Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 158/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 158/R/2009
Ședința publică din data de 18 martie 2009
Instanța constituit din:
PREȘEDINTE: Ana Covrig JUDECĂTOR 2: Vasile Goja Claudia Ilieș
JUDECĂTORI: - -
: - -
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ - reprezentat prin, procuror șef secție judiciară.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.12/A/2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Maramureș, privind pe inculpatul, trimis în judecată prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere fără permis și fals privind identitatea, prev.de art.86 alin.1 din OUG 195/2002 modificată și republicată; art.293 alin.1 penal cu aplicarea art. 33 lit. și art.37 lit.b penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul personal asistat de apărător ales, av., din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, în instanță se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, av., din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar, care solicită acordarea onorariului parțial pentru studierea dosarului și prezentarea la termenul de judecată.
Întrebat fiind, inculpatul învederează instanței că a declarat recurs și că-și menține recursul.
Apărătorul inculpatului depune la dosar din partea acestuia o serie de acte constând într-o anchetă socială, un memoriu formulat de inculpat care să fie avut în vedere la soluționarea cauzei precum și o descriere de la locul de muncă al inculpatului.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea hotărârii pronunțate de Tribunalul Maramureș și rejudecând cauza, să se dispună,în principal, achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea, în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d pr.pen. întrucât lipsește intenția. În subsidiar, solicită achitarea inculpatului în temeiul art.10 pct.b/1 pr.pen. cu raportare la art.18/1 pen. întrucât faptele nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni. Astfel, în privința infracțiunii de fals privind identitatea îi lipsete latura subiectivă, întrucât la scurt timp după indicarea identității false și-a declinat adevărata identitate în condițiile în care i s-a adus la cunoștință că urmează a-i fi verificate datele personale de către organele de poliție și nu rezultă intenția inculpatului de a induce sau menține în eroare organele de poliție. Cu privire la infrațiunea de conducere fără permis, arată că această faptă nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni întrucât in faza de urmărire penală a recunoscut săvârșirea infracțiunilor, faptele acestuia nu au pus în pericol siguranța traficului rutier, nefiind implicat în vreun accident de circulație prin care să se fi produs vătămarea corporală a vreunei persoane sau distrugeri materiale.Inculpatul a fost oprit în trafic de către organele de poliție la un control de rutină, iar faptul că a fost condamnat în anul 2004 nu constituie un impediment în aplicarea dispozițiilor art.18/1 pen. Acest text legal nu condiționează aprecierea faptei ca fiind lipsită de gradul de pericol social al unei infracțiuni de existența antecedentelor penale.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat apreciind că instanța de apel a dat dovadă de clemență când a aplicat pedeapsa și a reținut circumstanțe atenuante. În privința infracțiunii de fals privind identitatea, aceasta s-a consumat în momentul în care inculpatul și-a dat o identitate falsă și a revenit doar în momentul în care poliția a spus că va face verificări. Referitor la infracțiunea de conducere fără permis, inculpatul a condus pe mai multe străzi fără un motiv anume, infracțiunea prezentând un grad de pericol ridicat. Solicită a se avea în vedere că inculpatul, anterior, a mai fost condamnat pentru comiterea infracțiunilor de ultraj, lovire și furt.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, regretă cele întâmplate și lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța în cauză, fiind de acord cu concluziile apărătorului ales.
CURTEA
Prin sentința penală nr. 2212 din 2 oct. 2008 Judecătoriei Baia Mares -a dispus condamnarea inculpatului la pedepsele de: 3 luni închisoare pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără permis de conducere prev.de art. 86 alin. 1 din nr.OUG 195/2002 republicată cu aplic. art. 37 lit. a pen. după schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 86 alin. 1 din nr.OUG195/2002 republicată cu aplic. art. 37 lit. b pen. și cu aplic. art. 74 lit. c și 76 lit. d pen. și de o lună închisoare pentru infracțiunea de fals privind identitatea prev. de art. 293 alin. 1.pen. cu aplic. art. 37 lit. a pen. după schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 293 alin. 1.pen. cu aplic. art. 37 lit. b pen. și cu aplic. art. 74 lit. c, 76 lit. e pen.
În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b pen. s-au contopit aceste pedepse în pedeapsa cea mai grea - de 3 luni închisoare.
În temeiul art. 7 din Legea nr. 543/2002 s-a revocat grațierea condiționată a pedepsei de 3 ani 6 luni închisoare ce i-a fost aplicată prin sentința penală nr. 114/27.01.2004 a Judecătoriei Baia Mare și s-a cumulat această pedeapsă cu cea care i s-a aplicat prin sentința penală nr. 2212 din 2 oct. 2008 Judecătoriei Baia Mare, pedeapsa rezultantă fiind de 3 ani și 9 luni închisoare.
S-a dispus executarea acestei pedepse în condițiile prev. de art. 71, 64 lit. a teza a II-a pen.
În baza art. 191 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat la plata către stat a sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
În considerentele sentinței s-a reținut faptul că în data de 14.01.2006, în jurul orei 2100, învinuitul Gac ondus autoturismul său marca, cu nr. de înmatriculare -, din localitatea în municipiul B M, avându-l ca pasager pe inculpatul. În municipiul B M, învinuitul Gal uat-o pe martora, care s-a urcat pe bancheta din spate a mașinii.
Întrucât inculpatul i-a solicitat învinuitului G să probeze mașina, pe care fratele său dorește să o cumpere, învinuitul G l-a lăsat să o conducă, deși știa că nu posedă permis de conducere.
Inculpatul a condus autoturismul de pe str. -, unde locuia martora, pe str. -, b-dul - și str. -, unde a fost oprit de către un echipaj al poliției rutiere, care i-a solicitat actele la control.
La cererea agentului de poliție, inculpatul a declarat că se numește, fiul lui și, din municipiul B M,- A/19 pentru a scăpa de urmărire penală.
Cu ocazia verificărilor efectuate, inculpatul a recunoscut că a mințit și a declarat fals datele de identitate ale unui prieten care avea permis de conducere, întrucât el nu posedă permis de conducere.
Fapta și vinovăția inculpatului rezultă din probele administrate în cursul procesului penal, respectiv: procesul verbal de constatare ( 7-8 dos.urm.pen.), adresa nr.-/230.01.2006 eliberată de Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (20 dos.urm.pen.), declarațiile martorilor ( 14, 15 dos.urm.pen. și 34 dos.inst.), și (16-19 dos.urm.pen.), declarația învinuitului G ( 11, 13 dos.urm.pen.), toate coroborate cu declarațiile inculpatului (9-10 dos.urm.pen. și 33 dos.inst.), din care rezultă recunoașterea faptei.
Apărarea inculpatului în sensul că distanța parcursă cu autoturismul a fost foarte scurtă, pe un drum necirculat, nefiind implicat în niciun eveniment rutier și că a condus autoturismul în scopul verificării mecanismului de schimbare a vitezelor, nu poate duce la exonerarea de răspundere penală a acestuia și nici nu se poate aprecia că cele două fapte sunt lipsite de gradul de pericol social al unor infracțiuni, chiar dacă prima faptă, aceea de fals privind identitatea, nu a produs consecințe juridice, iar cea de a doua, respectiv conducere fără permis, nu avut ca urmare un accident, pericolul acestora fiind prezumat de legiuitor prin incriminarea lor ca infracțiuni.
În drept, fapta inculpatului, care în data de 01.01.2006, a condus autoturismul marca cu numărul de înmatriculare -, aparținând învinuitului G, pe drumurile publice din municipiul B M, fără a poseda permis de conducere, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.86 al.1 din nr.OUG195/2002 republicată, cu aplic. art.37 lit.a pen. faptă pentru care instanța, după schimbarea încadrării juridice a faptei în temeiul art.334 Cod procedură penală din infracțiunea prev. de art.86 alin.1 din nr.OUG195/2002 republicată cu aplic. art.37 lit.b pen. și după aplicarea circumstanței atenuante prev. de art.74 lit.c pen. și reducerea pedepsei conform art.76 lit.d pen. l-a condamnat la pedeapsa de 3 luni închisoare;
Fapta aceluiași inculpat, care la aceeași dată, a făcut declarații false privind identitatea sa, cu ocazia controlului efectuat de organele de poliție, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals privind identitatea, prev. de art.293 alin.1 pen. cu aplic. art.37 lit.a pen. faptă pentru care instanța, după schimbarea încadrării juridice a faptei în temeiul art.334 pr.pen. din infracțiunea prev. de art.293 alin.1 pen. cu aplic. art.37 lit.b pen. și după aplicarea circumstanței atenuante prev. de art.74 lit.c pen. și reducerea pedepsei conform art.76 lit.e pen. l-a condamnat la pedeapsa de 1 lună închisoare.
În temeiul art.33 lit.a, 34 lit.b pen. instanța a contopit pedepsele de mai sus în cea mai grea de 3 luni închisoare.
Cu privire la încadrarea juridică a faptelor, prima instanță a reținut că inculpatul a comis faptele de mai sus în stare de recidivă postcondamnatorie, prev. de art.37 lit.a pen. întrucât pedeapsa anterioară, care constituie primul termen al recidivei, respectiv cea de 3 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin Sent. pen. nr.114/27.01.2004 a Judecătoriei Baia Mare, a fost grațiată condiționat de trecerea unui interval de 3 ani, stabilit potrivit dispozițiilor art.7 din Legea nr.543/2002, termen pe care inculpatul nu l-a respectat.
Pe cale de consecință, în temeiul art.334 pr.pen. instanța de fond a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor din infracțiunile reținute prin actul de inculpare cu aplicarea art.37 lit.b pen. în aceleași infracțiuni, însă cu aplicarea art.37 lit.a pen.
De asemenea, cu privire la termenul de la care curge intervalul de timp de 3 ani, instanța de fond a constatat că acesta a început să curgă de la data aplicării beneficiului grațierii condiționate, în speță de la data rămânerii definitive a Sent. pen. nr.114/27.01.2004 a Judecătoriei Baia Mare - respectiv 17.02.2004, astfel că la data săvârșirii faptelor din prezentul dosar - 14.01.2006, termenul de 3 ani nu era împlinit, prin urmare pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare nu a putut fi considerată ca executată.
Al doilea termen al recidivei îl constituie faptele care fac obiectul prezentului dosar și care au fost comise de inculpat după grațierea totală a pedepsei aplicate, însă înainte de considerarea ca executată a acesteia.
În consecință, în baza art. 7 din Legea nr. 543/2002, instanța a revocat grațierea condiționată a pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 114/27.01.2004 a Judecătoriei Baia Mare, definitivă prin neapelare și a cumulat această pedeapsă cu cea aplicată prin sentința penală nr. 2212/2.10.2008, rezultanta fiind de 3 ani și 9 luni închisoare.
Cu consecințele prevăzute de art. 71, 64 lit. a teza II pen.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanța a avut în vedere gradul de pericol social al faptelor comise, modalitățile concrete în care acestea au fost săvârșite, precum și persoana inculpatului, care a avut o atitudine sinceră, recunoscând și regretând faptele, împrejurare care a fost reținută în favoarea sa sub forma circumstanței atenuante prev. de art.74 lit.c pen.
În temeiul art.71 al.1 pen. pe durata executării pedepsei, a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit.a teza II pen. apreciind în raport de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite precum și de persoana inculpatului, că este incompatibil să-și exercite drepturile arătate mai sus.
S-a dat eficiență prevederilor art. 191.pr.pen.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul care a solicitat a fi achitat, în temeiul art. 10 lit. d pr.pen. pentru infracțiunea de fals privind identitatea prev. de art. 293.pen. și, în temeiul art. 10 lit.1pr.pen. pentru infracțiunea prev. de art. 86 alin.1 din nr.OUG 195/2002.
În cuprinsul motivelor sale de apel apelantul-inculpat a arătat că infracțiunii de fals privind identitatea îi lipsește latura subiectivă (și-a declarat identitatea reală la scurt timp după indicarea celei false în condițiile în care s-a adus la cunoștință faptul că urmează a fi verificat în baza de date - interval în care au trecut doar câteva minute). Prezentarea unei identități false presupune folosirea unor documente de identitate și nu doar a unor declarații verbale. Nu rezultă intenția inculpatului de a induce sau de a menține în eroare organele de poliție. Nu s-au produs consecințe juridice. Din faptul că indicat identitatea unui prieten rezultă că a tratat cu ușurință acțiunea sa, putând fi ușor identificat.
Cu privire la infracțiunea prev. de art. 86 alin. 1 din nr.OUG 195/2992 apelantul-inculpat a arătat că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni întrucât a avut în faza de urmărire penală o atitudine cooperantă, de recunoaștere a faptei, nu a pus în pericol siguranța traficului rutier, nefiind implicat într-un accident de circulație prin care să se fi produs vătămarea corporală a vreunei persoane sau distrugeri materiale. Acesta a fost oprit în trafic în urma unui control de rutină. Faptul că în anul 2004 fost condamnat nu constituie un impediment în aplicarea art. 181.pen. Acest text legal nu condiționează aprecierea faptei ca fiind lipsită de gradul de pericol social al unei infracțiuni de existența antecedentelor penale.
Prin decizia penală nr.12 din 29 ianuarie 2009 a Tribunalului Maramureș, s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul, apelantul-inculpat fiind obligat să plătească statului suma de 60 lei cheltuieli judiciare în apel.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a constatat că din probele aflate la dosar rezultă că în data de 14 ianuarie 2006 apelantul-inculpat a condus pe mai multe străzi din BMa utoturismul marca " 1300" având nr. de înmatriculare - fără a avea permis de conducere și oprit fiind în trafic de organele de poliție pe str. -, și-a dat o identitate (arătând că se numește G, fiul lui și, născut la 8 ian. 1986,.în B M,-/A). Verificându-se telefonic datele de stare civilă indicate, s-a constatat că acesta nu figurează în evidențele
În raport de această stare de fapt, judecătoria a dat faptelor apelantului-inculpat încadrarea juridică legală - art. 86 alin.1 din nr.OUG 195/2002 republicată cu aplic. art. 37 lit. a pen. și art. 293 alin.1 pen. cu aplic. art. 37 lit. a pen. Aplicarea art. 37 lit. a pen.în raport de ambele infracțiuni se justifică întrucât prin sentința penală nr. 114/27.01.2004 a Judecătoriei Baia Marea fost condamnat la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare care a fost grațiată integral (fapta din acest dosar s-a comis înăuntrul termenului de încercare de ani - la 14 ian. 2006).
Cererea apelantului-inculpat de a se dispune achitarea sa pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a avea permis de conducere, în temeiul art. 181.pen. nu poate fi primită raportat la gradul de pericol social ridicat pe care îl prezintă această faptă dat de urmările pe care putea să le producă și la împrejurările în care a fost comisă (a condus autoturismul de bună voie fără a fi nevoit să o facă din anumite considerente care reclamă urgență) și la perseverența infracțională a acestuia ( a mai suferit anterior condamnări pentru diferite infracțiuni: ultraj contra bunelor moravuri, lovire, furt calificat) chiar dacă recunoscut comiterea faptei.
S-a respins și cererea de a fi achitat pentru infracțiunea de fals privind identitatea prev. de art. 293 alin.1 pen. în temeiul art. 10 lit. d pr.pen, cu motivarea că la scurt timp și-a indicat identitatea reală (după ce organele de poliție i-au comunicat faptul că urmează să îi verifice identitatea) întrucât, pe de o parte, această apărare este doar una de circumstanță, fiind formulată doar în apel, iar, pe de altă parte, chiar dacă ar fi fost una reală această împrejurare nu ar fi putut atrage aplicarea art. 10 lit. d pr.pen. având în vedere condițiile în care acesta susține că a revenit asupra poziției inițiale (în contextul în care organele de poliție i-au comunicat faptul că îi vor verifica identitatea astfel că menținerea acestei poziții devenise inutilă. Textul art. 293 alin. 1.pen. nu face vreo distincție între modalitățile în care se indică o identitate falsă (prin prezentarea ei orală sau prin înmânarea unor acte false de identificare) și nici nu prevede cerința de a se fi produs consecințe juridice, ci doar pe aceea ca scopul urmărit să fie acela de a produce astfel de consecințe.
Reducerea cuantumului pedepselor aplicate apelantului-inculpat nu se justifică raportat la gradul de pericol social al faptelor comise și al apelantu-lui-inculpat (acesta a mai suferit anterior și alte condamnări, a recunoscut comiterea faptelor), acest ultim element fiind în mod legal și temeinic avut în vedere pentru aplicarea art. 74 lit. c pen.
Întrucât faptele - obiect al acestei cauze s-au comis înăuntrul termenului de încercare de 3 ani prev. de Legea nr. 543/2002 în raport de pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare ce i-a fost aplicată prin sentința penală nr. 114/27.01.2004 a Judecătoriei Baia Mare (la data de 14 ian. 2006), în mod corect s-a procedat la revocarea beneficiului grațierii condiționate a acestei pedepse.
S-a dat în mod legal și temeinic eficiență prev. art. 71, 64 lit. a teza a II-a pen. întrucât ocuparea funcțiilor la care se referă acest text legal presupune existența unui profil moral impecabil. Pentru aceleași motive s-ar fi impus și aplicarea art. 64 lit. b pen. însă în apelul inculpatului acestuia nu i se poate agrava situația. În mod corect nu i s-a interzis și exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. c pen. întrucât acesta nu s-a folosit de vreo funcție, profesie, activitate pentru a comite faptele din această cauză.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs inculpatul prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei penale atacate împreună cu sentința pronunțată de instanța de fond și rejudecând cauza să fie achitat inculpatul în baza art.10 lit.d pr.pen. pentru infracțiunea de fals privind identitatea prev.de art.293 pen. iar în baza art.10 lit.b/1 pr.pen. să fie achitat acesta cu privire la infracțiunea prev.de art.86 al.1 din OUG nr.195/2002.
In motivele de recurs inculpatul prin apărătorul ales al acestuia a arătat că infracțiunii de fals privind identitatea îi lipsete latura subiectivă, întrucât la scurt timp după indicarea identității false și-a declinat adevărata identitate în condițiile în care i s-a adus la cunoștință că urmează a-i fi verificate datele personale de către organele de poliție.
Prezentarea unei identități false presupune folosirea unor documente de identitate și nu doar a unor declarații verbale, sens în care nu rezultă intenția inculpatului de a induce sau menține în eroare organele de poliție.
Prin declinarea identității false nu s-au produs consecințe juridice și prin faptul că inculpatul și-a declinat identitatea unui prieten, de unde rezultă că a tratat cu ușurință acțiunea sa, putând fi ușor identificat sub adevărata lui identitate.
Cu privire la infrațiunea prev.de art.86 al.1 din OUG nr.195/2002 inculpatul a arătat că această faptă nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni întrucât in faza de urmărire penală a recunoscut săvârșirea infracțiunilor, faptele acestuia nu au pus în pericol siguranța traficului rutier, nefiind implicat în vreun accident de circulație prin care să se fi produs vătămarea corporală a vreunei persoane sau distrugeri materiale.
Inculpatul a fost oprit în trafic de către organele de poliție la un control de rutină, iar faptul că a fost condamnat în anul 2004 nu constituie un impediment în aplicarea dispozițiilor art.18/1 pen. Acest text legal nu condiționează aprecierea faptei ca fiind lipsită de gradul de pericol social al unei infracțiuni de existența antecedentelor penale.
Recursul formulat de inculpat urmează să fie respins pentru motivele ce se vor arăta în continuare:
Instanțele de fond și de apel au reținut o stare de fapt conformă cu realitatea în sensul că, la data de 14.01.2006 inculpatul a condus pe mai multe străzi din mun.B M, autoturismul marca 1300 cu nr.de înmatriculare - fără a poseda permis de conducere și fiind oprit în trafic de organele de poliție pe str.- și-a declinat o identitate, arătând că se numește G, fiul lui și, născut la 9.01.1986,.în B M-/A, însă verificându-se telefonic datele de stare civilă ale inculpatului s-a constatat că acestea nu figurează în evidențele IPJ
Corect au fost încadrate în drept faptele comise de inculpat, întrucât acestea realizează elementele constitutive ale infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere prev.de art.86 al.1 din OUG nr.195/2002, cu aplic.art.37 lit.a pen. și fals privind identitatea prev.de art.293 al.1 pen. cu aplic.art.37 lit.a pen. întrucât prin sentința penală nr.114 din 27.01.2004 a Judecătoriei Baia Mare inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, pedeapsă grațiată condiționat în baza Legii nr.543/2000 iar prezentele infracțiuni au fost comise în perioada termenului de încercare.
Pedepsele aplicate inculpatului au fost stabilite în limite legale, reținându-se în favoarea acestuia circumstanțe atenuante, cu reducerea corespunzătoare a pedepselor aplicate acestuia până aproape de minimul special prevăzut de lege.
Solicitarea inculpatului referitoare la achitarea sa cu privire la infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, în baza art.18/1 pen. pe motiv că această faptă nu ar prezenta gradul de pericol social al unei infracțiuni, nu este întemeiată, întrucât inculpatul a condus autovehicolul menționat mai sus pe drumurile publice din mun.B M, fără a poseda permis de conducere și fără să existe o împrejurare deosebită care nu suferea amânare, ci doar pentru a încerca funcționarea motorului autoturismului pe care încerca să-l cumpere o altă persoană.
Tot neîntemeiată este și solicitarea inculpatului de a fi achitat cu privire la infracțiunea de fals privind identitatea pe motiv că ar lipsi latura subiectivă a acestei infracțiuni și că și-a declinat adevărata identitate la puțin timp după identitatea falsă cu care s-a prezentat inițial, deoarece inculpatul a revenit asupra identității false doar în momentul în care a fost verificată prin stație adevărata identitate a inculpatului de către organele de poliție, sens în care acesta a urmărit inițial să se sustragă răspunderii penale și observând că nu mai are nici o șanșă în momentul în care i s-a precizat că urmează să fie verificată identitatea sa în baza de date a IPJ M, acesta s-a prezentat sub adevărata identitate.
În mod întemeiat a fost revocată grațierea condiționată a executării pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare, întrucât termenul de încercare de 3 ani prev.de art.7 din Legea nr.543/2002, trece de la data rămânerii defintive a hotărârii prin care inculpatul a fost condamnat anterior și nu cum greșit susține inculpatul prin apărătorul ales al acestuia în sensul că acest termen ar curge de la adoptarea legii de grațiere, iar de la data rămânerii definitive a sentinței penale nr.114 din 27.01.2004 a Judecătoriei Baia Mare și până la data comiterii prezentelor infracțiuni, respectiv 14.01.2006, au trecut mai puțin de 2 ani, sens în care revocarea grațierii condiționate a pedepsei aplicate prin sentința penală menționată mai sus, era obligatorie pentru instanța de fond.
Având în vedere că nu se impune achitarea inculpatului cu privire la infracțiunile reținute în sarcina acestuia pentru motivele menționate în detaliu mai sus și că în mod legal a fost revocată grațierea condiționată a executării pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare, care a fost cumulată cu pedeapsa rezultantă din prezenta cauză, în baza art.385/15 pct1 lit.b pr.pen. recursul formulat de inculpat împotriva deciziei penale nr.12 din 29.01.2009 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosarul nr-, urmează să fie respins ca nefondat.
În baza art.189 pr.pen. urmează să se stabilească în favoarea Baroului de Avocați C suma de 50 lei onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu ce se va achita din, pentru prestațiile parțiale efectuate de apărătorul din oficiu, întrucât inculpatul și-a angajat apărător ales în recurs.
Potrivit art.192 al.2 pr.pen. inculpatul urmează să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 50 lei reprezentând onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 24.07.1981 în B M, jud.M, domiciliat în sat nr.162 jud.M împotriva deciziei penale nr.12/A din 29 ianuarie 2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Maramureș.
În baza art.189 pr.pen. stabilește în favoarea Baroului de Avocați C suma de 50 lei onorar parțial pentru apărătorul din oficiu, ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Obligă pe inculpat să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 50 lei reprezintă onorarul parțial pentru apărătorul din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 18 martie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
RED.VG/MR
24.03.09/2 EX.
Președinte:Ana CovrigJudecători:Ana Covrig, Vasile Goja Claudia Ilieș
