Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 197/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 197/R/2008
Ședința publică din 20 martie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Monica Șortan
JUDECĂTORI: Monica Șortan, Valentin Chitidean Săndel Macavei
- -
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin PROCUROR:
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul, împotriva deciziei penale nr.412/A/2007 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană fără a poseda permis de conducere, prev.și ped.de art.78 alin.1 din OUG 195/2002 și a infracțiunii de fals privind identitatea prev.și ped. de art.293 penal cu aplicarea art.33 lit.a, art.37 lit.b și art.41 alin.2 penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul ales al inculpatului, av, cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind inculpatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul inculpatului depune la dosar motivele de recurs.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului în temeiul art. 385/9 punctul 14.pr.pen. rap. art. 385/15 punctul 2 lit. b pr.pen. solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate în cauză, iar în urma rejudecării în temeiul art. 11 punctul 2 lit. a, raportat la art. 10 lit. b/1 pr.pen. combinat cu art. 18/1 pen. solicită achitarea inculpatului pentru infracțiunile pentru care acesta a fost trimis în judecată și aplicarea unei sancțiuni administrative.
Consideră că pedeapsa aplicată de prima instanță și menținută de instanța de apel a fost greșit apreciată de către instanță deoarece fapta dedusă judecății a adus atingere minimă valorii sociale și nu întrunește gradul de pericol social al unei infracțiuni. De asemenea, constată că prima instanță a motivat neaplicarea dispozițiilor art. 18/1 pen prin prisma caracterului infracțional repetat, respectiv că autoturismul a fost condus de inculpat atât ziua cât și noaptea, precum și raportat la conduita inculpatului, la starea de recidivă a acestuia și la concluziile referatului de evaluare, însă, consideră că faptele au fost singulare și pot fi apreciate ca fiind excepționale. Astfel, învederează instanței că pentru a-și asigura subzistența, inculpatul achiziționa autoturisme defecte pe care după ce le repara le valorifica și în aceste împrejurări a ajuns să testeze în două rânduri prin împrejurimile atelierului auto un autoturism. Mai mult, referitor la prima faptă reținută în sarcina inculpatului, respectiv la primul act, solicită a se avea în vedere depoziția martorului, pe care inculpatul îl angajase ca și șofer, din care rezultă că prima faptă s-a comis după ce acesta din urmă a arătat că nu mai poate să-și ofere serviciile, iar a doua deoarece mecanicul inculpatului consumase băuturi alcoolice, aceasta din urmă fiind consecința primei fapte, fiind comisă și sub imperiul unui impuls de moment, de teama răspunderii penale. În aceste condiții, față de împrejurările concrete în care cele două fapte au fost săvârșite, raportat și la efectul urmărit, apreciază că fapta prezintă un grad de pericol social extrem de redus, neîntrunind gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Solicită a se avea în vedere și împrejurările care țin de persoana și conduita inculpatului, așa cum rezultă din caracterizarea depusă de către angajator, din care rezultă că este o persoană extrem de responsabilă, onestă și muncitoare, față de concluziile referatului de evaluare, care cuprinde greșeli evidente, ce denotă superficialitatea cu care a fost întocmit. Cu titlu explicativ, se arată în referatul de evaluare că singurele venituri pe care le obține inculpatul provin dintr-o chirie după care se menționează că totuși este angajat în muncă, precum și lipsa calificării profesionale, care este infirmată de caracterizarea depusă la dosar. Mai mult, solicită a se avea în vedere că, chiar dacă inculpatul este recidivist, conform practicii judiciare starea de recidivă nu a înlăturat aplicabilitatea art. 18/1 pen. sens în care solicită a se reține și deciziile depuse la dosar pe fond.
Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului, cu aplicarea art. 18/1 pen.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat în cauză și menținerea ca legale și temeinice a hotărârilor pronunțate în cauză. Consideră că starea de fapt reținută de către instanța de apel și instanța de fond este ceea corectă, pedeapsa aplicată fiind corect apreciată de instanță raportat la starea de recidivă postexecutorie a inculpatului.
CURTEA
Prin sentința penală nr.922/27.09.2007 a Judecătoriei Cluj -N, în temeiul art.86 alin. 1 din OUG nr.195/2002 (ca urmare a renumerotării articolelor OUG nr.195/2002, modificată prin OUG nr.63/2006), cu aplicarea art.74 litc Cod Penal, art.76 lit.d Cod Penal, art.37 lit.b Cod Penal, cu art. 41 alin. 2 Cod Penal, s-a dispus condamnarea inculpatului -, fiul lui și, născut la data de 24.03.1980 în C-N, jud. C, cetățean român, studii 8 clase, necăsătorit, angajat la SC SRL, recidivist, stagiul militar nesatisfăcut, domiciliat în comuna, sat, nr. 58 jud. C, în comuna, nr. 562 judo C, la 10 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoana care nu posedă permis de conducere.
În temeiul art.293 alin. 1 Cod Penal, cu aplicarea art.74 lit.c p, art.76 lit.d Cod Penal, art.41 alin.2 Cod Penal, cu aplicarea art.37 lit.b s Cod Penal-a dispus condamnarea inculpatului -,. la 2 luni închisoare, pentru săvârșirea infractiunii de fals privind identitatea.
În temeiul art.37 lit b s Cod Penal-a constatat că infracțiunile au fost comise în stare de recidivă mare postexecutorie față de condamnarea la pedeapsa de 3 ani și 2 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.173/06.02.2004 a Judecătoriei Cluj -
În temeiul art. 33 lit a s Cod Penal-a constatat că infracțiunile au fost comise în concurs real de infracțiuni și în temeiul art.34 lit.b s Cod Penal-au contopit pedepsele aplicate, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea de 10 luni închisoare, în regim de detentie.
În temeiul art.71 s Cod Penal-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a-b pe Cod Penal durata executării pedepsei, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.
În temeiul art. 88 s Cod Penal-a dedus din pedeapsa perioada reținerii din data de 07.06.2006 până în data de 08.06.2006.
În temeiul art.191 alin. 1 a C.P.P. fost obligat inculpatul - la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarea stare de fapt:
În data de 04.05.2006 în jurul orelor 4,00, organele de poliție în timp ce se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu au oprit pentru control pe strada - din C-N, autoturismul marca 1300 cu nr. de înmatriculare -. A fost identificat conducătorul auto în persoana inculpatului, care a comunicat că se numește, indicând datele personale ale acestuia, cu motivația că nu are asupra sa actele de identitate. Inculpatul a fost sancționat contravențional cu acea ocazie prin procesul verbal seria A Y nr.- aflat la fila 24 din dosarul de urmărire penală.
În data de 06.06.2006, în jurul orelor 19,30, organele de poliție în timp ce se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu au oprit pentru control pe str. - din C-N, autoturismul marca 1300 cu nr. de înmatriculare -. A fost identificat conducătorul auto în persoana inculpatului -, care a comunicat că se numește, indicând datele personale ale acestuia. Inculpatul a fost condus la sediul poliției și a fost identificat, stabilindu-se că în realitate se numește -. Acesta a comunicat organelor de poliție că nu posedă permis de conducere pentru nici o categorie și că a indicat datele de identificare ale prietenului său atât în ziua respectivă, cât și cu altă ocazie când a fost sancționat contravențional prin proces verbal la plata unei amenzi pe care a achitat- Aceste aspecte au fost consemnate în procesul verbal întocmit de organele de poliție în prezența martorului asistent, (5-6).
Cu ocazia audierii sale inculpatul a recunoscut că a condus autoturismul marca în data de 04.05.2006, deoarece dorea să facă o probă și a fost oprit de organele de poliție pentru că nu avea farurile aprinse. Când a fost legitimat de poliție a comunicat datele de stare civilă ale prietenului său și i-a fost întocmit un proces verbal prin care a fost sancționat contravențional. Inculpatul a declarat că, în data de 06.06.2006, a dus autoturismul la atelierul de reparații unde martorul a efectuat unele lucrări după care a dorit să facă o probă. A condus autoturismul de pe str. - până în cartierul. A fost oprit de un echipaj de poliție și a spus că se numește, după care a fost invitat la secție. Aici a dat o declarație scrisă folosind datele de stare civilă ale numitului, iar apoi a recunoscut fără să fie întrebat, că a folosit date false și a comunicat adevărata identitate. Inculpatul a declarat că nu posedă permis de conducere și a folosit datele prietenului său pentru a nu i se întocmi dosar penal pentru conducere fără permis (9-l3).
În cursul judecății, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor și a menționat că a condus autoturismul pe distanță scurtă doar pentru a-l verifica. Inculpatul a recunoscut că a comunicat organelor de politie alte date de identitate și că regretă cele întâmplate (29).
În cursul urmăririi penale si în cursul judecății a fost audiat martorul care a declarat că vărul său i-a vândut inculpatului un autoturism și pentru o perioadă a fost șoferul acestuia pentru că inculpatul nu avea permis. Din luna aprilie 2006 nu s-a mai întâlnit cu inculpatul și a aflat ulterior de la organele de poliție că acesta a condus autoturismul și cu ocazia opririi in trafic a indicat datele sale personale ( 17-18,54 dosar instanță).
A fost audiat martorul care a menționat că în cursul anului 2006 a efectuat niște reparații la un autoturism marca adus de inculpat, după care s-a urcat în mașină pentru a face o probă. Martorul a menționat că inculpatul a condus autoturismul și a sesizat o problemă în timp ce se deplasau, oprind în cartierul pentru a verifica despre ce era vorba. Acolo a venit un echipaj de poliție și inculpatul a fost întrebat dacă are permis. În fața instanței martorul a declarat că inculpatul a fost verificat prin stație și s-a comunicat că are permis fără ca el să audă ce nume a indicat inculpatul organelor de poliție ( 14-15,53).
A fost audiat martorul - care a participat ca martor asistent la întocmirea procesului verbal de constatare a infracțiunii și la identificarea șoferului unui autoturism marca. In cursul urmăririi penale martorul a menționat că a văzut un autoturism marca oprit de organele de poliție și că in prezența sa șoferul acestuia a declarat că se numește. Acesta era însoțit de un alt care a spus că este mecanic și că a efectuat niște reparații la autoturism, care a fost condus de cel care a declarat că se numește. Martorul a arătat că la sediul poliției a aflat că persoana care a condus autoturismul se numește - (f 16). In cursul judecății martorul a susținut că a semnat procesul verbal de constatare fără să întrebe ce a făcut conducătorul autoturismului și ulterior a aflat de la organele de poliție că acesta a condus fără permis de conducere și că avea numere false la mașină. Martorul a menționat că a văzut că inculpatul se afla într-o cameră la sediul poliției fără să fie sigur că persoana prezentă în fața instanței este acel conducător auto pentru că nu s-a preocupat să rețină semnalmentele acestuia (40).
Instanța de fond a apreciat că vinovăția inculpatului este dovedită din probele administrate, rezultând că acesta a condus în datele de 04.05.2006 si 06.06.2006 autoturismul marca pe drumurile publice din C-N fără a poseda permis de conducere și declarând că se numește cu ocazia opririi de către organele de poliție. Declarația inculpatului prin care a recunoscut săvârșirea faptelor se coroborează cu declarațiile martorilor și -, cu referire la declarația acestuia din faza de urmărire penală și cu conținutul procesului verbal de constatare pe care inculpatul nu îl contestă. La dosar există și declarația pe care inculpatul a dat-o în 06.06.2006 la sediul poliției în care a menționat numele lui și datele de stare civilă ale acestuia.
Fapta și vinovăția inculpatului sunt dovedite cu următoarele mijloace de probă: proces verbal de constatare (5-6,24), adresă - (28), proces verbal de sancționare contravențională (24), declarațiile martorilor ( 4-15,53), ( 17-18,54), ( 16,40), declarații inculpat (7-13,29).
La încadrarea juridica a infracțiunilor sunt incidente dispozițiile art. 37 lit.b cu Cod Penal privire la recidiva postexecutorie, raportat la condamnarea suferită de inculpat la pedeapsa de 3 ani 2 luni închisoare aplicata prin sentința penală nr. 173/6.02.2004 pronunțată de Judecătoria Cluj -N, pe care a executat-o în perioada 30.10.2002-12.04.2005 când a fost liberat condiționat. Deoarece faptele care fac obiectul prezentului dosar au fost săvârșite după împlinirea restului de pedeapsă rămas neexecutat sunt incidentele dispozițiile art.37 lit.b pen.
La individualizarea judiciară a pedepselor instanța de fond a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 Cp. limitele speciale de pedeapsă prevăzute de textul incriminator; gradul de pericol social concret al faptelor care este destul de ridicat având în vedere faptul că inculpatul a condus autoturismul fără a poseda permis de conducere, atât în cursul zilei cât și în cursul nopții, iar pentru a evita întocmirea dosarului penal a comunicat alte date de identitate, persoana inculpatului care este recidivist, fiind condamnat de mai multe ori la pedepse cu executare în regim de detenție. Din referatul de evaluare întocmit la dosar a reieșit că inculpatul nu conștientizează decât parțial pericolul social al faptelor sale, minimalizând gravitatea lor și apreciază că pedepsele prevăzute de lege sunt prea mari comparativ cu "răul" provocat de el. Recunoașterea săvârșirii faptelor și dorința de a evita privarea de libertate pot influența în mod pozitiv conduita inculpatului, dar absența unor calificări profesionale, raportarea la persoane cu comportament delicvent și conștientizarea parțială a pericolului faptelor constituie aspecte care pot influența negativ comportamentul viitor al inculpatului. de reintegrare în societate ale inculpatului au fost evaluate ca fiind scăzute (37-39). Deși s-a reținut că inculpatul nu are un loc de muncă stabil, a fost depus la dosar copia contractului de muncă din care rezultă că inculpatul este angajat de la începutul anului 2007.
Instanța nu poate lua în considerare susținerea apărătorului inculpatului, în sensul că faptele nu prezintă gradul de pericol social al unor infracțiuni, având în vedere caracterul repetat al acestora, inculpatul profitând de faptul că în data de 04.05.2006 a reușit să inducă în eroare organele de poliție, urcând la volanul autoturismului și în data de 06.06.2006. Având în vedere scopul pentru care inculpatul și-a declarat date false, respectiv de a evita întocmirea unui dosar penal este evident că faptele prezintă un grad de pericol social ridicat, fără a putea fi incidente dispozițiile art. 18 ind.1 Pe Cod Penal de altă parte inculpatul a recunoscut fapta reținută în sarcina sa.
Instanța de fond a reținut circumstanța atenuantă prev.de art. 74 lit.c cu Cod Penal referire la aspectele legate de atitudinea sinceră a acestuia pe parcursul procesului penal, urmând ca pedeapsa aplicată să fie situată sub minimul special prevăzut de lege potrivit art.76 lit. d Cod Penal, fără a fi apropiată de minimul general având în vedere caracterul repetat al faptelor și perseverența infracțională a inculpatului.
Raportat la aceste elemente de individualizare, instanța de fond a apreciat că aplicarea unor pedepse de 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană fără permis de conducere prevăzută de art. 86 alin. 1 din OUG nr.195/2002, (ca urmare a renumerotării articolelor OUG nr. 195/2002, modificată prin OUG nr. 63/2006), cu aplicarea art. 74 lit. c p, art. 76 lit. d Cod Penal, art. 37 lit. b Cod Penal, cu art. 41 alin. 2 și Cod Penal 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea prev. de art. 293 alin. 1 cu Cod Penal aplicarea art. 74 lit. c Cp, art. 76 lit. d Cp. art. 41 alin. 2 Cp. cu aplicarea art. 37 lit. b Cod Penal, vor fi în măsură să conducă la reeducarea și sancționarea inculpatului, la îndeplinirea cerințelor prevăzute de art. 52 Cod Penal, respectiv, atingerea scopului sancționator și preventiv al pedepsei.
În temeiul art. 33 lit. a Cp. instanța a constatat că infracțiunile au fost săvârșite în forma concursului real de infracțiuni și în temeiul art. 34 lit. b a Cod Penal dispus contopirea pedepselor aplicate, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea de 10 luni închisoare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, în termenul legal, inculpatul -, care a criticat hotărârea atacată ca fiind netemeinică, solicitând desființarea acesteia și pronunțarea unei noi decizii prin care să se dispună, în principal, achitarea sa pentru infracțiunile deduse judecății în temeiul dispozițiilor art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.b/1 pr.pen. comb. cu art.18/1 pen. iar în subsidiar să se procedeze la reindividualizarea pedepsei, reducându-se ambele pedepse și mai mult sub minimul special prevăzut de lege, avându-se în vedere în esență împrejurarea că faptele comise de inculpat sunt singulare și comise în împrejurări deosebite (prezentând în concret un grad de pericol social extrem de redus), precum și persoana inculpatului care a avut o conduită sinceră în fața organelor judiciare, este încadrat în muncă și în prezent este posesor al permisului de conducere pentru categoria B de autovehicule.
Prin decizia penală nr.412 din 10 decembrie 2007 Tribunalului Clujs -a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul -, acesta fiind obligat la plata către stat a sumei de 80 lei reprezentând cheltuieli judiciare în apel.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a constatat că prima instanță a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea și sprijinită pe interpretarea și analiza judicioasă a probelor administrate în cauză.
Rezultă din ansamblul probator că, în datele de 04.05.2006 și 06.06.2006, inculpatul - a condus pe drumurile publice din C-N autoturismul marca 1300 cu nr. de înmatriculare -, fără a poseda permis de conducere și, după oprirea sa în trafic, a declarat organelor de poliție că se numește, comunicând datele de identificare ale acestei persoane.
Vinovăția inculpatului fiind pe deplin dovedită, instanța de fond a procedat la o corectă încadrare juridică a faptelor reținute în sarcina lui, iar pedepsele aplicate (inclusiv pedeapsa rezultantă) au fost just individualizate, răspunzând criteriilor stabilite prin art.72 pen. și fiind în măsură să asigure realizarea scopului prev. de art.52 pen.
De asemenea, în mod corect s-a reținut că inculpatul a săvârșit infracțiunile care fac obiectul prezentului dosar în stare de recidivă postexecutorie, prev. de art.37 litb pen. față de condamnarea la pedeapsa de 3 ani și 2 luni închisoare, cu executare în regim de detenție, aplicată prin sentința penală nr.173/6.02.2004 Judecătoriei Cluj -N, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, pedeapsă pe care a executat-o în perioada 30.10.2002 - 12.04.2005 când a fost liberat conditionat cu un rest rămas neexecutat de 382 zile închisoare, care s-a împlinit cu o săptămână înainte de data comiterii prezentelor infracțiuni (34 ).
Critica formulată de inculpat privind neaplicarea dispozițiilor art.18/1 pen. sau aplicarea unor pedepse în cuantum ridicat de către instanța de fond este neîntemeiată, putându-se aprecia chiar că prima instanță a dat dovadă de clemență, aplicându-i acestuia pedepse coborâte sub minimul special prevăzut de lege, față de modul și împrejurările în care faptele au fost săvârșite (inculpatul conducând autoturismul, fără permis, în mod repetat și declarând organelor de poliție date false în scopul de a evita întocmirea unui dosar penal, cunoscând faptul că este recidivist), precum și față de persoana inculpatului, care este recidivist, fiind condamnat de mai multe ori pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat și proxenetism, iar prezentele infracțiuni au fost comise la doar câteva zile după executarea pedepsei de 3 ani și 2 luni închisoare la care s-a făcut referire mai sus (toate aceste împrejurări conducând la concluzia că faptele deduse judecății prezintă un grad de pericol social ridicat, fiind necesar a fi sancționate ca atare).
Împotriva deciziei în termen legal s-a exercitat calea de atac a recursului de către inculpatul.
S-au invocat următoarele:
Se solicită o soluție de casare a hotărârilor pronunțate și în rejudecare să se aplice art.18/1 pen. raportat la infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată.
În concret, fapta a adus o atingere minimă valorilor sociale, activitatea întreprinsă a fost una singulară și de excepție, constituind un accident în viața inculpatului.
Pentru a-și asigura subzistența, acesta achiziționa autoturisme defecte pe care după ce le repara le valorifica, doar în aceste împrejurări a ajuns să testeze în două rânduri în împrejurimile atelierului auto autoturismul în cauză.
Mai mult, a existat o anumită stare de necesitate ce l-a determinat în contextul unui impuls de moment în a opera în modalitățile descrise în rechizitoriu.
Inculpatul este o persoană extrem de responsabilă, onestă și muncitoare, chiar dacă este recidivist, situația aplicării art 18/1 pen. este aplicabilă.
Curtea analizând recursul formulat, persoana declarantă, motivele invocate în susținerea acestuia, prin prisma cazurilor casare prev.de art.385/9 pr.pen. reține următoarele:
În data de 04.05.2006, în jurul orelor 4,00, organele de poliție în timp ce se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu au oprit pentru control pe strada - din C-N, autoturismul marca 1300 cu nr. de înmatriculare -. A fost identificat conducătorul auto în persoana inculpatului, care a comunicat că se numește, indicând datele personale ale acestuia, cu motivația că nu are asupra sa actele de identitate. Inculpatul a fost sancționat contravențional cu acea ocazie prin procesul verbal seria A Y nr.- aflat la fila 24 din dosarul de urmărire penală.
În data de 06.06.2006, în jurul orelor 19,30, organele de poliție în timp ce se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu au oprit pentru control pe str. - din C-N, autoturismul marca 1300 cu nr. de înmatriculare -. A fost identificat conducătorul auto în persoana inculpatului -, care a comunicat că se numește, indicând datele personale ale acestuia. Inculpatul a fost condus la sediul poliției și a fost identificat, stabilindu-se că în realitate se numește -. Acesta a comunicat organelor de poliție că nu posedă permis de conducere pentru nici o categorie și că a indicat datele de identificare ale prietenului său atât în ziua respectivă, cât și cu altă ocazie când a fost sancționat contravențional prin proces verbal la plata unei amenzi pe care a achitat- Aceste aspecte au fost consemnate în procesul verbal întocmit de organele de poliție în prezența martorului asistent, (5-6).
Cu ocazia audierii sale inculpatul a recunoscut că a condus autoturismul marca în data de 04.05.2006 deoarece dorea să facă o probă și a fost oprit de organele de poliție pentru că nu avea farurile aprinse. Când a fost legitimat de poliție a comunicat datele de stare civilă ale prietenului său și i-a fost întocmit un proces verbal prin care a fost sancționat contravențional. Inculpatul a declarat că, în data de 06.06.2006, a dus autoturismul la atelierul de reparații unde martorul a efectuat unele lucrări după care a dorit să facă o probă. A condus autoturismul de pe str. - până în cartierul. A fost oprit de un echipaj de poliție și a spus că se numește, după care a fost invitat la secție. Aici a dat o declarație scrisă folosind datele de stare civilă ale numitului, iar apoi a recunoscut fără să fie întrebat, că a folosit date false și a comunicat adevărata identitate. Inculpatul a declarat că nu posedă permis de conducere și a folosit datele prietenului său pentru a nu i se întocmi dosar penal pentru conducere fără permis (9-l3).
În cursul judecății, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor și a menționat că a condus autoturismul pe distanță scurtă doar pentru a-l verifica. Inculpatul a recunoscut că a comunicat organelor de politie alte date de identitate și că regretă cele întâmplate (29).
În cursul urmăririi penale și în cursul judecății a fost audiat martorul care a declarat că vărul său i-a vândut inculpatului un autoturism și pentru o perioadă a fost șoferul acestuia pentru că inculpatul nu avea permis. Din luna aprilie 2006 nu s-a mai întâlnit cu inculpatul și a aflat ulterior de la organele de poliție că acesta a condus autoturismul și cu ocazia opririi in trafic a indicat datele sale personale ( 17-18,54 dosar instanță).
A fost audiat martorul care a menționat că în cursul anului 2006 a efectuat niște reparații la un autoturism marca adus de inculpat, după care s-a urcat în mașină pentru a face o probă. Martorul a menționat că inculpatul a condus autoturismul și a sesizat o problemă în timp ce se deplasau, oprind în cartierul pentru a verifica despre ce era vorba. Acolo a venit un echipaj de poliție și inculpatul a fost întrebat dacă are permis. În fața instanței martorul a declarat că inculpatul a fost verificat prin stație și s-a comunicat că are permis fără ca el să audă ce nume a indicat inculpatul organelor de poliție ( 14-15,53).
A fost audiat martorul - care a participat ca martor asistent la întocmirea procesului verbal de constatare a infracțiunii și la identificarea șoferului unui autoturism marca. În cursul urmăririi penale martorul a menționat că a văzut un autoturism marca oprit de organele de poliție și că în prezența sa șoferul acestuia a declarat că se numește. Acesta era însoțit de un alt care a spus că este mecanic și că a efectuat niște reparații la autoturism, care a fost condus de cel care a declarat că se numește. Martorul a arătat că la sediul poliției a aflat că persoana care a condus autoturismul se numește - (f 16). În cursul judecății martorul a susținut că a semnat procesul verbal de constatare fără să întrebe ce a făcut conducătorul autoturismului și ulterior a aflat de la organele de poliție că acesta a condus fără permis de conducere și că avea numere false la mașină. Martorul a menționat că a văzut că inculpatul se afla într-o cameră la sediul poliției fără să fie sigur că persoana prezentă în fața instanței este acel conducător auto pentru că nu s-a preocupat să rețină semnalmentele acestuia (40).
În contextul arătat, vinovăția inculpatului fiind pe deplin dovedită, rezultă că acesta în datele de 4 mai și 6 iunie 2006 condus pe drumurile publice un autoturism fără a poseda permis de conducere.
În aceleași ocazii, după oprirea în trafic, a declarat organelor de poliție că se numește, comunicându-i datele de identificare ale acestuia.
Față de cele reținute, evident că nu se poate constata decât deplină legalitate și temeinicie, în pronunțarea hotărârilor atacate emise în cauză.
Susținerea în sensul că faptele nu prezintă gradul de pericol social al unor infracțiuni este de înlăturat în contextul în care activitatea infracțională a inculpatului nu s-a rezumat doar la data de 4.05.2006, ceea ce s-a continuat profitând de împrejurarea că nu a fost sancționat penal inițial, săvârșind o faptă similară la 6.06.2006.
Evident că acesta a prezentat date false tocmai pentru a nu i se întocmi un dosar penal și a se ajunge la consecințele de față, în contextul în care era recidivist.
De aceste aspecte s-au prevalat instanțele anterioare când au pronunțat hotărâri de condamnare așa încât nu sunt de făcut corective. Mai mult, instanța de fond a reținut chiar circumstanțe atenuante aplicabile inculpatului, raportate la atitudinea sinceră a sa, așadar crearea unui cadru legal analizat spre maximul posibil în a-i fi reținut în favoarea inculpatului.
Individualizarea pedepselor s-a realizat sub auspiciile cerințelor impuse de art.72 pen.
Din referatul de evaluare reiese că inculpatul nu conștientizează decât parțial pericolul social al faptelor sale, minimalizând gravitatea lor și apreciază că pedepsele sunt prea mari.
Chiar și concluziile referatului sunt negative pentru acesta în sensul că perspectivele de reintegrare în societate au fost evaluate ca fiind scăzute.
Față de cele evidențiate, soluția procedurală a instanței de recurs este de respingere ca nefondat a acestuia, pe considerentele art.385/15 pct.1 lit.b pr.pen.
Văzând și disp.art.192 al.2 pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpatul -, domiciliat în comuna, sat, nr. 58 jud. C, în comuna, nr. 562 jud. împotriva deciziei penale nr. 412/A din 10 decembrie 2007 a Tribunalului Cluj.
Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 20.03.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
RED.SM/MR
03.04.08/2 EX.
Președinte:Monica ȘortanJudecători:Monica Șortan, Valentin Chitidean Săndel Macavei
