Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 143/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 143
Ședința publică de la 18 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Cenușă
JUDECĂTOR 2: Aurel Dublea
JUDECĂTOR 3: Otilia Susanu
GREFIER - - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
La ordine fiind pronunțarea asupra recursului formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 442 din data de 02 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care dezbaterile asupra fondului au avut loc la data de 11 martie 2008 în ședință publică, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, când, instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru azi când,
CURTEA
Deliberând asupra recursului penal de față.
Prin sentința penală nr. 646/28.02.2007 pronunțată de Judecătoria Iași inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de "conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge" prev. de art. 79 alin.1 din OUG 195/2002.
S-a reținut că, în dimineața zilei de 23.07.2005, în jurul orelor 0615, inculpatul a condus pe drumurile publice autoturismul marca Opel Astra cu nr. de înmatriculare IȘ-04-, având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,15 gr.%
Inculpatul posedă permis de conducere categoria "B" și practică activități de taximetrie în cadrul SC taxi SRL, iar, în noaptea de 22/23.07.2005, după ce a consumat cantitatea de 200 ml și 350 ml vin în intervalul 0030- 0130și-a continuat serviciul de taximetrie.
În jurul orelor 0615, în timp ce transporta trei tineri pe șoseaua, a încercat să depășească autoturismul condus de, care își semnalizase intenția de a vira la stânga, moment în care a intrat în coliziune cu acesta.
Nu au rezultat decât pagube materiale, iar învinuitul a declarat că din cauza șocului nu poate fi testat cu aparatul Printer.
I-au fost recoltate probe biologice la Spitalul de Urgențe, la orele 0640(prima probă) și respectiv 0740doua probă.
În urma analizei probelor a rezultat că învinuitul a condus autovehiculul pe drumurile publice având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,05 gr.%o, valoarea celei de-a doua probe fiind de 0,85 gr.%
Inculpatul a contestat valoarea alcoolemiei și în urma efectuării expertizei medicale privind calculul retroactiv al alcoolemiei a rezultat că la ora producerii accidentului avea o alcoolemie de 1,15 gr.%.
SC SA - Sucursala I s-a constituit parte civilă împotriva inculpatului, în baza art. 33 alin. 2 din OG2/2001, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 13697 RON.
nu s-a constituit parte civilă.
În cursul cercetării judecătorești au fost audiați martorul, inculpatul și martorul.
Inculpatul a recunoscut că a condus autoturismul marca Opel Astra cu nr. IȘ-04-, după ce în acea noapte, în jurul orelor 0030-0130consumat aprox. 200 ml. și 35o ml vin.
Inculpatul a contestat valoarea alcoolemiei și a invocat faptul că nerespectarea dispozițiilor privind sigilarea flacoanelor cu sânge ce i-a fost recoltat, anulează caracterul probator în justiție al analizei de sânge.
De asemenea, a mai învederat instanței că procesul-verbal de recoltare este semnat doar de către un martor asistent.
Declarația inculpatului privind cantitatea băuturilor alcoolice consumate nu este susținută de nici o altă probă.
Prima instanță a constatat că nici procesul-verbal de constatare a faptei întocmit de organele de poliție (filele 5-6 dosar urm.pen.) și nici procesul-verbal de recoltare a probelor biologice arătate mai sus sau buletinul de examinare clinică nu cuprind mențiuni privind sigilarea flacoanelor de către medic după recoltare și eventualul numărul sau seria sigiliului
Instanța de fond a constatat, de asemenea, că buletinul de analiză toxicologică a alcoolemiei nr. 1416-7 din 25.07.2005 întocmit de IML I Laboratorul, la rubrica felul ambalajului s-a notat "sigilat", dar fără să fie făcută mențiune cu privire la descrierea și starea sigiliului.
Chiar dacă art. 5 din Instrucțiunile aprobate de prin Ordinul 475/7 mai 1963 și reactualizat la 01.03.1999 cu Instrucțiunile privind recoltarea probelor de sânge în vedere stabilirii intoxicației etilice emise de IML B A- prevăd obligația etichetării flacoanelor în care s-au introdus probele de către cel care a făcut recoltarea și menționarea pe etichetă a numelui și prenumelui persoanei de la care s-a făcut recoltarea, data și ora recoltării, semnătura și parafa celui care a recoltat, aceasta etichetare se face pentru identificare și nu pentru garantarea excluderii posibilității de alterare sau falsificare a rezultatelor analizei ulterioare.
Prima instanță a constatat că flacoanele nu au fost sigilate în conformitate cu art. 6 din același act normativ cu sigiliul medicului-legist, fiind astfel încălcate normele de recoltare a sângelui care au un caracter esențial, împrejurare care este de natură a crea o îndoială puternică în ceea ce privește rezultatul analizei - de 1,15 gr.%o concentrație de alcool în sânge la ora 0620- având în vedere și concluzia raportului de expertiză medico legală nr. 162 /A din 28.03.2006 conform căreia, dacă inculpatul ar fi consumat cantitatea de băuturi alcoolice declarată, acesta ar fi realizat o alcoolemie mai mică decât cea rezultată în urma analizei.
În consecință, în baza art. 13 din Instrucțiunile arătate mai sus, constatând anulat caracterul probator în justiție al analizei probelor de sânge recoltate de la inculpat și lipsa unei alte probe științifice (rezultatul unui test al aerului expirat), care să înlăture suspiciunea cu privire la posibilitatea alterării rezultatului analizei de sânge, prima instanță, având în vedere și principiul că dubiile existente se interpretează în favoarea inculpatului, a dispus, în baza art. 11, pct.2, lit. Cod procedură penală și art. 10 lit. b Cod procedură penală, achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de "conducere pe drumurile publice a unui autovehicul, de către o persoană, având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește 0,80 g/l" prev. de art. 79 alin.1 din OUG 195/2002, fapta nefiind infracțiune, ci contravenție.
În baza art. 346 alin. ultim Cod procedură penală a fost lăsată nesoluționată acțiunea civilă formulată de SC SA cu sediul în B, b-dul. - nr. 2, Sector 1 B, reprezentată de SA SA -Sucursala I din str. -. - nr. 1 împotriva inculpatului.
În baza art. 192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare au fost lăsate în sarcina statului."
Împotriva acestei sentințe, în termenul legal, a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului formulat, Parchetul de pe lângă Judecătoria Iașia invocat următoarele:
În speță, nu s-a făcut dovada încălcării Instrucțiunilor emise de pe buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie realizat de I, fiind menționat că ambalajul probelor a fost sigilat. Față de această mențiune de pe un act oficial, care face dovada până la constatarea unui fals, nu se poate susține că flacoanele nu au fost sigilate. Instanța de fond nu a motivat de ce înlătură caracterul probator al mențiunii "sigilat" din buletinul de analiză a alcoolemiei, cu atât mai mult cu cât face trimitere la Instrucțiunile emise de IML B, dar acestea nu prevăd că sigilarea se descrie în procesul-verbal de recoltare.
Lipsa mențiunilor privind seria și numărul sigiliului nu atrage puternica îndoială așa cum a apreciat prima instanță, aparența de fapt și de drept fiind cea realizată de actul emis de I care atestă primirea sigilată a probelor, în contra ei neputând fi invocată lipsa precizărilor seriei ori numărului de sigiliu.
Coroborarea acestei neprecizări - de identificare a sigiliului folosit - cu concluzia expertizei cum că la cantitățile declarate de inculpat alcoolemia ar fi fost mai mică, nu duce la îndoiala dedusă de instanța de fond. Prin acea exprimare, medicii legiști arătau, de fapt, ca în multe alte cazuri, că acele cantități date de persoana cercetată nu sunt sincere, alcoolemia atestată de laborator fiind creată de un consum mai mare de băuturi.
Prin decizia penală nr.442/2.2007 a Tribunalului Iași,s-au dispus următoarele:
Admite apelul declarat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași împotriva sentinței penale nr. 646/28.02.2007 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr-, sentință pe care o desființează integral.
Rejudecând cauza:
Condamnă pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 03.07.1967 în municipiul R, jud. N, domiciliat în satul și comuna, jud. I, fără forme legale în municipiul I, str. -, --5,. A,. 6,. 25, jud. I, 1.67.07.03.27.26.54, cetățean român, căsătorit, un copil minor, studii: liceul, mecanic auto la SC " " SRL, fără antecedente penale, la pedeapsa de 4(patru) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană ce are în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală" prev. și ped. art. 87 alin. 1 (fostul art. 79 alin. 1, anterior renumerotării prin republicare) din nr.OUG 195/2002, republicată, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. "a" și alin. 2 Cod penal raportat la art. 76 alin. 1 lit. "d" Cod penal.
Aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) Cod penal pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal, modificat și completat prin Legea nr.278/2006, cu aplicarea art.13 Cod penal.
În baza dispozițiilor art. 81 Cod penal raportat la art.71 alin.2 și 5 Cod penal, modificat și completat prin Legea nr.278/2006, cu referire la art.13 Cod penal suspendă condiționat executarea pedepsei principale și a celei accesorii aplicate inculpatului.
În baza dispozițiilor art. 82 alin.1 Cod penal stabilește termen de încercare pentru inculpat cu o durată de 2(doi) ani și 4(patru) luni.
În baza art. 359 Cod procedură penală atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal, respectiv cu privire la posibilitatea revocării suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cadrul termenului de încercare.
Respinge, ca inadmisibilă, acțiunea civilă formulată în cadrul procesului penal de către partea civilă SC "" SA cu sediul în B,-, sector 1, reprezentată de SC "" SA - Sucursala I cu sediul în I, str. -. -, nr.1, jud.
În baza dispozițiilor art. 191 alin. 1 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 450 lei noi cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
astfel, tribunalul a reținut în esență următoarele:
Prima instanță a făcut un raționament greșit, bazându-se pe dispoziții fără caracter normativ, care nu mai erau în vigoare.
S-a procedat la audierea inculpatului care și-a menținut toate declarațiile date anterior, menționând că recunoaște faptul că a condus autoturismul sub influența băuturilor alcoolice, dar consideră că rezultatele probelor biologice sunt nereale, fiind stabilită a alcoolemie nejustificat de mare.
În fapt, la data de 23.07.2005, în jurul orelor 06,15, inculpatul, desfășura activități de taximetrie, transportând trei tineri pe șoseaua din I, cu autoturismul taxi, marca Opel Astra, cu nr. de înmatriculare IȘ-04-, în condițiile în care era sub influența băuturilor alcoolice. La ora menționată, pe șoseaua, la intersecția cu str. -, inculpatul, fără a se asigura corespunzător, a încercat să depășească autoturismul marca condus regulamentar de numitul, care își semnalizase intenția de a vira la stânga, moment în care a intrat în coliziune cu acesta. Imediat după producerea coliziunii cei trei pasageri ai taxiului condus de inculpat au plecat, neputând fi identificați. Nu au rezultat decât pagube materiale.
Imediat au fost anunțate telefonic organele poliției rutiere, care la orele 06,20 au ajuns la fața locului (a se vedea procesul-verbal de cercetare la fața locului). S-a întocmit un proces-verbal de cercetare la fața locului și s-au efectuat fotografii judiciare de către trei lucrători de poliție și un tehnician criminalist, în prezența martorilor asistenți - și -, precum și a celor doi șoferi implicați în coliziune: inculpatul și martorul. În procesul-verbal de constatare s-a consemnat că "deoarece acesta (inculpatul - ) mirosea a alcool și vorbea incoerent, având un echilibru instabil, a fost testat cu aparatul alcooltest marca, dar fiind prea obosit nu a reușit să efectueze testarea, aparatul indicând eroare de trei ori, acesta nereușind să sufle; numitul a fost condus la Spitalul de Urgențe I unde la ora 06,40 s-a recoltat o probă de sânge, iar la ora 07,40 i s-a recoltat a doua probă de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei".
Inculpatul a semnat acest proces-verbal, fără obiecțiuni ( 6 verso ).
Martorul a susținut că "deoarece numitul mirosea a alcool, avea un echilibru instabil și vorbea incoerent a fost condus de organele de poliție la Spitalul de Urgențe pentru a i se recolta probe biologice; în mașina pe care acesta a condus-o se aflau trei persoane" ( 22 ). În fața primei instanțe ( 13), acest martor a fost și mai explicit, susținând că inculpatul a "refuzat să sufle în alcooltest".
Martorii asistenți - și - ( 24-25 ) au declarat că au văzut cele două autoturisme avariate în intersecția sus-menționată, precum și faptul că inculpatul " a fost testat cu aparatul alcooltest, dar, deoarece era obosit, nu a putut efectua testarea". Aceștia au mai susținut că inculpatul "a fost condus de organele de poliție la o unitate sanitară pentru a i se recolta probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei".
La data de 23.07.2005, la orele 06,40 și apoi, 07,40, la Spitalul de Urgențe din I, inculpatului i s-au recoltat, în prezența lucrătorului de poliție și a martorului asistent, de către un medic rezident, 2 probe biologice de sânge în vederea stabilirii concentrației de alcool în sânge. Aceste operațiuni au fost consemnate într-un proces-verbal dec recoltare a probelor biologice ( 13 ), semnat de persoanele anterior arătate, inclusiv de inculpat, fără vreo obiecțiune. Cu alte cuvinte, cu această ocazie, inculpatul nu a formulat nici o obiecție în legătură cu prelevarea probelor de sânge ori cu sigilarea flacoanelor în care au fost introduse probele.
Cu același prilej, s-a întocmit de către același medic și un "buletin de examinare clinică -însoțitor al probelor biologice în vederea determinării gradului de intoxicație etilică" în care s-au consemnat, printre altele, următoarele: a) la rubrica "circumstanțele consumului de alcool" faptul că inculpatul a negat consumul; b) la rubrica "culoarea feței"- palidă, iar la rubrica "halenă alcoolică" - da. De asemenea, s-a consemnat, în același buletin, că inculpatul "pare" sub influența alcoolului, că are vorbirea confuză și că nu-și poate păstra echilibru la întoarcerea din mers.
Din "buletinul de analiză toxicologică a alcoolemiei nr. 1416-7 din 25.07.2005 al I rezultă că: a) ambalajul era "sigilat"; b) că pe flacoane era scris numele " "; c) că rezultatele probelor au fost de 1,05 gr.%o pentru proba I, recoltată la orele 06,40 și de 0,85 gr.%o pentru proba II, recoltată la orele 07,40, cantitățile de alcool fiind exprimate în g la 1000 ml sânge.
La data de 23.07.2005 ( 25-26 ), inculpatul a dat o primă declarație în cauză organelor de poliție rutieră, negând consumul de băuturi alcoolice și considerând că celălalt șofer este vinovat de producerea accidentului rutier.
La data de 22.03.2006, inculpatul a dat o amplă declarație, în calitate de învinuit, în fața organelor de urmărire penală ale poliției (27-31 ). În aceasta, printre altele, inculpatul a susținut că: a) în noaptea de 22/23.07.2005 a plecat cu taxiul pe care-l conducea în localitatea la niște cunoștințe, unde, în intervalul 00,30- 01,30, a consumat cca. 200 ml "" și cca. 300-400 ml vin alb, după care s-a întors în I, unde a ajuns la orele 01,55 și a așteptat la stradă sosirea clienților; b) în mașină a adormit până în jurul orelor 03,00, când a efectuat o cursă taxi cu niște clienți în oraș; c) în jurul orelor 06,00, a plecat cu trei bărbați într-o a doua cursă cu taxiul spre motelul, dar la intersecția cu str. - a acroșat un autoturism marca, pe care nu l-a observat la timp; d) la cca. 5 minute după producerea accidentului la fața locului a venit un echipaj al Poliției Rutiere I; e) "datorită stării de șoc în care intrasem, le-am explicat polițiștilor că nu sunt în stare să fie testat" cu aparatul alocooltest, dar "doresc recoltarea probelor biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, declarând verbal acestora că nu am consumat băuturi alcoolice, cu toate că nu era așa"; f) medicului de gardă de la spital "i-am declarat verbal că nu am consumat băuturi alcoolice, fapt care nu era adevărat"; g) "la ora 06,40 mi s-a recoltat prima probă de sânge, iar la ora 07,40 ce-a de a doua probă de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei"; h) "recunosc fapta comisă și învinuirea ce mi se aduce". În aceiași declarație, inculpatul a arătat că a luat cunoștință de "rezultatele analizei" toxicologice a alcoolemiei celor două probe, pe care le "contestă", solicitând "efectuarea unui calcul retroactiv, care să stabilească ce valoare avea alcoolemia (chiar) la momentul producerii accidentului, adică la ora 06,20".
În cauză, ca urmare a acestei solicitări exprese a inculpatului, în cursul urmăririi penale, s-a efectuat o expertiză. Prin "raportul de expertiză medico-legală nr. 162/A din 28.03.2006 privind calculul retroactiv al alcoolemiei" ( 17-19 ) întocmit de "Comisia pentru Interpretarea Alcoolemiei" din cadrul I s-a concluzionat că: "numitul putea să aibă la ora 06,20 o concentrație de alcool în sânge de aproximativ 1,15 gr.%o". În cuprinsul aceluiași raport, s-a arătat și că, raportat la rezultatele probelor biologice recoltate de la inculpat, se constată că susținerile sale referitoare la cantitățile de alcool consumate nu sunt reale, acestea fiind, de fapt, mai mari decât cele declarate La data de 07.04.2006 ( 30 verso ), inculpatul a luat cunoștință de "raportul de expertiză medico-legală nr. 162/A din 28.03.2006 privind calculul retroactiv al alcoolemiei", precizând că "nu contestă" alcoolemia de 1,15 gr.%o" stabilită de Comisie pentru ora 06,20.
La aceiași dată de 07.04.2006 ( 34 verso ), inculpatului i s-a prezentat întregul material de urmărire penală, prilej cu care acesta a precizat din nou că "recunosc comiterea faptei și nu contest rezultatul alcoolemiei".
Se impune și precizarea că, în cursul urmăririi penale, inculpatului i s-au adus la cunoștință drepturile procesuale, inclusiv acela de a fi asistat de un apărător ales ( 27 verso și 34 verso ), însă acesta nu a dorit să fie asistat de vreun avocat.
Ulterior trimiterii sale în judecată, cu prilejul audierii lui, la termenul din 24.01.2007, inculpatul a susținut doar că "nu am observat ca flacoanele cu sânge să fi fost sigilate și nici nu mi s-a atras atenția la acest lucru", după ce a precizat că "recunosc săvârșirea faptei reținută în actul de sesizare a instanței, mai precis că am condus autoturismul Opel sub influența băuturilor alcoolice".
La același termen, avocatul inculpatului a invocat numai faptul că în procesul-verbal de recoltare a probelor biologice este trecut un singur martor asistent (și nu doi), fără însă a se invoca vreo nulitate. Ulterior și doar la ultimul termen de judecată, în dezbateri, cât și prin concluziile scrise, inculpatul, prin avocat, a invocat nerespectarea procedurilor medicale de recoltare a probelor biologice, lipsa a doi martori asistenți și lipsa mențiunii din procesul-verbal a sigilării flacoanelor cu probele recoltate, solicitând să se constate că toate acestea conduc la anularea "buletinului de analiză" și lipsesc de valoare probantă principalele mijloace de probă în acuzare. inculpatul a invocat abia în cursul judecății aceste potențiale nulității relative, ba chiar spre sfârșitul acestei faze. Potrivit dispozițiilor art. 197 alin. 3 Cod pr.pen. nulitățile relative atrag nulitatea actului, numai dacă au fost invocate în cursul efectuării actului când partea este prezentă ori la primul moment procesual ulterior. Neinvocarea nulității relative în termenele prevăzute de art. 197 alin. 3 Cod pr.pen. nu mai poate atrage nulitatea actului considerat a fi fost întocmit cu încălcarea unor dispoziții legale. În speță, inculpatul nu a invocat aspectele sus-menționate nici cu prilejul recoltării probelor biologice și întocmirii procesului-verbal de consemnare a acestei operațiuni de recoltare, nici cu prilejul aflării rezultatelor celor două probe și nici cu prilejul vreuneia dintre audierile sale din cursul urmăririi penale. Ba mai mult, nici măcar atunci când i s-a prezentat întregul material de urmărire penală, inculpatul nu a invocat aceste posibile nulități relative.
De altfel, întreaga sa poziție procesuală din cursul urmării penale a fost de recunoaștere a faptei imputate și a învinuirii aduse, coroborată cu necontestarea procedurii de recoltare a probelor biologice și a concluziilor expertizei medico-legale. În aceste condiții, invocarea unor asemenea pretinse nulități relative abia în cursul judecății (ba chiar spre sfârșitul judecății) este tardivă și nu mai poate atrage nulitatea mijloacelor de probă în discuție.
Dispozițiile metodologice medico-legale presupus încălcate nu sunt dispoziții "legale care reglementează desfășurarea procesului penal", ci dispoziții regulamentare interne, tehnice și metodologice. Aceste dispoziții pretins încălcate nu aveau la data respectivă (iulie 2005), caracter normativ și, cu atât mai puțin, procedural-penal.
Prima instanță a invocat dispoziții metodologice medico-legale inaplicabile și abrogate. Astfel, se constată că în iulie 2005 erau în vigoare dispozițiile "OG nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicina legală", modificată și completată (republicată ulterior în Monitorul Oficial Nr. 996/10.11.2005). Potrivit art. art. 38 din nr.OG 1/2000, pe data intrării în vigoare a acestei ordonanțe (deci în anul 2000), "Decretul nr. 446/1966 pentru organizarea instituțiilor și serviciilor medico-legale, Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1.085/1966 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a Decretului nr. 446/1966, precum și
orice alte dispoziții contrare se abrogă". Prin urmare, greșit prima instanță și-a întemeiat hotărârea pe dispoziții ("instrucțiuni") presupus emise în baza unor acte normative abrogate.
Într-adevăr, conform art. 6 alin. 2 din nr.OG 1/2000 "activitatea de medicină legală este coordonată, sub raport științific și metodologic, de Ministerul Sănătății și de Consiliul superior de medicină legală, cu sediul la Institutul Național de Medicină Legală " Minovici" B". Iar, potrivit art. 34 alin. 2 din nr.OG 1/2000 "în termen de 60 de zile de la data publicării prezentei ordonanțe se vor aproba, prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului justiției, Normele procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale". Prin nr.HG 774/2000 (modificată și completată prin nr.HG 1204/2002) a fost aprobat "Regulamentul de aplicare a dispozițiilor nr.OG 1/2000". Prin Ordinul comun al ministrului justiției nr. 1.134/C/2000 și ministrului sănătății nr. 255/2000 (publicat în Of. nr. 459/19.09.2000) au fost aprobate "Normele procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale
Prima instanță a presupus (a prezumat) că lipsa unor mențiuni scrise referitoare la sigilarea flacoanelor cu probele biologie și felul sigilului, înseamnă automat și că acestea nu au fost, de fapt, sigilate, ba mai mult că rezultatul acestor probe este "îndoielnic" (probabil pentru că probele ar fi putut fi schimbate ori alterate).
Lipsa unor mențiuni scrise expres în acest sens, dintr-un proces-verbal, nu înseamnă automat că probele nu au fost sigilate, mai ales că inculpatul nu a contestat, la momentul respectiv, acest lucru. El nu a solicitat prelevarea de contraprobe, deși, potrivit dispozițiilor procedural penale ar fi putut să o facă, dacă avea dubii cu privire la corectitudinea operațiunilor de prelevare și sigilare a flacoanelor. În plus, inserarea unei asemenea mențiuni nici nu era obligatorie. Se observă că nici măcar noul formular al procesului-verbal de prelevare a probelor biologice (adoptat ulterior, în 2006, prin Ordinul nr. 376/2006) nu prevede asemenea mențiuni. În același sens, nu poate fi ignorată nici împrejurarea că totuși, în cauză, buletinul de analiză toxicologică a alcoolemiei nr. 1416-7 din 25.07.2005 al I s-a menționat expres că flacoanele erau etichetate corect cu numele inculpatului, iar ambalajul acestora era "sigilat", la momentul primirii. Prin urmare, se constată că, în fapt, s-a respectat și metodologia medicală.
Dispozițiile art. 64 alin. 2 Cod pr. pen. invocate, de asemenea de inculpat, nu sunt incidente în speță. Ele prevăd că "mijloacele de probă obținute în mod ilegal, nu pot fi folosite în procesul penal". În cauză, nu s-a probat că recoltarea probelor biologice și analiza toxicologică a acestora s-ar fi făcut cu încălcarea vreunor dispoziții legale (și nu metodologice ori tehnice) imperative. După cum s-a arătat, lipsa inserării unor mențiuni referitoare la sigilarea flacoanelor și felul sigilului nu înseamnă că acestea nu au fost sigilate efectiv, mai ales că faptul aplicării sigilului este confirmat de conținutul buletinului de analiză toxicologică a alcoolemiei.
În ceea ce privește faptul că recoltarea probelor biologice s-a făcut doar în prezența unui singur martor asistent și nu a doi martori asistenți, tribunalul reține că nici această împrejurare nu poate anula caracterul probator al procesului-verbal de recoltare a probelor biologice. Mai întâi, că și aceasta este tot o nulitate relativă, care nefiind invocată nici la momentul efectuării actului și nici în cursul urmăririi penale, nu mai poate atrage anularea actului procedural în discuție. În al doilea rând, se observă că este adevărat faptul că dispozițiile art. 92 alin. 1 Cod procedură penală impun ca atunci "când legea cere" prezența unor martori asistenți la efectuarea unui act procedural, aceștia să fie în număr de cel puțin doi, dar acest text trebuie coroborat cu dispozițiile art. 91 Cod procedură penală referitor la cuprinsul și forma procesului-verbal, ca mijloc de probă în procesul penal, unde la alin. 1 lit. "c" se prevede că "în procesul-verbal se menționează martorii asistenți când există". Spre deosebire de "cercetarea la fața locului" și "reconstituire" (ambele reglementate de art. 129 și art. 130 Cod procedură penală), unde legea cere expres ca acestea să se facă în prezența unor martori asistenți, în cazul prelevării de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei ori în alt scop, nu există nici o dispoziție legală (ori măcar metodologică) care să prevadă prezența vreunor martori asistenți. În speță, la recoltarea probelor biologice de la inculpat a fost prezent totuși un martor asistent.
Prima instanță, în motivarea soluției sale, a făcut trimitere și la faptul că în speță, acuzarea, nu a efectuat și alte probe științifice, mai exact un test al alcoolemiei inculpatului în aerul expirat, care să "înlăture suspiciunea cu privire la posibilitatea alterării rezultatului analizei probelor de sânge". Organele de cercetare au încercat efectiv și testarea alcoolemiei inculpatului în aerul expirat cu alcooltestul însă nu s-a reușit acest lucru, tocmai datorită comportamentului duplicitar al inculpatului care a susținut că "nu poate să sufle fiind prea obosit" (de fapt, așa cum a arătat unul dintre martori, acesta s-a eschivat, sperând că până la momentul recoltării efective a probelor biologice de sânge va mai trece ceva timp, iar concentrația alcoolică îi va scădea în acest interval până sub limita legală).
Reținând cauza și rejudecând-o, tribunalul, va dispune condamnarea inculpatului, la o pedeapsa cu închisoarea pentru săvârșirea infracțiunii de "conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană ce are în sânge o îmbibație alcoolică peste
limita legală" prev. și ped. art. 87 alin. 1 (fostul art. 79 alin. 1, anterior renumerotării prin republicare) din nr.OUG 195/2002, republicată.
În fapt, infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, constă în aceea că, în dimineața zilei de 23.07.2005, în jurul orelor 0615, inculpatul a condus pe drumurile publice din municipiul I, autoturismul marca Opel Astra cu nr. de înmatriculare IȘ-04-, cu care efectua activități de taximetrie, în condițiile în care avea în sânge o îmbibație alcoolică de 1,15 gr.%o (situată peste limita legală de 0,80 gr.%o, limită peste care fapta constituie infracțiune), provocând un accident rutier datorită nerespectării altor norme de circulație.
La individualizarea judiciară a pedepsei și a modalității de executare, tribunalul va ține seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 din Codul penal, precum și de limitele de pedeapsă prevăzute în legea specială (de la 1 la 5 ani închisoare). Astfel, tribunalul va în vedere - pe de o parte - gradul de pericol social concret al infracțiunii săvârșite, urmările produse și care s-ar fi putut produce, modul și împrejurările concrete ale comiterii acesteia (respectiv: de o persoană care efectua activități de taximetrie și care, la acel moment, transporta trei persoane, precum și nivelul alcoolemiei inculpatului la momentul comiterii faptei - unul nu cu mult peste limita legală), iar, pe de altă parte - persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale, fiind infractor primar, care a avut o poziție procesuală oscilantă și parțial corespunzătoare în fața organelor judiciare, în ambele faze procesuale, recunoscând, de principiu, săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa (negând însă cuantumul concentrației alcoolice, în anumite momente procesuale), de comportamentul corespunzător al inculpatului în comunitate, la locul de muncă și în familie anterior comiterii faptei, cât și după [1], de faptul că este căsătorit și are un copil. Aceste ultime circumstanțe personale vor fi reținute în favoarea inculpatului ca circumstanțe atenuante potrivit art. 74 alin. 1 lit. "a" și alin. 2 Cod penal.
În funcție de toate aceste criterii, tribunalul îi va aplica inculpatului o pedeapsă cu închisoarea, pe care, ca efect al circumstanțele atenuante reținute în favoarea sa, conform art. 76 alin. 1 lit. "d" Cod penal, o va coborî mult sub minimul special prevăzut de lege.
Tribunalul îi va aplica inculpatului și pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) Cod penal pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal, modificat și completat prin Legea nr.278/2006, cu aplicarea art.13 Cod penal.
Constatând că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 81 lit. a și b Cod penal, iar scopul pedepsei, prevăzut de art.52 Cod penal, poate fi atins fără executarea acesteia în regim de detenție, dată fiind persona inculpatului, tribunalul, în baza dispozițiilor art. 81 Cod penal raportat la art.71 alin.2 și 5 Cod penal, modificat și completat prin Legea nr.278/2006, cu referire la art.13 Cod penal, va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a celei accesorii aplicate inculpatului.
În baza dispozițiilor art. 82 alin.1 Cod penal se va stabili un termen de încercare pentru inculpat cu o durată de 2(doi) ani și 4(patru) luni.
În baza art. 359 Cod procedură penală i se va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal, respectiv cu privire la posibilitatea revocării suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cadrul termenului de încercare.
În speță, acțiunea civilă formulată de SC "" SA este inadmisibilă întrucât prejudiciul reclamat de aceasta nu derivă din săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina inculpatului,care este o infracțiune eminamente de pericol și nu de rezultat. În plus, chiar și în actul de sesizare a instanței s-a reținut că producerea accidentului și, prin urmare, a pagubelor materiale, s-a datorat nerespectării de către inculpat și a altor norme referitoare la circulația rutieră, respectiv cele privitoare la asigurarea, în mod corespunzător, în momentul depășirii altui autovehicul și la partea străzii pe care este permisă depășirea.
În cauză, instanța a fost investită limitat cu judecarea unei infracțiuni de pericol și independent de orice urmări materiale sau de altă natură a acesteia.
În termenul prevăzut de art. 385 ind. 3 Cod procedură penală hotărârea tribunalului a fost recurată de inculpat și criticată pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului inculpatul reiterează argumentele invocate în apărare la instanța de apel.
Se susține astfel că. nu au fost respectate dispozițiile metodologice privind recoltarea probelor de sânge (lipsa a doi martori asistenți, lipsa mențiunilor din procesul -verbal de recoltare, privind sigilarea flacoanelor cu probele recoltate, nedescrierea sigiliului) încălcări ce instituiau sancțiuni speciale, reglementate de disp. art. 197 al. 1 Cod procedură penală așa încât nu se poate reține tardivitatea invocării acestora.
Se motivează că, în situația dată, nu există nici o dovadă care să ateste că sigiliul existent pe flacoanele conținând probele de sânge nu a fost aplicat ulterior momentului prelevării acestora.
De asemenea, se susține că, Instrucțiunile privind recoltarea probelor de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei emise de B A- erau în vigoare la data recoltării probelor biologice. Intrarea în vigoare a OG1/2000 a avut ca singur efect: încetarea pentru viitor a competenței B de a emite acte cu caracter tehnico -metodologic, fără a avea vreo influență asupra actelor cu acest caracter, emis în perioada când această instituție avea o astfel de competență.
Totodată, recurentul invocă și disp. art. 75 -77 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă a elaborării actelor normative și motivează că instrucțiunile tehnico metodologic e, au din această perspectivă caracter normativ, fiind incluse în categoria legilor, așa încât nerespectarea lor atrage sancțiunea instituită de disp. art. 197 al. 1 Cod procedură penală.
Recurentul consideră că recoltarea probelor s-a făcut în mod ilegal, ceea ce anulează caracterul probator al acestora și atrage sancțiunea nulității absolute, motiv pentru care hotărârea tribunalului trebuie să fie casată.
Curtea, examinând hotărârea criticată și actele și lucrările dosarului în raport de motivele de recurs indicate ce vor fi analizate în cadrul disp. art. 385 ind. 9 pct. 13 și 18 Cod procedură penală, constată următoarele:
Cazurile de casare invocate de inculpat se referă la situația în care, în considerentele hotărârii se afirmă contrariul a ceea ce rezultă evident din probele administrate, ceea ce înseamnă existența unei neconcordanțe evidente între modul în care aceste probe au fost percepute și analizate în hotărâre.
Susținerile inculpatului recurent, invocate în fața instanței de fond, care le-a reținut ca veridice și care au constituit argumente ale soluției pe care a dispus-o, au fost examinate și înlăturate printr-o motivare amplă de către instanța de apel.
S-a reținut în mod judicios că, nu există nici un indiciu care să releve o posibilă alterare a probelor biologice.
Inculpatul a contestat că în procesul -verbal de recoltare a probelor biologice și în buletinul de analiză toxicologică a alcoolemiei întocmit de I nu se regăsesc mențiuni scrise exprese privitoare la sigilarea flacoanelor cu probele recoltate nu este trecut numărul și seria sigiliului și nu este descris sigiliul.
Invocându-se art. 13 din Instrucțiunile, care nu au caracter normativ și care nu mai erau în vigoare încă din 2000 s-a concluzionat greșit de către instanța de fond că procesul verbal de recoltare a probelor biologice și buletinul de analiză toxicologică a alcoolemiei nu au valoare probatorie.
Inculpatul nu a contestat la momentul recoltării probelor procedura de recoltare și concluziile expertizei medico -legale în cursul urmăririi penale recunoscând fapta imputată și învinuirea adusă.
În buletinul de analiză toxicologică a alcoolemiei nr. 1416-7 din 25.07.2005 s-a menționat expres că flacoanele erau etichetate corect, cu numele inculpatului iar ambalajul era sigilat la momentul primirii.
Lipsa înserării unor mențiuni referitoare la sigilarea flacoanelor și felul sigiliului nu înseamnă că acestea nu au fost sigilate efectiv, faptul aplicării sigiliului fiind confirmat de conținutul buletinului de analiză toxicologică a alcoolemiei.
În mod judicios tribunalul a reținut că în cazul prelevării de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei nu există nici o dispoziție legală care să prevadă obligativitatea prezenței martorilor asistenți.
În momentul în care legea cere prezența martorilor asistenți, prevede în mod expres acest lucru, arătând și sancțiunile pentru nerespectarea condițiilor de formă a actului întocmit.
În iulie 2005 erau în vigoare dispozițiile OG1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală care în art. 38 prevede că, pe durata intrării în vigoare a acestei ordonanțe, Decretul 446/1966 pentru organizarea instituțiilor și serviciilor medico legale, Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1085/1966 precum și orice alte dispoziții contrare se abrogă. Acest aspect a fost reținut corect de instanța de apel, iar criticile aduse de inculpat, în care susține că în iulie 2005 erau în vigoare Instrucțiunile privind recoltarea probelor de sânge în vederea stabilirii intoxicației etilice nr. A- emise de B sunt vădit nefondate.
În cauză, recoltarea probelor biologice și analiza toxicologică a acestora s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale imperative în vigoare la acel moment - respectiv OG1/2000 și Regulamentul de aplicare a dispozițiilor nr.OG 1/2000.
Organele de cercetare au încercat testarea alcoolemiei inculpatului în aerul expirat, dar nu s-a reușit acest lucru, inculpatul susținând că este prea obosit și nu poate să sufle în aparat.
Nu se poate reține că procesul -verbal de recoltare a probelor și buletinul de analiză toxicologică a alcoolemiei ar fi fost obținut în mod ilegal, așa cum solicită inculpatul, invocând dispozițiile art. 64 al. 2 Cod procedură penală.
Buletinul de analiză toxicologică confirmă aplicarea sigiliului pe flacoanele cu probe biologice, iar lipsa unor altor mențiuni referitoare la felul sigiliului, descrierea acestuia și cine l-a aplicat, nu lipsește de valoare probatorie acest act, nefăcându-se nici o dovadă că prin lipsa acelor mențiuni s-a încălcat o dispoziție legală imperativă.
Reținând pe deplin dovedită vinovăția inculpatului, instanța de apel rejudecând cauza, l- condamnat pe acesta pentru infracțiunea prev. de art. 87 al. 1 din nr.OUG 195/2002 republicată.
Temeiul răspunderii penale există fără putință de tăgadă, întrucât fapta comisă de inculpat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 87 al. 1 din nr.OUG 195/2003 republicată, așa încât cazul de casare prev. de art. 385 ind. 9 pct. 13 Cod procedură penală nu este incident în cauză.
În ce privește tratamentul sancționator aplicat, Curtea constată că în procesul de individualizare a pedepsei tribunalul a făcut o corectă analiză și o justă evaluare atât a datelor privind fapta săvârșită cât și a elementelor care caracterizează persoana inculpatului, cu respectarea prevederilor art. 72 Cod penal.
Reținând în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante enumerate în art. 74 al. 1 lit. a și al. 2 Cod penal, tribunalul l-a aplicat acestuia o pedeapsă dozată sub limita minimului special prevăzut de textul de incriminare dispunând totodată suspendarea condiționată a executării acesteia, fiind îndeplinite condițiile im puse de art. 81 Cod penal.
Corect a reținut instanța de apel că, în speță, acțiunea formulată de este inadmisibilă, infracțiunea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată fiind una de pericol și nu de rezultat, ea subzistând indiferent de existența sau nu a vreunei urmări materiale.
Asiguratorul are calea unei acțiuni civile separate pentru a-și valorifica pretențiile, dar nu poate face acest lucru în procesul penal, așa cum acesta solicită și prin "precizările" depuse la instanța de recurs.
Pentru considerentele ce preced, constatând că nu este incident nici vreunul din motivele de casare ce se iau în considerare din oficiu, în temeiul art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, recursul inculpatului urmează a fi respins ca nefondat.
Potrivit art. 192 al. 2 Cod procedură penală recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIOVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 442 din 2.2007 Tribunalului Iași, decizie pe care o menține.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 60 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 18.03.2008.
PREȘEDIN TE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
15.04.2008
Tribunalul Iași:
-
-
Președinte:Maria Cenușă
Judecători:Maria Cenușă, Aurel Dublea, Otilia Susanu
