Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 115/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 115
Ședința publică de la 01 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Florin Popescu
JUDECĂTOR 2: Constantin Costea
JUDECĂTOR 3: Codrina Iosana
Grefier
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Pe rol se află judecarea recursului formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad împotriva deciziei penale nr. 301 din 16.11.2009 a Tribunalului Arad pronunțată în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă: inculpatul personal asistat de avocat din oficiu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, s-a luat declarație inculpatului, aceasta fiind consemnată în proces verbal atașat separat la dosar.
Instanța, văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Procurorul pune concluzii de admitere a recursului, așa cum a fost formulat în scris, desființarea celor două hotărâri și în rejudecare condamnarea inculpatului, pentru infracțiunile reținute în sarcina sa prin rechizitoriu, din probatoriul administrat în cauză rezultă săvârșirea faptei de către inculpat, acesta avea cunoștință de faptul că autoturismul condus de către el, era înmatriculat temporar.
Apărătorul din oficiu al inculpatului solicită, respingerea recursului formulat de parchet, menținerea deciziei penale, ca fiind temeinică și legală, în mod corect inculpatul a fost achitat, aflându-se într-o eroare de fapt.
Inculpatul, având cuvântul, solicită respingerea recursului formulat de parchet.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 997 din 7 mai 2009 pronunțată de Judecătoria Arad, în dosarul nr-, în baza art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002 modificată și republicată a fost condamnat inculpatul, la pedeapsa de 1 (un) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere.
Pe durata și în condițiile prevăzute de art.71 Cod penal s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) Cod penal, cu excepția dreptului de a alege.
În baza art. 81, 82 Cod Penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani.
În baza art. 71 Cod penal s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a pedepsei închisorii.
S-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod Penal.
În baza art. 345 alin 3 și art. 10 lit. d Cod procedură penală a fost achitat inculpatul sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 85 alin 1 din OUG 195/2002.
În baza art. 345 alin. 3 și art. 10 lit. d Cod procedură penală a fost achitat același inculpat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 85 alin. 2 din OUG 195/2002.
În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata către stat sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că în cursul zilei de 11 ianuarie 2009, inculpatul a plecat de la domiciliul său situat în zona Pieței, cu autoturismul proprietatea prietenei sale, martora, marca Opel cu număr de înmatriculare AR-- cu intenția de a se deplasa în municipiul A, pe Calea, după cum rezultă din declarația inculpatului (fila 12 dosar) și declarațiile martorei (filele 13-24 dosar urmărire penală).
Prima instanță a reținut din adresa nr. 60055/27.01.2009 emisă de Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (fila 7 dosar urmărire penală) că inculpatul nu posedă permis de conducere.
În jurul orelor 15,30 inculpatul a fost solicitat de către un echipaj al Poliției Rutiere să oprească autoturismul și să se supună unui control, fiind depistat că a depășit limita legală de viteză.
Inculpatul s-a conformat solicitării oprind autoturismul, prilej cu care a declarat organelor de poliție că nu posedă permis de conducere auto pentru nici o categorie de autovehicule. Inculpatul a prezentat organelor de poliție autorizația de circulație provizorie seria -, ocazie cu care organele de poliție au constatat că aceasta era expirată din data de 09.01.2009. Această stare de fapt este confirmată de declarația martorului (fila 25 dosar urmărire penală) și declarațiile inculpatului (fila 12 dosar și filele 23 dosar urmărire penală).
Instanța a reținut că inculpatul a urmat cursurile școlii de șoferi " 2000" pentru categoria B, însă nu a promovat examenul pentru această categorie, după cum rezultă din adeverința de la filele 12 dosar urmărire penală.
Declarațiile inculpatului din faza de urmărire penală și din faza de judecată se coroborează cu această stare de fapt, inculpatul recunoscând și regretând săvârșirea faptei de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere pentru nici o categorie de autovehicule.
Inculpatul a declarat, atât în momentul opririi sale în trafic, după cum reiese din procesul verbal de constatare a infracțiunii de la fila 5 dosar urmărire penală cât și în fața organelor de urmărire penală, respectiv în fața instanței că nu a avut cunoștință de faptul că numerele de înmatriculare ale autoturismului erau expirate. Instanța a reținut din declarațiile inculpatului și din declarațiile martorei (filele 13-14 și 24 dosar urmărire penală) că autoturismul a fost înmatriculat pe numele acesteia iar la toate formalitățile legate de înmatricularea autovehiculului nu a participat decât martora. Fiind audiată aceasta a mai arătat că nu i-a adus la cunoștință inculpatului momentul în care urmează să expire autorizația de circulație provizorie și nici nu a fost întrebată de inculpat cu privire la acest aspect.
Prima instanță a reținut de asemenea că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale după cum rezultă din fișa de cazier judiciar de la filele 16 dosar urmărire penală.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad solicitând prin motivele depuse în scris admiterea apelului și condamnarea inculpatului pentru infracțiunile prevăzute de art.85 alin.1 șialin.2 din OUG nr. 195/2002 republicată și modificată. S-a susținut că din probele de al dosar rezultă că vinovăția inculpatului sub forma cerută de lege intenției subzistă în privința celor două infracțiuni pentru care a fost achitat, cel puțin sub forma intenției indirecte.
Prin DP nr. 301 din 16.11.2009 a Tribunalului Arad pronunțată în dosarul nr-, a fost espins apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad împotriva sentinței penale nr.997 din 7 mai 2009 pronunțată de Judecătoria Arad în dosarul nr- privind pe inculpatul.
Cheltuielile judiciare în apel au rămas în sarcina statului.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul, examinând apelul declarat în cadrul dat de dispozițiile art.378 Cod procedură penală prin prisma motivelor invocate dar și din oficiu conform art. 371 alin.2 Cod procedură penală a constatat că prima instanță pe baza probelor de la dosar și anume - proces verbal de constatare a infracțiunii, adresă, adeverință, declarațiile inculpatului, în mod corect a reținut vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii pentru care l-a condamnat și căreia i-a dat încadrarea juridică legală.
Având în vedere criticile aduse de Parchet hotărârii primei instanțe, instanța de apel ținând seama de efectul devolutiv al căii de atac promovate a efectuat o nouă judecată în fond a cauzei prin reexaminarea probatoriului deja administrat, dar în același timp a completat ea însăși probatoriul administrat inițial prin audierea martorei.
În privința infracțiunilor prevăzute de art. 85 alin. 1 și alin.2 din OUG nr. 195/2002 modificată și republicată, pentru care inculpatul a fost achitat, s-a reținut că acestea se săvârșesc cu intenție, care poate fi directă sau indirectă. Pentru realizarea elementului subiectiv al acestor infracțiuni, trebuie, prin urmare, ca inculpatul să-și dea seama că, conduce un autovehicul neînmatriculat și cu numere false de înmatriculare și să urmărească producerea rezultatului (sub forma unei stări de pericol) apoi să accepte eventualitatea producerii unui asemenea rezultat.
Intenția rezultă de regulă ex re, adică din însăși materialitatea faptei ori dacă subiectul nu cunoaște despre cerința esențială analizată și anume că autovehiculul nu este înmatriculat și că numerele aplicate sunt false, ar opera prevederile cu privire la lipsa unui element constitutiv al infracțiunii, respectiv latura subiectivă.
Din probele dosarului rezultă că inculpatul nu a avut cunoștință despre faptul că autovehicul pe care l-a condus nu este înmatriculat și că numerele aplicate sunt expirate, aspecte de care se ocupa prietena sa, martora, care era coproprietară a acestuia și care poseda permis de conducere, împrejurare care se confirmă, cu atât mai mult cu cât numerele provizorii au fost valabile până la 9.01.2009 inclusiv, iar fapta s-a comis la 11.01.2009.
Așa fiind, tribunalul a considerat că în privința celor două infracțiuni, lipsind latura subiectivă, soluția primei instanțe de achitare a inculpatului, în baza art. 10 lit. d Cod procedură penală este legală și temeinică și pe cale de consecință, în baza art. 379 pct.1 lit. b Cod procedură penală a respins ca nefondat apelul.
Împotriva deciziei penale nr. 301 din 16.11.2009 a Tribunalului Arad pronunțată în dosarul nr- a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad înregistrat pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARA la data de 17.12.2009, sub nr-.
În motivarea recursului parchetul a arătat că este dat cazul de casare prevăzut de art.3859pct. 18.C.P.P. astfel încât se impune condamnarea inculpatului și pentru infracțiunile prev. de art. 85 al. 1 și art. 85 alin.2 din OUG195/2002.
S-a arătat că premisa în dezvoltarea motivelor de recurs este dată de însăși motivația instanței - cu trimitere la motivația regăsită atât în cuprinsul hotărârii instanței de fond, cât și a celei de control judiciar - potrivit căreia, cele două infracțiuni nu pot fi reținute în sarcina inculpatului în condițiile constatării absenței unui element constitutiv al acestora, cu trimitere la latura subiectivă.
Este lesne de observat caracterul contradictoriu al argumentelor folosite de instanța de fond în sprijinul soluției de achitare;în contextul în care vorbește despre obligația pe care o avea inculpatul ( "deși putea și trebuia") de a cunoaște situația validității actului în discuție și despre orice lipsă de vinovăție în acțiunile sale; pe de altă parte, în raționamentul instanței de fond vom regăsi ca motivare elementele care caracterizează una din cauzele care înlătura caracterul penal al faptei cu trimitere la eroarea de fapt în art. 51 al. 1 Cp.
Același raționament, susține procurorul, conținând argumente contradictorii - în condițiile în care achitarea este dispusă valorificându-se cerința legală cuprinsă în art. 10 lit. d C.P.P. iar motivarea este cea care ar putea reprezenta premisa disp. art. 51 al. 1 Cp. respectiv art. 10 lit. e C.P.P.- îl regăsim și în conținutul hotărârii instanței de apel.
De asemenea, s-a arătat că, inculpatul în mod constant prin toate declarațiile sale pune în evidență îndoiala în care se afla cu privire la valabilitatea autorizației de circulație și, implicit, cu privire la valabilitatea numerelor autoturismului condus de acesta la începutul anului 2009. Astfel, inculpatul spune în declarația sa de învinuit faptul că: ".știam că mașina are numere provizorii și că au fost odată prelungite însă nu știam că acestea erau expirate"4, iar în cea dată în fața instanței." prietena mea nu mi-a adus niciodată la cunoștință data la care urma să expire numerele provizorii de înmatriculare, dar cunoșteam că autoturismul era înmatriculat doar provizoriu".
Într-un asemenea context s-a susținut că inculpatul este cel care își exprimă îndoiala cu privire la valabilitatea actului, situație în care nefiind în măsură să își reprezinte în mod corect realitatea, era obligat să se abțină de la orice acțiune sau inacțiune până la momentul verificării și implicit a clarificării situației îndoielnice în care se găsea.
Din analiza deciziei recurate, prin prisma motivelor de recurs invocate și analizate din oficiu, potrivit art.3859al.3 p Cod Penal, Curtea reține următoarele:
Critica adusă deciziei recurate de către procuror este întemeiată, întrucât în cauză nu sunt incidente prevederile art. 10 lit. d în C.P.P. cazul inflațiunilor prev de art. 85 al. 1 și art. 85 alin.2 din OUG195/2002, reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare al instanței.
Potrivit art. 85 din OUG195/2002,(1) Punerea în circulație sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai, neînmatriculat sau neînregistrat, se pedepsește cu închisoare de la unu la 3 ani.
(2) Punerea în circulație sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai cu număr fals de înmatriculare sau de înregistrare se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani.
În cauză fapta inculpatului, care în data de 11.01. 2009 condus un autoturism în municipiul A, deși autoturismul nu era înmatriculat și avea numere provizorii a căror valabilitate era expirată, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii sus menționate.
Susținerile instanței de fond și de apel privind lipsa laturii subiective în cazul celor două infracțiuni, deoarece inculpatul nu a avut cunoștință despre faptul că autoturismul pe care l-a condus este neînmatriculat iar numerele aplicate sunt expirate, nu pot fi reținute în cauză.
Astfel, nu poate fi reținut faptul că inculpatul ar fi fost în eroare cu privire la aceste aspecte, deoarece acesta avea obligația de a verifica daca autovehiculul era înmatriculat, cunoscând faptul că autovehiculul avea doar numere provizorii.
La individualizarea judiciară a pedepsei instanța a avut în vedere criteriile generale prev. de art.72 cod penal: dispozițiile părții generale a codului penal, limitele speciale de pedeapsă, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana inculpatului și împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală. Atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte și durata sancțiunii și natura sa pe de altă parte.
Criteriile generale de individualizare a pedepselor sunt expres prevăzute de legiuitor în dispozițiile art.72 pen. și orice abatere de la judicioasa lor utilizare în procesul de stabilire și aplicare a pedepsei presupune analizarea obiectivă a probelor de la dosar care duc la aplicarea acestora.
În cauză nu pot fi reținute circumstanțe atenuante având în vedere numărul faptele săvârșite, dar faptul că inculpatul nu are antecedente penale, a fost avut în vedere la aplicarea pedepselor orientate spre minimul special prevăzut de lege.
Pentru toate aceste considerente potrivit art. 38515pct. 2 lit. pr. pen va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad împotriva deciziei penale nr. 301 din 16.11.2009 a Tribunalului Arad pronunțată în dosarul nr-, va casa decizia penală recurată și în parte sentința penală nr.997 din 07.05.2009 pronunțată de Judecătoria Arad și rejudecând:
În baza art. 85 alin.1 din OUG nr.195/2002 modificată și republicată va condamna pe inculpatul la 1 an închisoare pentru săvărșirea infracțiunii de punere în circulație sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai, neînmatriculat sau neînregistrat.
Potrivit art. 85 alin.2 din OUG nr.195/2002 modificată și republicată va condamna pe inculpatul la 1 an închisoare pentru săvărșirea infracțiunii de punere în circulație sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai cu număr fals de înmatriculare sau de înregistrare punere în circulație sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai, neînmatriculat sau neînregistrat.
Deoarece cele trei infracțiuni au fost săvârșite înainte de rămânerea definitivă a vreunei condamnări, Curtea va aplica în cauză dispozițiile legale privind concursul de infracțiuni, astfel încât, în baza art. 33 lit. a raportat la art 34 lit. b.va Cod Penal constata că cele două infracțiuni sunt concurente cu aceea pentru care s-a aplicat pedeapsa de un an închisoare reținută prin sentința penală nr.997 din 07.05.2009 pronunțată de Judecătoria Arad pe care le contopește dispunând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de un an închisoare.
În cauză fiind îndeplinite prev. art. 81 cod penal și apreciind că scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins în această modalitate de executare instanța va suspenda condiționat executarea pedepsei pe o durată de 3 ani, termen de încercare stabilit conform art. 82 cod penal.
De asemenea, a făcut aplicarea prev. art.64 lit. teza a II a și lit. cod penal raportat la art.71 cod penal, iar potrivit art.71 alin.5 cod penal pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei a suspendat și executarea pedepselor accesorii.
La stabilirea pedepselor accesorii instanța a aplicat jurisprudența Curții Europene a drepturilor omului având în vedere faptul că într-o speță (cauza Hirst Contra Regatului Unit nr.2 din 6.10.2005) Curtea a statuat că prin interzicerea dreptului de alege se încalcă prev. art.3 al Protocolului nr.1 din CEDO.
De asemenea nu a interzis nici dreptul prevăzut de art.64 lit.c cod penal, întrucât inculpatul nu s- folosit la săvârșirea infracțiunii în speță de o anumită funcție sau profesie.
În conformitate cu prev. art. 359 cod procedură penală a pus în vedere inculpatului prevederile art. 83 cod penal, privind revocarea suspendării.
Va menține în rest celelalte dispoziții ale sentinței penale nr.997 din 07.05.2009 pronunțată de Judecătoria Arad.
Potrivit art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în recursul procurorului vor rămâne în sarcina acestuia, iar suma de 200 lei reprezentând onorariu apărător oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților în contul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515pct. 2 lit. pr. pen admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad împotriva deciziei penale nr. 301 din 16.11.2009 a Tribunalului Arad pronunțată în dosarul nr-.
Casează decizia penală recurată și în parte sentința penală nr.997 din 07.05.2009 pronunțată de Judecătoria Arad și rejudecănd:
În baza art. 85 alin.1 din OUG nr.195/2002 modificată și republicată condamnă pe inculpatul la 1 an închisoare pentru săvărșirea infracțiunii de punere în circulație sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai, neînmatriculat sau neînregistrat.
În baza art. 85 alin.2 din OUG nr.195/2002 modificată și republicată condamnă pe inculpatul la 1 an închisoare pentru săvărșirea infracțiunii de punere în circulație sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai cu număr fals de înmatriculare sau de înregistrare punere în circulație sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai, neînmatriculat sau neînregistrat.
În baza art. 33 lit. a raportat la art 34 lit. b.Cod Penal constată că cele două infracțiuni sunt concurente cu aceea pentru care s-a aplicat pedeapsa de un an închisoare reținută prin sentința penală nr.997 din 07.05.2009 pronunțată de Judecătoria Arad, pe care le contopește dispunând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de un an închisoare.
În baza art.81 cod penal suspendă condiționat executarea pedepsei pe o durată de 3 ani, termen de încercare stabilit potrivit art.82 cod penal.
Face aplicarea art.64 lit. a teza a II a și lit. b cod penal, raportat la art.71 cod penal, iar potrivit art.71 alin.5 cod penal pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei suspendă și executarea pedepselor accesorii.
În baza art. 359 cod procedură penală pune în vedere inculpatului prevederile art. 83 cod penal.
Menține în rest celelalte dispoziții ale sentinței penale nr.997 din 07.05.2009 pronunțată de Judecătoria Arad.
În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în recursul procurorului rămân în sarcina acestuia, iar suma de 200 lei reprezentând onorariu apărător oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților în contul
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 01.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER
RED: /03.02.2010
Dact: 2 exempl/08 Februarie 2010
Primă instanță: Judecătoria Arad
Jud:
Apel: Tribunalul Arad
Jud:
Președinte:Florin PopescuJudecători:Florin Popescu, Constantin Costea, Codrina Iosana
