Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 114/2010. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
- ROMANIA -
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția penală și pentru cauze cu minori
DECIZIA PENALĂ NR. 114/R DOSAR NR-
Ședința publică din data de 17 februarie 2010
PREȘEDINTE: Manuela Filip JUDECĂTOR 2: Simona Franguloiu
- - - JUDECĂTOR 3: Aurelia Munteanu
- - - Judecător
- - - Grefier
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public -procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 124/A din 7 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul penal nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică la pronunțare se constată lipsa părților.
Procedură îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 10 februarie 2010 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta decizie.
În vederea deliberării s-a amânat pronunțarea pentru astăzi 17 februarie 2010.
CURTEA
Asupra recursului penal de față, constată:
Prin sentința penală nr. 104/4.05.2009, pronunțată în dosar nr-, Judecătoria Sfântu Gheorghe, în baza art. 86 alin.2, respectiv art. 87 alin.1 din OUG nr. 195/2002, cu aplicarea art. 37 lit.a Cod penal a condamnat pe inculpatul la pedepsele de 6 luni închisoare, respectiv 1 an închisoare, cu aplicarea celei mai grele de 1 an închisoare.
În baza art. 83 Cod penal a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 252/25.10.2005 a Judecătoriei Tg. S și a dispus executarea în întregime a pedepsei, alături de pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre, în final urmând a se executa pedeapsa de 2 ani închisoare, cu executare în regim de detenție.
A obligat inculpatul la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
În data de 25.08.2006, orele 20,oo, inculpatul a condus autoturismul marca cu număr de înmatriculare 553 pe străzi din municipiul Sf. G, având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,90 gr%o, fără a poseda permis de conducere valabil, întrucât acesta fusese anulat în baza sentinței penale nr. 252/2005 a Judecătoriei Sf.
În declarația olografă a recunoscut săvârșirea faptelor, învederând că a condus autoturismul dinspre str. - spre str. - pentru a face o probă, întrucât reparase anterior mașina, ulterior arătând că nu a condus autoturismul, s-a aflat la volan însă motorul nu a fost pornit, mașina fiind împinsă de patru persoane.
În fața instanței a arătat că deși s-a aflat la volanul autoturismului, motorul acestuia nu a pornit, autoturismului fiind împins de alte persoane, astfel încât nu se consideră vinovat de săvârșirea faptelor.
Pe strada - -, la intersecția cu strada - - din municipiul Sf. G, inculpatul aflat la volanul autoturismului, nu a acordat prioritate unui alt autoturism în care se aflau martorii, și - agenți ai poliției aflați în serviciul de patrulare, motiv pentru care aceștia au pornit în urmărirea autoturismului condus de inculpat.
Potrivit buletinului de analiză toxicologică alcoolemie la ora 20,45 inculpatul prezenta o alcoolemie de 1,90 gr%
Așa cum rezultă din actele dosarului, inculpatului i-a fost anulat permisul de conducere ca urmare a condamnării sale prin sentința penală nr. 252/2005 a Judecătoriei Tg. S pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 79 alin. 1 (în prezent art. 87 alin.1) din OUG nr. 195/2002.
Starea de fapt reținută rezultă din materialul probatoriu administrat în cauză fiind recunoscută inițial și de către inculpat.
La individualizarea judiciară a pedepselor, instanța are în vedere prevederile art. 72 Cod penal, respectiv împrejurările și modalitățile de comitere a faptelor, inculpatul conducând autoturismul pe drumurile publice, respectiv pe străzile din municipiul Sf. G, în jurul orelor 20,oo, împreună cu inculpatul se aflau și alte trei persoane, inclusiv un minor (așa cum rezultă din declarațiile martorilor, și ).
Împotriva hotărârii sus menționate a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie, solicitând achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit.a pr.pen. raportat la art. 10 lit.b pr.pen. susținând că faptele care au fost reținute în sarcina sa nu sunt prevăzute de legea penală.
În dezvoltarea motivelor de apel, inculpatul a arătat că probele și actele dosarului au fost în mod greșit apreciate, ilegal fiind înlăturate depozițiile martorilor oculari. Inculpatul a fost chemat la fața locului pentru a ajuta la pornirea autovehiculului.
Începerea urmăririi penale a avut loc la 23.10.2006, confirmată de procuror la 25.10.2006, declarația inculpatului a fost dată la 25.08.2006, în stare de ebrietate fiind.
Instanța de fond a luat în considerare declarația dată de martorul, martor care a declarat că autoturismul a fost condus de inculpat, însă apreciază că această declarație este dată de un analfabet care nu știe să scrie și să citească.
Prin decizia penală nr. 124/A/7.12.2009, Tribunalul Covasnaa respins, ca nefondat, apelul formulat, cu obligarea inculpatului la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele:
Actele premergătoare începerii urmăririi penale au fost consemnate într-un proces verbal care potrivit art. 224 alin.3 pr.pen. poate constitui mijloc de probă.
Ascultat imediat după constatarea faptei, inculpatul nu a negat că s-ar fi aflat la volanul acelui autoturism aparținând martorului, indicând chiar și străzile pe care a condus, mărturisind că făcea astfel o probă autovehiculului al cărui motor îl repara.
În orice caz autoturismul la volanul căruia s-a aflat inculpatul, nu avea motorul oprit și nici nu a fost împins de vreo persoană atunci când la intersecția străzilor - și - acest autoturism nu a acordat prioritate de dreapta celui în care se aflau cei trei polițiști din cadrul Serviciului Ordine Publică din cadrul IPJ C, respectiv. și.
Între declarațiile martorilor cu ajutorul cărora inculpatul încearcă să-și dovedească nevinovăția există contradicții esențiale referitoare la distanța parcursă de autovehiculul nepropulsat de motor, cât și la numărul și identitatea tuturor persoanelor care ar fi împins acea mașină.
Cei trei lucrători de poliție, și au contribuit la aflarea adevărului din postura lor de martori și nu aceea de organe de cercetare penală.
Astfel, prima instanță a reținut în mod corect starea de fapt, dând o încadrare juridică pe măsură, vinovăția inculpatului fiind pe deplin stabilită, pedepsele fiind individualizare conform art. 72 Cod penal.
Împotriva hotărârii sus menționate a declarat recurs inculpatul, fiind invocate cazurile de casare prev. de art. 385/9 pct. 13. pr.pen. sau art. 385/9 pct. 17. pr.pen. solicitând achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit.a pr.pen. raportat la art. 10 lit. b pr.pen. iar în subsidiar achitarea conform art. 11 pct. 2 lit.a pr.pen. raportat la art. 10 lit. d pr.pen.
În dezvoltarea motivelor de recurs, inculpatul a arătat că în cauză nu au fost dovedite împrejurări care să ducă la pronunțarea unei soluții de condamnare, declarațiile a trei martori oculari au fost înlăturate.
Singurele probe care îl incriminează pe inculpat sunt declarațiile celor trei polițiști care au fost audiați, după începerea urmăririi penale inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei.
De analizat sunt și circumstanțele de ordin personal, inculpatul este bine integrat în societate, este căsătorit, are copii în întreținere.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, instanța constată că recursul este nefondat.
Potrivit art. 63 alin.2 pr.pen.probele nu au valoare dinainte stabilită, aprecierea fiecăreia se face de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului.
Declarațiile martorilor, date atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de judecată se coroborează cu declarațiile martorului, dar și cu procesul verbal de depistare semnat de inculpat, inclusiv cu declarația acestuia din 25.08.2006 care constituie mijloc de probă în conformitate cu art. 224. pr.pen. material probator care dovedește vinovăția inculpatului și legalitatea condamnării sale.
Prin înlăturarea depozițiilor martorilor, depoziții între care există serioase neconcordanțe și, prin urmare, ar fi putut contribui la aflarea adevărului numai în măsura în care s-ar fi coroborat cu celelalte mijloace de probă nu s-a adus atingere în niciun mod principiului egalității armelor, ci au fost respectate întrutotul dispozițiile art. 62 alin3, art. 69. pr.pen.
Ca stare, inculpatul este autorul infracțiunilor pentru care a fost condamnat, cuantumul pedepselor fiind stabilit în conformitate cu prevederile art. 72 Cod penal, inclusiv prin raportare la persoana și conduita acestuia.
În considerarea celor dezvoltate mai sus, în baza art.385/15 alin.1 pct. 1 lit.b pr.pen. se va respinge, ca nefondat, recursul formulat, cu obligarea la cheltuieli judiciare către stat (art. 192 alin.2 pr.pen.)
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat, recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 124/A/7.12.2009, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosar penal nr-, pe care o menține.
Obligă inculpatul la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 17.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red. MF/ 1.03.2010
Dact.BD/02.03.2010
Jud. fond
Jud. apel /
- 2 exemplare -
Președinte:Manuela FilipJudecători:Manuela Filip, Simona Franguloiu, Aurelia Munteanu