabilă a societății cheltuieli și TVA deductibilă în valoare totală de 2.074,61 lei, din care TVA 331,24 lei cheltuieli care sunt aferente unor lucrări de întreținere și reparație pentru autoturismul -.
Autoturismul cu acest număr de înmatriculare nu se regăsește înregistrat în evidența mijloacelor fixe ale societății și pentru el nu există nici un document legal de închiriere sau punere la dispoziția Serv SRL
Din adresa nr.30137/30.01.2007 a MAI- Direcția regim permise de conducere și înmatriculare vehicule (31 dosar nr. UP) a rezultat că autoturismul - este proprietatea personală a inculpatului
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila și partea civilă prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B, pentru următoarele motive:
- În mod greșit instanța de fond a obligat pe inculpatul singur la cheltuieli judiciare către stat și nu în solidar cu partea responsabilă civilmente.
- În mod greșit s-a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.272 pct2 din Legea 31/1990 cu aplicarea art. 41 al. 2 susținându-se că astfel nu s-a tratat activitatea infracțională a inculpatului ca un tot unitar iar pe de altă parte că fapta respectivă prezintă pericolul social al unei infracțiuni.
Prin decizia penală nr. 106/24.04.2008 a Tribunalului Brăila, s-au admis ca fondate apelurile, s-a desființat în parte sentința atacată și în rejudecare s-au înlăturat dispozițiile privind achitarea.
În baza art 272 pct.2 din Legea 31/1990 cu aplicarea art. 41 alin.2 și cu aplicarea art. 74 lit.a-76 lit.d inculpatul Raf ost condamnat la 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de folosire cu rea credință a bunurilor și creditului de care se bucură societatea ori cu folos propriu.
În temeiul art. 33 lit.a- 34 lit.b s-a dispus contopirea pedepselor de 6 luni închisoare aplicate pentru infracțiunea prevăzută de art. 9 alin.1 lit.c din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin.2 și art.74 lit.a -76 lit.d cu pedeapsa de 3 luni închisoare aplicată prin prezenta decizie, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 6 luni închisoare.
S-au înlăturat din sentință dispozițiile privind obligarea la cheltuieli judiciare numai a inculpatului și în baza art. 189-192 inculpatul C.P.P. Raf ost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente SC Serv SRL B la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat și individual cu același titlu la plata sumei de 500 lei.
Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.
Pentru a hotărî astfel Tribunalul a reținut următoarele:
Potrivit art. 191 al.3 Cod procedură penală "partea responsabilă civilmente, în măsura în care este obligată solidar cu inculpatul la repararea pagubei, este obligată în mod solidar cu aceasta și la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat".
Instanța de fond, deși a obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la despăgubiri către partea civilă ANAF - Direcția Generală a Finanțelor Publice B, a obligat la cheltuieli judiciare către stat numai pe inculpat, pronunțând astfel o hotărâre cu încălcarea unui text imperativ, fiind astfel din acest punct de vedere nelegală.
În ceea ce privește aprecierea că fapta comisă de către inculpat, de folosire cu rea credință a creditelor societății prevăzută de art. 272 pct. 2 din Legea 31/1990 cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal constând în înregistrarea în contabilitatea societății al cărei administrator era ( Serv SRL B) a unor cheltuieli pentru autoturismul proprietate personală, în cuantum de 13.242,03 lei Tribunalul a reținut că pericolul social al faptei comise de acesta corespunde nivelului de pericol social al unei infracțiuni raportat la cuantumul prejudiciului produs care este suficient de mare pentru ca fapta să constituie infracțiune din acest punct de vedere precum și la împrejurarea că societatea păgubită a intrat în faliment nefiind deci una care să funcționeze cu profit și care să poată suporta cheltuieli suplimentare iar inculpatul nu a făcut nici un demers pentru acoperirea pagubei.
Împotriva acestei decizii inculpatul a declarat recurs, fără să-l motiveze așa cum prevăd dispozițiile art. 38510alin. 1 și 2 Cod procedură penală.
Așa fiind, instanța de recurs va examina cauza în condițiile art. 38510alin. 21Cod procedură penală și va analiza numai cazurile de casare care potrivit dispozițiilor art. 3859alin.3 Cod procedură penală se iau în considerare din oficiu.
Prin urmare, examinând în aceste limite cauza, Curtea constată că hotărârea atacată este temeinică și legală, situația de fapt reținută fiind corespunzătoare probelor adminJ. iar încadrarea juridică dată faptelor este legală, acestea întrunind elementele constitutive ale infracțiunilor în formă continuată de folosire cu rea credință a bunurilor și creditului societății, în scop contrar intereselor acesteia, prevăzută de art.272 pct.2 din Legea nr.31/1990 cu aplicarea art.41 alin.2 cp și de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin.1 lit.c din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 cp.
Cu probatoriul administrat în cauză s-a făcut dovada că în perioada noiembrie 2004 - decembrie 2005 inculpatul, în calitate de administrator al Sc. Serv SRL B, a înregistrat în contabilitatea societății diverse cheltuieli în cuantum total de 13.242,03 lei, pentru autoturismul înmatriculat sub nr.BR.89.deși acesta nu aparținea societății,neexistând vreun document legal de închiriere sau de punere la dispoziția firmei și că în perioada septembrie 2004 - martie 2005, înregistrat cheltuieli care nu aveau la bază operațiuni reale, creând un prejudiciu bugetului consolidat al statului în sumă de 33.547 lei.
De asemenea se constată că pedepsele aplicate de instanța de fond, cât și de cea de apel au fost just individualizate, cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 72 Cod penal.
În concluziile orale, apărarea s-a referit exclusiv la pedeapsa, aplicată de instanța de apel, susținând că fapta inculpatului de folosire cu rea credință a bunurilor și creditului societății nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, astfel încât s-ar impune menținerea soluției instanței de fond privind achitarea întemeiat pe dispozițiile art.181cp.
Critica formulată nu este fondată,recursul urmând a fi respins ca nefondat pentru considerentele ce se vor arăta:
Potrivit dispozițiilor art.181alin.2 cp la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit de făptuitor, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, de persoana și conduita făptuitorului.
Aceste criterii prevăzute de lege se folosesc împreună pentru a stabili necesitatea ori inutilitatea pedepsei în raport de stabilirea gradului de pericol social concret al faptei.
Curtea observă că datele care caracterizează persoana inculpatului - necunoscut cu antecedente penale, cu un grad de instrucție superior, căsătorit, manifestând o conduită procesuală parțial sinceră, au fost reținute în mod corect de instanța de apel ca circumstanțe atenuante judiciare în favoarea inculpatului, deși ar fi putut constitui unul dintre criteriile de apreciere a gradului de pericol social concret, dacă ar fi fost întrunite cumulativ și celelalte criterii arătate mai sus.
Dar, numărul mare de acțiuni infracționale săvârșite în baza aceleiași rezoluții infracționale constând din deducerea succesivă a mai multor cheltuieli făcute pentru autoturismul proprietate personală, prejudiciul relativ ridicat cauzat societății al cărei administrator a fost, în sumă de 13.242,03 lei, precum și împrejurarea că nici până la această dată nu l-a acoperit, reliefează un pericol social concret suficient pentru a caracteriza fapta ca infracțiune, astfel încât nu se poate reține că prin fapta sa inculpatul ar fi adus o atingere minimă valorilor ocrotite de legea penală, și că deci ar fi lipsită în mod vădit de importanță.
Se constată așadar că în mod corect Tribunalul a reținut că fapta inculpatului prezintă gradul de pericol social concret al infracțiunii prevăzută de art.272 pct.2 din Legea nr.31/1990 cu aplicarea art.41 alin.2 cp, atrăgând pe cale de consecință răspunderea penală pentru această faptă.
Față de toate aceste considerente, recursul declarat de inculpatul R va fi respins ca nefondat, conform dispozițiilor art. 38515pct. 1 lit.b Cod procedură penală.
Văzând și disp.art. 192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat recursul declarat de inculpatul R (fiul lui și, născut la data de 14.04.1949 în B, CNP: - domiciliat în B,-, Bloc 3 B,. 40, scara 2) împotriva deciziei penale nr. 106/24.04.2008 a Tribunalului Brăila - dosar nr- (sentința penală nr. 227 din 12.02.2008 pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul nr-)
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 100 lei, se va vira către Baroul Galați din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27 Iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, PT. JUDECĂTOR,
A în
Conf.art.312 ain.2
C.P.P.Președintele Curții de Apel
JUDECĂTOR
DR.
Red./22.07.2008
Tehnored./23.07.2008 Pt. Grefier,
Fond:
Apel: - aflată în
Grefier,
Președinte:Mița MârzaJudecători:Mița Mârza, Ion Avram, Marcian Marius
