Infracțiuni privind regimul de deținere al câinilor agresivi și periculoși (oug nr. 55/2002). Decizia 10/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - OUG nr.55/2002 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ
INSTANTA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ NR.10
Ședința publică de la 11 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Liana Balaci JUDECĂTOR 2: Sorina Petria Mitran
- - - JUDECĂTOR 3: Mircea
- - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de inculpatul și partea civilă, împotriva deciziei penale nr.269 A din 10 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns inculpatul, asistat de avocat, apărător ales, lipsind părțile civile.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, inculpatul prin apărător depune motive de recurs în formă scrisă, după care, constatându-se recursul în stare de soluționare, s-a acordat cuvântul.
Avocat pentru inculpat solicită admiterea recursului în baza art.38515Cod pr.penală și art.3859pct.14 Cod pr.penală și aplicarea art.181Cod penal și a unei sancțiuni cu caracter administrativ, deoarece fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, inculpatul fiind de acord să- plătească părții vătămate suma de 600 lei la care a fost obligat prin hotărârile anterioare. Lasă la aprecierea instanței soluția privind apelul formulat de partea civilă.
Reprezentantul Parchetului solicită în baza art.38515pct.1 lit.b Cod pr.penală, respingerea recursurilor ca nefondate.
Inculpatul precizează că-și însușește concluziile apărătorului și arată că nu se știe care dintre câini a mușcat-o pe partea vătămată.
CURTEA
Asupra recursurilor de față;
Constată că prin sentința penală nr.393 din 11 iunie 2007, pronunțată de Judecătoria Motru, în dosarul nr-, în baza art.11 alin.1 din OUG nr.55 din 3 aprilie 2002, cu aplicarea art.74 alin.1 lit.a și c și art.76 lit.c Cod penal, a fost condamnat inculpatul - fiul lui și, născut la 25 septembrie 1937, în J, județul G, domiciliat în C, cartier -.10.1.1, județul D și reședința în comuna, sat. județul G, la 4 luni închisoare.
În baza art.81 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani și 4 luni.
S-au pus în vedere inculpatului dispozițiile art.83 Cod penal.
A fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă și a fost obligat inculpatul către partea civilă la plata sumei de 600 lei, din care 200 lei daune morale.
Au fost admise acțiunile civile formulate de părțile civile Spitalul M și Spitalul Județean Târgu J și a fost obligat inculpatul către aceste părți civile la 237,54 lei respectiv 1.387,53 lei.
A fost obligat inculpatul către partea vătămată la plata sumei de 340 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
A fost obligat inculpatul la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.15 din OUG nr.55/2002, s-a dispus confiscarea animalului, în condițiile prevăzute de art.15 și 16 din OUG 55/2002.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut, pe baza materialului probator, declarațiile inculpatului, declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor, G, certificat medico-legal, că la data de 27 iunie 2006, inculpatul se afla în fața porții sale împreună cu câinele sale, rasa Rottwailler, animalul neavând lesă și nici botniță, moment în care partea vătămată se deplasa împreună cu soțul și fiul său, fiind urmată și de un câine proprietatea sa.
Când partea vătămată a ajuns la o distanță de aproximativ 30-40 metri de inculpat, câinele acestuia s-a repezit către animalul ce o urma pe partea vătămată, între cele două animale izbucnind o luptă în urma căreia partea vătămată a fost mușcată pe gamba de câinele inculpatului.
În opinia instanței de fond, fapta inculpatului de a nu fi luat măsurile de prevenire a atacului câinelui său asupra unei persoane, realizează elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.11 alin.1 din OUG nr.55/2002, iar la individualizarea pedepsei au fost avute în vedere împrejurarea comiterii faptei, conduita bună a inculpatului înainte de săvârșirea infracțiunii, atitudinea sinceră.
Cu privire la acțiunea civilă s-a avut în vedere faptul că partea vătămată, din cauza internărilor succesive nu a putut să-și întrețină familia, a pierdut dreptul la ajutorul social acordat de autoritățile locale, suferind și un prejudiciu al demnității sale.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpatul și partea civilă, inculpatul solicitând aplicarea art.181Cod penal, iar partea civilă criticând hotărârea în sensul că pedeapsa este prea blândă, iar daunele morale și materiale sunt prea mici și nu i s-au acordat cheltuielile de judecată în totalitate pentru care are acte doveditoare, respectiv bonuri de benzină, bilete de maxi-taxi, onorariu apărător.
Prin decizia penală nr.269/A din 10 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, au fost respinse ca nefondate cele două apeluri.
În motivare tribunalul a arătat că instanța de fond a reținut în mod corect starea de fapt și vinovăția în mod exclusiv a inculpatului, textul de lege fiind explicit în stabilirea vinovăției persoanei deținătoare a rasei canine periculoase, prin neluarea măsurilor prevăzute de lege pentru protejarea altor persoane de agresivitatea acestor animale.
S-a mai precizat că în raport de rezultatele concrete ale faptei, în mod întemeiat s-a reținut pericolul social al infracțiunii, pedeapsa fiind judicios individualizată.
Cu privire la acțiunea civilă s-a arătat că daunele materiale și morale au fost acordate în mod corespunzător față de leziunile produse părții vătămate, atât din punct de vedere material, cât și moral, iar cheltuielile de judecată efectuate de partea vătămată au fost acordate potrivit actelor justificative.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs partea civilă și inculpatul.
Partea civilă a criticat hotărârea instanței de apel atât pe latura penală, cât și pe latura civilă, solicitând majorarea pedepsei și obligarea inculpatului la daune materiale și morale mai mari și la cheltuielile de judecată efectuate în prezenta cauză pentru care a depus acte justificative, respectiv bonuri de benzină, bilete maxi-taxi, onorariu apărător.
Inculpatul a solicitat aplicarea dispozițiilor art.181Cod penal și a unei sancțiuni administrative, deoarece fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, iar pe de altă parte, din probe nu a rezultat cu exactitate care dintre cei doi câini a mușcat- pe partea vătămată, incidentul fiind provocat de animalul care o însoțea pe aceasta.
Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate și din oficiu în limitele prevăzute de lege, Curtea apreciază că recursurile privitoare la latura penală sunt nefondate.
Din probele administrate în cauză, respectiv declarațiile inculpatului, declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor, G, certificat medico-legal, rezultă cu certitudine că la data de 27 iunie 2006, inculpatul se afla în fața porții sale împreună cu câinele sale, rasa Rottwailler, animalul neavând lesă și nici botniță, moment în care partea vătămată se deplasa împreună cu soțul și fiul său, fiind urmată și de un câine proprietatea sa.
Când partea vătămată a ajuns la o distanță de aproximativ 30-40 metri de inculpat, câinele acestuia s-a repezit către animalul ce o urma pe partea vătămată, între cele două animale izbucnind o luptă în urma căreia partea vătămată a fost mușcată pe gamba de câinele inculpatului.
În mod corect, s-a apreciat că fapta inculpatului de a nu lua măsurile de prevenire a atacului canin asupra părții vătămate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.11 alin.1 din OUG nr.55/2002, textul de lege sancționând atitudinea inculpatului de a nu lua astfel de măsuri, elementul material constând într-o omisiune.
Motivul pentru care o astfel de faptă a fost calificată drept infracțiune prin textul de lege, a fost acela de a se evita consecințe grave sau foarte grave asupra celorlalți membri ai societății.
Ori în cazul inculpatului, chiar s-au produs leziuni părții vătămate, aceasta fiind mușcată de câine, după care a fost internată de mai multe ori în spitalele M, respectiv Târgu
Totodată, pedeapsa aplicată a fost just individualizată, avându-se în vedere gradul de pericol social mediu al infracțiunii, împrejurările în care s-a săvârșit, circumstanțele personale ale inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale, vârsta acestuia, atitudinea sinceră a acestuia, recunoscând că nu i-a pus botniță câinelui său.
Recursul declarat de partea civilă cu privire la latura civilă este fondat.
Partea civilă a criticat sentința penală pentru faptul că daunele materiale și morale sunt prea mici și nu i s-au acordat în totalitate cheltuielile de judecată pentru care a depus acte justificative.
Hotărârea dată de instanța de apel cu privire la acțiunea civilă nu este motivată.
Potrivit art.383 alin.1 Cod pr.penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă în expunere temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la admiterea sau respingerea apelului.
Hotărârea trebuie să aibă o motivare rațională, de natură să conducă la concluzia că s-a efectuat un control efectiv a sentinței apelate.
Ori, tribunalul s-a mulțumit în a arăta că "despăgubirile civile materiale și morale au fost acordate în mod corespunzător față de leziunile produse părții vătămate, atât din punct de vedere material, cât și moral și de asemenea, au fost acordate, potrivit actelor justificative, în totalitate cheltuielile de judecată efectuate de partea vătămată", fără a arăta motivele efective care au condus la această concluzie, de ce s-a apreciat ca fiind corecte sumele stabilite de instanța de fond reprezentând daunele materiale, raportat la probele administrate, respectiv daunele morale, raportat la prejudiciul moral produs părții civile, de ce nu s-au luat în considerare toate documentele depuse de partea vătămată pentru dovedirea cheltuielilor judiciare efectuate în prezenta cauză, respectiv bonuri fiscale de combustibil, bilete maxi-taxi, chitanță onorariu apărător.
Pentru aceste considerente, Curtea apreciază că există cazul de casare prev.de art.3859alin.1 pct.9 Cod pr.penală.
În consecință, ținând cont de dispozițiile art.38515alin.1 pct.1 lit.b Cod pr.penală și art.38515alin.1 pct.2 lit.c Cod pr.penală, recursul inculpatului va fi respins ca nefondat, recursul părții civile va fi admis, va fi casată decizia penală pe latură civilă și trimisă cauza spre rejudecare la instanța de apel - Tribunalul Gorj, în vederea soluționării apelului părții civile, cu privire la latura civilă.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.269 A din 10 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-
Admite recursul părții civile.
Casează decizia penală pe latura civilă și trimite cauza spre rejudecare la instanța de apel - Tribunalul Gorj, în vederea soluționării apelului părții civile.
Obligă pe inculpat la 30 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică de la 11 ianuarie 2008.
- - - - - -
Grefier,
Red.jud.
Gh.
PS/21.01.2008
14 ianuarie 2008
- Administrația Finanțelor Publice C va urmări și încasa de la rec.inc. suma de 110 lei cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Liana BalaciJudecători:Liana Balaci, Sorina Petria Mitran, Mircea
