Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 1097/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 1097
Ședința publică de la 09 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Florin Popescu
JUDECĂTOR: G -
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Bugarsky
GREFIER: - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Pe rol se află judecarea recursului formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.59/2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă: inculpatul personal, asistat de avocat ales.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în fond.
Apărătorul ales al inculpatului solicită admiterea recursului și în rejudecare achitarea inculpatului, în baza art.10 lit.1C.P.P. cu reținerea art.181Inculpatul Cod Penal este căsătorit, este separat în fapt de soția sa, are un copil și este singurul întreținător de familie, solicitând clemență din partea instanței.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului, ca nefondat, menținerea deciziei pronunțată de instanța de apel, ca fiind temeinică și legală. nefiind îndeplinite condițiile prev.de art.181
Cod PenalInculpatul, având cuvântul, lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caransebeș din 9 septembrie 2008, înregistrat la Judecătoria Caransebeș sub nr. 2300/208 din 15.09.2008, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică de peste 0,80 %o, faptă prev. și ped. de art. 87 al. 1 din OUG 195/2002 republicat.
S-a reținut că în seara zilei de 22 iunie 2008, inculpatul a condus pe str. - - din Oțelu autoturismul cu nr. -, având în sânge o alcoolemie între 1,20 - 1,10 g%
Prin sentința penală nr. 401 din 26 2008 pronunțată în dosar nr-, Judecătoria Caransebeș prin schimbarea încadrării juridice din art. 87. 1 din OUG 195/2002 republ. în art. 87 al. 1 din OUG 195/2002 republ. cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal:
În temeiul disp. art. 87 al. 1 din OUG 195/2002 republ. cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal și cu aplicarea art. 74, 76 Cod penal, a condamnat inculpatul, născut la data de 22 iunie 1965 în Noi jud. D, fiul lui și, cetățean român, fără ocupație,. în orașul Oțelu,-. 1. 408 jud. C-S, fără antecedente penale, seria - nr. -, CNP -, la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare.
În temeiul disp. art. 81, 82 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, termenul de încercare fiind de 2 ani și 2 luni.
În baza disp. art. 359 Cod procedură penală, a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 Cod penal cu privire la revocare în cazul săvârșirii unei infracțiuni.
În temeiul disp. art. 191 Cod procedură penală, a obligat inculpatul să plătească statului 300 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
În data de 22 iunie 2008, în jurul orei 18,30, inculpatul care conducea pe str. - - din Oțelu autoturismul cu nr. -, a fost oprit pentru control de către un echipaj de poliție rutieră.
Întrucât emana miros de alcool, a fost testat cu aparatul alcooltest, rezultatul fiind de 0,54 mg/l alcool pur în aerul expirat, astfel că a fost condus la Spitalul orășenesc Oțelu unde i s-au recoltat probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.
Conform buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 263/A din 25 iunie 2008, inculpatul a avut la ora 19,10 o alcoolemie de 1,20 g%o și la ora 20,10 o alcoolemie de 1,10 g%
Înainte de a fi oprit în trafic pentru control, inculpatul și-a sărbătorit ziua onomastică în zona " " din Oțelu, cu mai mulți prieteni.
Cu această ocazie a consumat întreaga zi două sticle cu bere.
Spre seară, în jurul orei 18,30 s-a urcat la volan împreună cu martorul G și, cu intenția de a ajunge la o persoană la care urma să angajeze o lucrare, s-a deplasat cu autoturismul pe o distanță de circa 1, 5 km, prin spatele uzinei Oțelu, pentru a evita traficul aglomerat.
Reținând această stare de fapt, instanța de fond a apreciat că fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.
Reținând că prin Sentința penală nr. 935 din 20 decembrie 2005 inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, arestat la 13 august 2005 și eliberat la 22.12.2005, instanța de fond a apreciat că inculpatul se află în stare de recidivă postcondamnatorie prev. de art. 37 lit. b Cod penal și a dispus schimbarea încadrării juridice din art. 87 al. 1 din OUG 195/2002 rep, în art. 87 al. 1 din OUG 195/2002 rep. cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal.
La stabilirea pedepsei de 2 luni închisoare, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art. 72 Cod penal, s-au reținut în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante prev. de art. 74 lit. c Cod penal, atitudinea inculpatului după săvârșirea infracțiunii rezultând din prezentarea sa în fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului.
Instanța de fond a avut în vedere și nivelul relativ scăzut al alcoolemiei și împrejurarea că inculpatul a condus pe o distanță scurtă într-o zonă puțin circulată.
Apreciind că scopul pedepsei, așa cum e definit de art. 52 Cod penal, poate fi atins și fără executarea efectivă a pedepsei, instanța de fond a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei în temeiul disp. art. 81 Cod penal, pe termenul de încercare prev. de art. 82 Cod penal și în temeiul disp. art. 359 Cod procedură penală a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 Cod penal cu privire la revocare în cazul săvârșirii unei infracțiuni. A obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Caransebeș și inculpatul.
În motivarea apelului parchetului se arată că hotărârea instanței de fond este nelegală deoarece în mod greșit s-a reținut de instanța de fond că inculpatul este în stare de recidivă postexecutorie, prev. de art. 37 lit. b Cod penal și nu s-au respectat prevederile art. 81 Cod penal și ale art. 83 Cod penal.
Apelantul inculpat nu și-a motivat apelul în fapt și în drept; prin apărătorul său ales, oral, a solicitat achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit.1Cod procedură penală raportat la art. 181Cod penal și în consecință aplicarea unei sancțiuni administrative prev. de art. 91 Cod penal.
În apel a fost audiat inculpatul, s-au administrat probe cu înscrisuri și s-a efectuat de către Institutul de Medicină Legală T un Raport de expertiză medico-legală privind interpretarea retroactivă a alcoolemiei.
Prin DP nr. 59/2009, pronunțată de Tribunalul C - S, în baza art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală a fost admis apelul formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Caransebeș împotriva sentinței penale nr. 401 din 26.XI.2008 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosar nr- pe care a desființat- parțial în sensul că s-a reținut în sarcina inculpatului dispozițiile art. 37 lit. a în locul dispozițiilor art. 37 lit. b Cod penal.
În baza art. 83 Cod penal a fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 935/20.XII.2005 a Judecătoriei Lugoj pe care a cumulat-o cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentință a Judecătoriei Caransebeș, inculpatul urmând să execute pedeapsa cumulată de 2 (doi) ani și 2 (două) luni închisoare.
În baza art. 71 Cod penal au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a - c Cod penal.
Au fost menținute dispozițiile sentinței apelate cu privire la cuantumul pedepsei și a cheltuielilor judiciare.
A fost respins ca nefondat apelul formulat de inculpatul împotriva aceleiași sentințe.
În baza art. 192 al. 2 Cod procedură penală a fost obligat apelantul inculpat să plătească statului 100 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul, verificând sentința apelată, prin prisma motivelor de apel, precum și din oficiu, conform dispozițiilor art.371 și art.378 Cod procedură penală, sub toate aspectele de temeinicie și legalitate și pentru orice motiv de desființare, a constatat că apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caransebeș este fondat, fiind admis, iar apelul declarat de către inculpat este nefondat, fiind respins pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
S-a reținut de către tribunal că, prima instanță în mod greșit reținut față de inculpat starea de recidivă prev. de art. 37 lit. b Cod penal (recidiva postexecutorie).
S-a apreciat de către tribunal că există recidivă postexecutorie în cazul persoanei fizice prevăzută de art. 37 lit. b Cod penal "când după executarea unei pedepse cu închisoare mai mare de 6 luni, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă, ori după împlinirea termenului de prescripție a executării unei asemenea pedepse, cel condamnat săvârșește din nou o infracțiune cu intenție pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an."
Ori, din cazierul judiciar al inculpatului rezultă că prin Sentința penală nr. 935 din 20.12.2005 a Judecătoriei Lugoj acesta a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani închisoare cu suspendarea executării acesteia pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
Conform art. 82 Cod penal "durata suspendării condiționate a executării pedepsei constituie termen de încercare pentru condamnat și se compune din cuantumul pedepsei închisorii aplicate, la care se adaugă un interval de 2 ani". În speță, termenul de încercare este de 4 ani, ceea ce înseamnă că inculpatul a săvârșit fapta din speța de față în perioada termenului de încercare.
În aceste condiții, văzând că inculpatul a comis o nouă infracțiune în perioada termenului de încercare, iar pedeapsa prevăzută pentru a doua infracțiunea este închisoarea mai mare de un an, prima instanță în mod corect trebuia să rețină în sarcina inculpatului starea de recidivă postcondamnatorie prev. de art. 37 lit. a Cod penal potrivit căreia există recidivă pentru persoana fizică "când după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, cel condamnat săvârșește din nou o infracțiune cu intenție, înainte de începerea executării pedepsei, în timpul executării sau in stare de evadare, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru a doua infracțiune este închisoarea mai mare de un an"; apelul parchetului este admisibil sub acest aspect.
Cu privire la cel de-al doilea motiv de apel invocat de parchet, tribunalul a apreciat că în mod greșit prima instanță a dispus, în temeiul art. 81 Cod penal, suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 (două) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. și pede. de art. 87 alin. 1 din nr.OUG 195/2002 republ. întrucât instanța poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei dacă sunt întrunite următoarele condiții:
"a) pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 3 ani sau amenda;
b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, afară de cazul când condamnarea intră in vreunul dintre cazurile prevazute în art. 38;
c) se apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia."
Tribunalul a reținut în raport de aceste dispoziții legale că nu este întrunită cerința prev. de art. 81 lit. b Cod penal.
Din întreaga reglementare a mijloacelor de recidivă a pedepselor (suspendarea condiționată a executării pedepsei, suspendarea executării sub supraveghere și executarea pedepsei la locul de muncă) rezultă intenția legiuitorului ca aceste mijloace să fie aplicate progresiv, în funcție de cuantumul pedepsei aplicate și de aprecierea instanței de judecată referitoare la posibilitatea reeducării inculpatului fără ca acesta să fie privat de libertate.
În acest context, tribunalul a apreciat că în speță, era posibilă aplicarea dispozițiilor art. 81 Cod penal sub condiția îndeplinirii cumulative a tuturor cerințelor prev. de lit. a, b și c ale alin. 1 al acestui articol; în acest caz așa cum s-a arătat nu sunt îndeplinite cerințele legale prev. de art. 81 Cod penal.
Astfel, s-a reținut că inculpatul se află în stare de recidivă postcondamnatorie, fiind condamnat anterior la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare pentru infracțiunea prev. și ped. de art. 208, 209 lit. a, g, i Cod penal, pentru care a beneficiat de prevederile art. 81 Cod penal.
Această conduită a inculpatului dovedește perseverență în săvârșirea de infracțiuni și faptul că prima pedeapsă aplicată nu și-a atins scopul preventiv-educativ.
Totodată, tribunalul a apreciat că prima instanță nu a respectat nici prevederile art. 83 Cod penal, întrucât deși inculpatul a săvârșit infracțiunea prev. și ped. de art. 87 al. 1 din nr.OUG 195/2002 în termenul de încercare al pedepsei de 2 ani închisoare cu suspendare aplicată prin Sentința penală nr. 935/20.12.2005 a Judecătoriei Lugoj, termenul de încercare fiind de 4 ani, instanța de fond nu a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii de 2 ani pe care trebuia să o cumuleze cu pedeapsa închisorii de 2 luni, urmând ca inculpatul să execute efectiv pedeapsa închisorii de 2 (doi) ani și 2 (două) luni.
Având în vedere aceste împrejurări, s-a apreciat de către tribunal că pronunțarea unei condamnări cu suspendarea executării pedepsei nu este nici legală și nici suficientă pentru ca pedeapsa aplicată să-și atingă scopul, impunându-se aplicarea unei pedepse cu executare; apelul parchetului este întemeiat și sub acest aspect a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 (doi) ani închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 935 din 20 decembrie 2005 pronunțată de Judecătoria Lugoj, urmând ca acesta să execute pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani și 2 (două) luni închisoare.
În ce privește apelul inculpatului, s-a reținut că acesta este neîntemeiat.
Potrivit dispozițiilor art. 181alin. 1 Cod penal nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală dacă, prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind vădit lipsită de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
În al. 2 al aceluiași articol se arată de către legiuitor criteriile ce trebuie avute în vedere de către organele judiciare la aprecierea, în concret, a gradului de pericol social al faptei. Printre aceste criterii este enumerat și criteriul persoanei sau conduitei făptuitorului.
Tribunalul a apreciat că aceste criterii nu sunt îndeplinite.
Astfel, s-a constatat că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată în stare de recidivă postcondamnatorie, prev. de art. 37 lit. a Cod penal, în cursul termenului de încercare.
Chiar dacă infracțiunea săvârșită de inculpat anterior nu este de același gen cu cea pentru care a fost judecat în prezentul dosar, săvârșirea din nou a unei infracțiuni în cursul termenului de încercare dovedește că inculpatul manifestă o atitudine de dispreț față de valorile ocrotite de legea penală și că scopul educativ-preventiv al pedepsei aplicate inițial nu a fost atins, iar suspendarea condiționată de care a beneficiat inculpatul nu s-a constituit într-un avertisment pentru acesta, care să-l determine să nu mai săvârșească alte infracțiuni.
Referitor la împrejurările săvârșirii faptei s-a reținut că inculpatul nu avea nici un motiv pentru a conduce autoturismul după ce a consumat alcool.
În aprecierea gradului de pericol social nu este lipsită de relevanță nici valoarea alcoolemiei care, în cazul inculpatului se situa cu mult peste limita legală (1,20 %o).
Având în vedere aspectele mai sus relevate s-a reținut că fapta săvârșită de inculpat prezintă gradul de pericol social specific unei infracțiuni și nu reprezintă o atingere minimă adusă valorii ocrotite de legea penală.
Față de aceste considerente, tribunalul, în baza art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală a admis apelul formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Caransebeș împotriva sentinței penale nr. 401 din 26.XI.2008 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosar nr- pe care desființat-o parțial în sensul că a reținut în sarcina inculpatului dispozițiile art. 37 lit. a în locul dispozițiilor art. 37 lit. b Cod penal.
În baza art. 83 Cod penal a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 935/20.XII.2005 a Judecătoriei Lugoj pe care a cumulat-o cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentință a Judecătoriei Caransebeș, inculpatul urmând să execute pedeapsa cumulată de 2 (doi) ani și 2 (două) luni închisoare.
În baza art. 71 Cod penal a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a - c Cod penal.
A menținut dispozițiile sentinței apelate cu privire la cuantumul pedepsei și a cheltuielilor judiciare.
A respins ca nefondat apelul formulat de inculpatul împotriva aceleiași sentințe.
Împotriva deciziei Tribunalului C S, a declarat recurs inculpatul care nu a fost motivat în scris dar a fost susținut oral de inculpat și apărătorul său ales ambii solicitând să se constate că fapta nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni astfel că se impune achitarea.
În motivare se arată că după depistarea inculpatului în trafic acesta a fost dus la spital unde după o examinare sumară de către medic s-a concluzionat că nu pare a fi sub influiența alcoolului. Se mai arată că fapta s-a petrecut chiar de ziua lui și este unic întreținător al fiului său minor.
Examinând cauza în raport cu motivele invocate precum și din oficiu, conform, prev. art.38510, al.21cpp, se constată că decizia apelată și sentința instanței de fond sunt temeinice și legale și nu există nici un motiv de casare a acestora.
Potrivit actelor de la dosar inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală reținându-se că în data 22.- a fost surprins în trafic de către agenții de poliție în timp ce conducea un autoturism pe str. - din orașul Oțelul.După recoltarea probelor biologice s-a stabilit că inculpatul avea în sânge o alcoolemie de 1,20 gr/%o respectiv de 1,10gr.%
Starea de fapt și vinovăția,inculpatului a fost în mod corect stabilită de către instanța de fond având în vedere recunoașterea inculpatului care se coroborează cu celelalte probe administrate respectiv proces verbal de constatare a infracțiunii, buletin de analiză toxicologică a alcoolemiei, declarații de martori.
Cu privire la individualizarea judiciară a pedepsei se constată că pedeapsa aplicată este în măsură să ducă la realizarea scopului prev. de art. 52 cp cele două instanțe ținând seama la aplicarea pedepsei de criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 cp având în vedere atât pericolul social al infracțiunii cât și circumstanțele reale și personale a inculpatului.
Poziția procesuală a inculpatului a fost una corectă de recunoaștere a faptei de prezentare în fața autorităților judiciare împrejurări care au fost avute în vedere de instanța de fond și care au constituit temei de reducere a pedepsei sub minimul special prev. de lege.
Nu poate fi reținută susținerea inculpatului că fapta comisă de el nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni.
Potrivit prev. art 181, al.2 cp la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita inculpatului.
Infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală este una de pericol fiind apreciată ca atare de legiuitor având în vedere implicațiile și urmările care pot fi produse de o persoană aflată în trafic sub influiența alcoolului.Pericolul social al infracțiunii este dat și regimul sancționator prev. de lege, o asemenea faptă fiind pedepsită cu închisoare de până la 5 ani.
Prin urmare recursul inculpatului este nefondat și urmează a fi respins, în baza art. 38515, pct.1 lit. b cpp.
Văzând și prev. art.192 al.2 cpp.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b p Cod Penal respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.59/2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-.
Obligă inc. la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 09 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR 3: Constantin Costea
- - G - - -
GREFIER
- -
RED: CC
Dact: 2 exempl/ 11 2009
Primă instanță: Judecătoria Caransebeș
Jud:
Apel: Tribunalul C -
Jud:
Președinte:Florin PopescuJudecători:Florin Popescu, Gheorghe Bugarsky, Constantin Costea
