Infracțiuni privind frontiera de stat a româniei (g nr. 105/2001). Decizia 819/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
|
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 819/
Ședința publică din 19 august 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Codrina Iosana Martin
JUDECĂTOR: G -
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Bugarsky
GREFIER:
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoaraa fost reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 50 din 28.01.2004 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr. 12251/2005.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul, în stare de arest, asistat de avocat ales G din cadrul Baroului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se procedează la audierea inculpatului-recurent, după ce i-au fost aduse la cunoștință disp. art. 70.C.P.P. declarația fiind consemnată și atașată la dosar.
Inculpatul, prin apărător ales, depune la dosar un set de înscrisuri în probațiune, precum și un memoriu.
Instanța constată cauza în stare de judecată și potrivit art. 38513Cpp, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al inculpatului, avocat G, arată că apreciază că se află în prezența unui recurs în termen, sens în care se impune suspendarea de drept hotărârii date în apel și punerea în libertate a inculpatului.
În subsidiar, arată că sunt întrunite condițiile cerute de lege ca acest recurs să fie unul peste termen.
Solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate cu trimitere spre rejudecare, întrucât inculpatul nu a fost prezent la nici o ședință de judecată și nu și-a exercitat dreptul la apărare, dar și că probatoriul nu s-a epuizat. Pe de altă parte, solicită a se observa că durata pedepsei nu este conformă cu legea, ea fiind vădit disproporționată față de fapta comisă, dar și să se aibă în vedere circumstanțele personale ale inculpatului care nu are antecedente penale și a cărui mamă este grav bolnavă.
Procurorul apreciază cauza ca fiind un recurs peste termen, întrucât sunt întrunite condițiile cerute de lege și solicită admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare. În privința cererii de suspendare a executării pedepsei, solicită respingerea acesteia.
Inculpatul-recurent, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și se arată de acord cu concluziile apărătorului său.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1985 din 15.10.2003, pronunțată de Judecătoria Arad în dosarul nr. 4334/2003, în baza art. 26 Cod penal, raportat la art. 288 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 99 Cod penal, a fost condamnată inculpata -, fiica lui G și, născută la data de 01.11.1985 în Târgu N, jud. neamț, poreclită "", cetățean român, 10 clase, minoră, fără antecedente penale, CNP -, domiciliată în comuna, sat, judl N, la 6 luni închisoare, pentru complicitate la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale.
În baza art. 293 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 99 Cod penal, a fost condamnată aceeași inculpată la 8 luni închisoare pentru infracțiunea de fals privind identitatea.
În baza art. 20 Cod penal, rap. la art. 70 alin. 1, 3 din OUG 105/2001, cu aplicarea art. 99 Cod penal, a fost condamnată aceeași inculpată la 4 luni închisoare, pentru tentativă la infracțiunea de trecere ilegală a frontierei de stat.
În baza art. 33 lit. a, b, 34 lit. b Cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatei în pedeapsa cea mai grea de 8 luni închisoare, fără aplicarea vreunui spor.
În baza art. 26 Cod penal, rap. la art. 288 alin. 1 Cod penal, a fost condamnată inculpata, fiica lui și, născută la data de 22.12.1975 în localitatea, jud. G, cetățean român, 12 clase, fără antecedente penale, CNP -, domiciliată în G, str. -, nr. 126, vl. H 1,. 4,.69, jud. G, la 10 luni închisoare pentru complicitate la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale.
În baza art. 293 alin. 1 Cod penal a fost condamnată aceeași inculpată la 1 an închisoare pentru infracțiunea de fals privind identitatea.
În baza art. 20 Cod penal, rap. la art. 70 alin. 1, 3 din OUG 105/2001 a fost condamnată aceeași inculpată la 10 luni închisoare pentru infracțiune de trecere ilegală a frontierei de stat, în forma tentativei.
În baza art. 33 lti. A, b, 34 lit. b Cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, fără aplicarea vreunui spor.
În baza art. 61 alin. 1 din OUG 105/2001 a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 20.02.1976 în localitatea, jud. B, cetățean român, studii superioare, inginer, taximetrist, fără antecedente penale, CNP -, domiciliat în O,-, -.32/33,.3,.38, jud. B, la 2 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de călăuzire a unor persoane în scopul trecerii ilegale a frontierei de stat.
În baza art. 26 Cod penal, rap. la art. 288 alin. 1 Cod penal, a fost condamnat inculpatul, poreclit "" și ""; fiul lui și, născut la data de 23.08.1973 în O, jud. B, cetățean român, fără antecedente penale, CNP -, domiciliat în O,- A, jud. B, la 10 luni închisoare pentru complicitate la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale.
În baza art. 71 alin. 1 din OUG 105/2001 a fost condamnat același inculpat la 3 ani închisoare pentru infracțiunea de racolare a unor persoane și de organizare a trecerii ilegale a frontierei de către acestea.
În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, fără aplicarea vreunui spor.
Pe durata și în condițiile prev. de art. 71 Cod penal, s-a interzis inculpaților exercitarea drepturilor prev. de art. 64 Cod penal.
În baza art. 81, 82 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepselor aplicate inculpaților și, fixându-le fiecăreia un termen de încercare de 2 ani, plus durata pedepsei aplicate.
S-a atras atenția asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedepsele aplicate inculpaților, și, reținerea și arestarea preventivă de la 16.02.2003 până la 21.02.2003.
În baza art. 346 Cod pr.pe. s-a dispus anularea pașaportului seria - emis de Serviciul Pașapoarte S M pe numele de și seria - emis de Serviciul Pașapoarte B pe numele de.
În baza art. 191 Cod pr.pen. au fost obligați inculpații să plătească statului suma de câte 3.500.000 lei, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarea stare de fapt:
În data de 16.02.2003, la, jud. A, s-au prezentat pentru ieșirea din țară, inculpatul, conducând autoturismul marca Opel, cu nr. de înmatriculare -, proprietate personală, însoțit de inculpatele și. LA controlul documentelor, inculpatul a prezentat cele trei pașapoarte, ocazie cu care s-a constatat că pașapoartele celor două inculpate sunt falsificate, fiind emise pe numele altor persoane, respectiv a prezentat pașaportul emis de SEIP S M pe numele de, iar inculpata pașaportul emis de SEIP B pe numele de. În ambele pașapoarte erau aplicate fotografiile celor două inculpate. În aceste condiții, lucrătorii poliției de frontieră au reținut pe inculpați, cele două inculpate susținând că se numesc astfel cum este trecut în pașpoartele false, însă ulterior au revenit asupra susținerilor lor, recunoscând faptele comise.
Inculpatele și au declarat că doreau să ajungă în Italia și având interdicție de a ieși din țară, au luat legătura telefonic cu o persoană pe nume "" din O, care s-a oferit ca în schimbul sumei de 500 Euro să le facă rost de pașapoarte falsificate, lucru cu care cele două inculpate au fost de acord.
În cursul lunii februarie 2003, cele două inculpate au plecat la, unde la indicațiile numitului, s-au cazat la pensiunea "" din Stațiunea 1 Mai. Aici patronul pensiunii, respectiv martorul, le-a cazat pe cele două inculpate la insistențele numiților "" și ", acesta din urmă fiind identificat în persoana inculpatului. Inculpatele au fost cazate aici pe perioada 12.06.2003 - 15.06.2003, în această perioadă inculpatul le-a procurat celor două pașapoarte falsificate și a organizat transportul acestora de la în Italia, în acest sens luând legătura cu inculpatul, care a cunoscut că două au pașapoarte false, însă inculpatul le-a asigurat că nu va avea probleme întrucât a "aranjat" trecerea frontierei.
Astfel, în noaptea de 15/16.02.2003 inculpatul le-a transportat pe inculpate de la la, iar pe drum le-a făcut asigurările medicale, instruindu-le ca să spună la controlul de frontieră, respectiv că se deplasează în Ungaria, la. Pe timpul călătoriei până la vamă, inculpatul a vorbit la telefon cu inculpatul, care i-a confirmat din nou că a aranjat trecerea frontierei cu un polițist cu, identificat în persoana numitului, față de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, întrucât fapta nu a putut fi dovedită.
Înainte de a ajunge la, într-o stație, inculpatul a fost abordat de către un polițist de frontieră, în persoana numitului, care i-a solicitat pașapoartele celor trei și i-a îndrumat să meargă pe a doua. Însă, cu ocazia controlului de frontieră s-a descoperit falsul din cele două pașapoarte, cercetările decurgând astfel cum au fost descrise anterior.
Împotriva hotărârii instanței de fond au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad și inculpații și.
În motivarea apelului, Parchetul de pe lângă Judecătoria Arada arătat că pedepsele aplicate celor doi inculpați nu sunt în concordanță cu criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute prin art. 72 Cod penal, respectiv cu gradul de pericol social concret al faptelor reținute în sarcina lor, precum și cu persoana inculpaților și, prin urmare, aceste pedepse sunt netemeinice.
S-a mai arătat că gradul de pericol social concret valențe crescute o dată având în vedere lupta în care este angajat Statul Român pentru a combate pe de o parte imigrația ilegală, iar pe de altă parte, infracționalitatea transfrontalieră precum și atitudinea avută de cei doi inculpați în cursul procesului penal, unul dintre acesta prezentându-se în fața instanței, dar prin declarația sa nu a căutat să convingă completul de faptul că activitatea sa infracțională poate fi definită ca unică, ci a dovedit inconstanță, încercând să disculpe și pe ceilalți coinculpat, iar celălalt nici măcar nu s-a prezentat în fața instanței, fapt care denotă un grad de pericol social concret ridicat. Se mai arată că cel de-al doilea element căruia nu i s-a dat o apreciere temeinică, este persoana celor doi inculpați care prin atitudinea procesuală avută nu au loc de muncă și nici ocupație.
Inculpații și, în motivarea apelului, au solicitat achitarea lor sub aspectul infracțiunilor pentru care au fost condamnați, întrucât în cauză nu există suficiente probe pentru reținerea vinovăției acestora.
Prin decizia penală nr. 50 din 28.01.2004, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr. 8369/A/2004, a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad împotriva sentinței penale nr. 1985/15.10.2003 pronunțată de Judecătoria Arad în dosarul nr. 4334/2003 pe care a desființat-o sub aspectul laturii penale cu privire la inculpații și.
A dispus majorarea de la 2 ani și 6 luni închisoare, la 3 ani și 10 luni închisoare, pedeapsa aplicată inculpatul, în temeiul art. 70 alin. 1 din OUG 105/2001 pentru comiterea infracțiunii de călăuzire de persoane în scopul trecerii ilegale a frontierei de stat.
A descontopit pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului, în pedepsele componente de bază de 10 luni închisoare și 3 ani închisoare.
A dispus majorarea de la 10 luni închisoare la 1 an și 6 luni închisoare a pedepsei aplicată inculpatului în temeiul art. 26 Cod penal, rap. la art. 288 alin. 1 Cod penal pentru complicitate la fals material în înscrisuri oficiale.
A dispus majorarea de la 3 ani închisoare la 3 ani și 10 luni închisoare a pedepsei aplicată inculpatului în baza art. 71 alin. 1 din OUG nr. 105/2001 pentru racolare și călăuzire a unor persoane în scopul trecerii ilegale a frontierei de stat.
În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea pe care a sporit-o cu 6 luni închisoare, rezultând pedeapsa de executat pentru inculpat de 4 ani și 4 luni închisoare.
A respins apelul declarat de inculpații și, împotriva aceleiași sentințe.
A menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Pentru a pronunța această decizie penală, Tribunalul Arada apreciată că hotărârea apelată este legală cu privire la reținerea vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunilor pentru care au fost condamnați. S-a reținut că vinovăția acestora este dovedită în cauză prin declarațiile coinculpaților și, ale martorului, precum și prin procesele-verbale de reconstituire și de recunoaștere, rapoartele de constatare tehnico-științifică efectuate în cauză de IPJ A, precum și celelalte probe administrate în dosarul cauzei.
Însă, hotărârea instanței de fond a fost apreciată ca netemeinică de către tribunal, cu privire la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaților și, operațiune în cadrul căreia s-a considerat că au fost ignorate dispozițiile art. 52 Cod penal privind scopul de prevenție generală și specială al pedepselor, precum și dispozițiile art. 72 Cod penal privind criteriile de individualizare a pedepselor, respectiv periculozitatea socială a faptelor comise apreciată în concret și persoana inculpaților. S-a reținut că sub acest aspect, faptul că cei doi inculpați nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, situația în care inculpatul a avut o conduită procesuală negativă, iar inculpatul s-a sustras de la cercetări, nu justifică aplicarea unor pedepse orientate spre minimul special prevăzut prin textul de lege incriminator, respectiv 2 ani și 6 luni închisoare inculpatului, în temeiul art. 71 alin. 1 din OUG 105/2001, de 3 ani închisoare în temeiul acelorași dispoziții, și de 10 luni închisoare în baza art. 26 Cod penal, rap. la art. 288 alin.1 Cod penal, aplicate inculpatului.
Împotriva deciziei penale nr.50 din 28.01.2004 a Tribunalului Arad pronunțată în dosarul nr. 8369/A/2003 a declarat recurs peste termen inculpatul recurent, înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara la data de 30.07.2009, sub nr-.
În motivarea recursului peste termen inculpatul a arătat că a avut reședința stabilită in Italia din anul 2003, nu a cunoscut faptul că a fost trimis în judecată, deoarece procurorul de caz i-a dat asigurări ca va da o soluție de netrimitere în judecată.
Printr-un memoriu depus la data de 19.08.2009 la dosarul cauzei, inculpatul a arătat că recursul este unul normal depus în termen, deoarece nu a fost comunicată hotărârea recurată. În subsidiar a arătat că recursul declarat îndeplinește și condițiile legale pentru a fi primit ca un recurs peste termen,deoarece nu a fost prezent nici la dezbateri nici la pronunțare,aflând despre hotărârea recurată la data de 29.07.2009.
A mai arătat inculpatul că a avut reședința stabilită in Italia,nu a participat la judecată și nu a fost audiat de instanță,iar in ceea ce privește motivul de recurs acesta se circumscrie prevederilor art.3859pct.21,deoarece nu s-a efectuat o individualizare corespunzătoare a pedepsei în funcție de circumstanțele reale și personale precum și de pericolul social concret al faptelor.
Din analiza deciziei recurate, prin prisma motivelor de recurs invocate și analizate din oficiu, Curtea reține următoarele:
Recursul declarat de inculpat se circumscrie prevederilor art.3853C.P.P. raportat la art. 363.C.P.P. deoarece termenul curgând de la comunicarea hotărârii acesta poate fi considerat ca fiind respectat având în vedere faptul că decizia penală nr.50 din 28.01.2004 a Tribunalului Arad nu a fost comunicată inculpatului. Astfel recursul declarat este unul în termen, instanța analizând motivele invocate de inculpat.
Potrivit art 3859pct.21 hotărârile C.P.P. sunt supuse casării când judecata în primă instanță sau în apel a avut loc fără citarea legală a unei părți, sau care, legal citată, a fost în imposibilitatea de a se prezenta și de a înștiința despre această imposibilitate.
În cauză aceste condiții legale sunt îndeplinite, deoarece inculpatul având reședința în străinătate nu a avut cunoștință despre existența procesului, iar instanța nu a manifestat rol activ, necitând cu mandat de aducere pe inculpat având în vedere faptul că acesta nu a fost audiat în cursul procesului penal, încălcându-i-se garanțiile procesuale prevăzute de lege.
Având în vedere aceste considerente, în baza art. 38515pct. 2 lit. pr. pen va admite recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.50 din 28.01.2004 a Tribunalului Arad pronunțată în dosarul nr.12251/2005.
Pe cale de consecință va casa decizia recurată și sentința penală nr.1985/15.10.2003 pronunțată de Judecătoria Arad și va trimite cauza spre rejudecare la udecătoria Arad.
De asemenea va anula mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.2515/2003 din 27.10.2004 emis de Judecătoria Arad și va dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului dacă nu este arestat în altă cauză.
Potrivit art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare către stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 38515pct. 2 lit. c pr. pen, admite recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.50 din 28.01.2004 a Tribunalului Arad pronunțată în dosarul nr. 8369/A/2003.
Casează decizia recurată și sentința penală nr.1985/15.10.2003 pronunțată de Judecătoria Arad și trimite cauza spre rejudecare la udecătoria Arad.
Anulează mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 2514/2003 din 01.03.2004 emis de Judecătoria Arad și dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului dacă nu este arestat în altă cauză.
În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare către stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.08.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Anca
- - - G - -
Grefier,
Red..- 25.08.2009
Tehnored. - 26.08.2009
Primă instanță: jud. - Judecătoria Arad
Instanța de apel: jud., - Tribunalul Arad
Președinte:Codrina Iosana MartinJudecători:Codrina Iosana Martin, Gheorghe Bugarsky, Anca
