Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 106/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

DECIZIA NR.106

Ședința publică din data de 06 februarie 2009

PREȘEDINTE: Ștefana Anghel

JUDECĂTOR 2: Gabriela Diaconu

JUDECĂTOR 3: Cristina Georgescu

GREFIER: - - -

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 01 decembrie 1981, domiciliat în,-, -5,.A,.4,.19, județul P, împotriva deciziei penale nr.265/29.10.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova prin care s-a admis apelul inculpatului împotriva sentinței penale nr.115/29.05.2006 pronunțată de Judecătoria Vălenii d Munte, prin care:

În baza art. 87alin.1 din nr.OUG195/2002, rep. cu aplic.art.37 lit."a"Cod penal, acesta a fost condamnat la 1(un) an și (două)luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism, având o alcoolemie peste limita legală, la data de 10 iunie 2006;

În baza art. 86 alin.2 din OUG 195/2002 rep., cu aplic. art.37 lit."a" cod penal, a fost condamnat inculpatul la 6(șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism având permisul de conducere anulat, tot la 10 iunie 2006.

În baza art.33 lit"a" cod penal, raportat la art.34 lit. cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de:-1(un) an și 2 (două) luni închisoare.

În baza art. 83 al.1 s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1(un)an închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr.273 din 29 martie 2006 (dosar nr.99/2006) a Judecătoriei Vălenii d e M, care se va executa alăturat de pedeapsa rezultată de 1(un)an si 2 (două) luni închisoare urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de: 2(doi) ani si 2(două)luni închisoare.

În baza art. 71 alin.1,2 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin.1,lit. "a","b","c" cod penal.

S-a desființat sentința apelată în parte în latură penală și pe fond pronunțând o nouă hotărâre, s-a limitat interzicerea drepturilor prev.de disp. art.64 Cod penal, ca pedeapsă accesorie numai la drepturile prevăzute de disp. art.64 litera a teza a II-a Cod penal și art.64 litera Cod penal în condițiile art.71 cod penal,menținându-se restul dispozițiilor sentinței.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat personal, asistat de avocat din cadrul Baroului

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat declară că nu are excepții de invocat și nici cereri de formulat.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, declară că nu are cereri de formulat.

Constatând că nu sunt alte chestiuni prealabile, în temeiul art.385/13 pr.penală, Curtea a acordat cuvântul părților în dezbaterea recursului.

Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat critică decizia penală nr.265/29.10.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova și sentința penală nr. 115/29.05.2008 pronunțată de Judecătoria Vălenii d Munte, sub aspectul modalității de executare a pedepsei. Consideră că deși s-a făcut aplicarea disp. art.37 lit.a penal, instanța se putea orienta pentru aplicarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Astfel, consideră că scopul pedepsei poate fi atins fără privarea de libertate a inculpatului, ținându-se seama de conduita avută pe parcursul urmăririi penale și al cercetărilor, de vârsta acestuia și de faptul că a fost un eveniment nefericit.

Dacă instanța de control judiciar va dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei, recurentul își va îndeplini obligațiile impuse de lege. Solicită a se avea în vedere că acesta are un domiciliu și o familie stabilă.

Mai solicită ca instanța, dacă nu va avea în vedere cele de mai sus,în subsidiar să facă aplicarea disp. art.86/7 în sensul de a se dispune executarea pedepsei la locul de muncă. La dosar, în acest sens s-au depus acordul societății unde lucrează și 2 caracterizări.

Reprezentantul Ministerului Public, pune concluzii de respingere ca nefondat a recursului declarat de inculpat împotriva sentinței penale nr.115/2008 pronunțată de Judecătoria Vălenii d Munte și a deciziei penale nr.265/2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, apreciind că aceste două hotărâri sunt legale și temeinice. Pedeapsa stabilită de instanța de fond și menținută de instanța de apel a fost corect individualizată, cu respectarea cerințelor prev. de art.72 penal.

Nu se poate dispune de către instanță o pedeapsă neprivativă de libertate, întrucât faptele au fost comise de inculpat în cursul termenului de încercare stabilit pentru pedeapsa de 1 an închisoare, pedeapsă aplicată anterior cu aplicarea disp. art.81 cod penal, care constituie primul termen al recidivei.

În cauză este obligatorie revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin 273/29 martie 2006 de Judecătoria Vălenii d Munte, iar pedeapsa rezultantă trebuie executată în regim de detenție.

Recurentul inculpat, având personal cuvântul, declară că lasă la aprecierea instanței cu privire la soluția ce se va pronunța.

CURTEA,

Asupra recursului penal de față constată:

Prin sentința penală nr. 116/29.05.2008 Judecătoria Vălenii d Munte, a condamnat inculpatul, după cum urmează:

- 1(un) an și (două)luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism, având o alcoolemie peste limita legală, prev. de art.87 alin.1 din OUG 195/2002 republicat, cu aplic.art.37 lit.a penal;

-6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism având permisul de conducere anulat, prev. de art.86 alin.2 din OUG 195/2002, republicată, cu aplic art.37 lit.a penal.

Conform art.33 lit"a" cod penal, raportat la art.34 lit. cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de: -1(un) an și 2(două) luni închisoare.

În baza art. 83 al.1 s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1(un)an închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr.273 din 29 martie 2006 (dosar nr.99/2006) a Judecătoriei Vălenii d e M, alăturată pedepsei rezultante de 1(un)an si 2 (două)luni închisoare, stabilindu-se pedeapsa executabilă de: 2 (doi) ani si 2 (două) luni închisoare.

În baza art. 71 alin.1,2 Cod penal,i-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin.1,lit. "a","b","c" cod penal și a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cuantum de 100 RON.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că, în seara zilei de 10.06.2007, pe când conducea autoturismul -, pe raza comunei G, inculpatul a fost oprit pentru control de un echipaj de poliție care, constatând că emana halenă alcoolică l-a testat cu aparatul alcoltest, acesta indicând 0.76 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Potrivit legii, inculpatul a fost condus la spital pentru recoltarea probelor biologice, stabilindu-se o alcoolemie de 1,60 - 1,70 gr.%0, necontestată de inculpat care, a recunoscut că în ziua respectivă participase la o petrecere unde a consumat bere alcoolizată.

Cu aceeași ocazie, organele de poliție au constatat că inculpatului îi fusese anulat dreptul de a conduce un autovehicul pe drumurile publice, întrucât prin sentința penală nr.273/29.03.2006 Judecătoria Vălenii d Munte îl condamnase la pedeapsa de 1 an închisoare cu aplicarea art.81 penal, deoarece fusese de asemenea surprins conducând un autoturism sub influența băuturilor alcoolice, aflându-se încă în termenul de încercare de 3 ani.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul criticând-o sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei, susținând că sancțiunea ce i s-a aplicat este excesivă, solicitând redozarea.

Prin decizia penală nr.265/29 octombrie 2008, Tribunalul Prahova, a admis apelul declarat de inculpat, dispunând desființarea în parte a sentinței, în latură penală, însă numai în ceea ce privește conținutul pedepsei accesorii prevăzut de art.71 penal. constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 penal, în sensul limitării acestuia la drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și art.64 lit.a penal, menținându-se nemodificate celelalte dispoziții ale sentinței.

Tribunalul a constatat astfel că, prin aplicarea automată a interzicerii dreptului de a alege, prima instanță a încălcat art.3 din Protocolul I adițional al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale dar și jurisprudența constantă a, care obligă magistratul să examineze respectarea principiului proporționalității în cazul pronunțării unor soluții de condamnare.

S-a apreciat că, în cazul inculpatului, acest principiu ar fi încălcat dacă s-ar interzice acestuia dreptul de a alege, lipsindu-l astfel de una din cele mai puternice legături cu comunitatea, atât specificul faptei cât și gravitatea concretă a acesteia nefiind de natură să conducă la aplicarea acestei interdicții.

S-a mai apreciat că în cauza nu se impune nici interzicerea cu titlul de pedeapsa accesorie a dreptului prev.de art. 64 lit.c, întrucât inculpatul nu s-a folosit de natura funcției sale pentru săvârșirea infracțiunilor reținute in sarcina sa.

Referitor la criticile inculpatului privind greșita individualizare a pedepsei, tribunalul le-a găsit nefondate, considerând că în mod corect, prima instanță a ținut cont de starea de recidivă postcondamnatorie a acestuia și de pericolul social concret al faptei, dar și de celelalte criterii enumerate în art.72 penal.

Împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs inculpatul, criticându-le exclusiv în ceea ce privește modalitatea de executare în regim privativ de libertate a pedepsei, solicitând Curții să reaprecieze modul de aplicare în privința sa a criteriilor de individualizare, enumerate în art.72 penal, cu reorientarea spre o pedeapsă cu suspendarea sub supraveghere, chiar dacă a săvârșit cele 2 infracțiuni deduse judecății în stare de recidivă postcondamnatorie.

Examinând cele 2 hotărâri prin prisma criticilor inculpatului dar și a motivelor ce pot fi luate în examinare din oficiu, conform art.385/9 alin.3 pr.penală, Curtea constată recursul nefondat astfel cum se va menționa în continuare:

Motivele la care face referire inculpatul în susținerea cererii sale de recurs, constituie cazul de casare consacrat de prevederile art.385/9 pct.14 pr.penală, însă sunt neîntemeiate.

Instanțele anterioare au stabilit o situație de fapt corectă, recunoscută de altfel în mod constant de inculpatul care, în seara zilei de 10.06.2007 a fost surprins de organele de poliție conducând pe drumurile publice un autoturism, având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală și permisul de conducere anulat.

Încadrarea în drept a faptelor prezentate anterior este de asemenea corectă ca și reținerea stării de recidivă postcondamnatorie ce a atras în mod necesar revocarea unei pedepse anterioare de 1 an închisoare.

După aplicarea art.83 penal, instanțele anterioare au alăturat, așa cum era obligatoriu potrivit aceluiași text de lege, pedeapsa revocată pedepsei rezultante, stabilindu-se pedeapsa executabilă de 2 ani și 2 luni închisoare,în regim de detenție.

Curtea nu a avut nici măcar posibilitatea să examineze cererea recurentului de schimbare a modalității de executare a pedepsei ci doar a verificat dacă instanțele anterioare au stabilit în mod corect starea de recidivă postcondamnatorie prevăzută de art.37 lit.a penal.

Atâta timp cât a constatat că instanțele anterioare au stabilit antecedentele penale ale recurentului cu respectarea dispozițiilor, Curtea nu avea cum să modifice modalitatea de executare, întrucât în toate cazurile în care are loc o revocare a unei pedepse anterioare, conform art. 83 penal, pedeapsa revocatăse alăturănoii pedepse, și întreaga pedeapsăse execută în penitenciar.

Cât privește durata pedepselor aplicate faptelor deduse judecății, Curtea constată că nu se impune reformarea hotărârilor anterioare nici sub acest aspect, întrucât pedepsele nu sunt exagerate și corespund scopului preventiv educativ consacrat de disp. art.52 penal.

În consecință, reținând că hotărârile supuse controlului judiciar al Curții, sunt legale și temeinice, în baza art.385/15 pct.1 lit.b pr.penală, Curtea va respinge recursul inculpatului ca nefondat, cu obligarea recurentului la cheltuieli judiciare către stat, conform art.192 alin.2 pr.penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul inculpatul, fiul lui și, născut la 01 decembrie 1981, domiciliat în,-, -5,.A,.4,.19, județul P, împotriva deciziei penale nr.265/29.10.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova și a sentinței penale nr.115/29.05.2008 pronunțată de Judecătoria Vălenii d Munte.

Obligă recurentul la 120 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 06 februarie 2009.

Președinte, Judecători,

- - - - - -

Grefier,

- -

-

-

2 ex./25.02.2009

f-

Judecătoria Vălenii d Munte

-;

Tribunalul Prahova

Operator de date cu caracter personal

Număr notificare 3113/2006

Președinte:Ștefana Anghel
Judecători:Ștefana Anghel, Gabriela Diaconu, Cristina Georgescu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 106/2009. Curtea de Apel Ploiesti