Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 21/2010. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 21
Ședința publică de la 19 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Otilia Susanu
JUDECĂTOR 2: Maria Cenușă
JUDECĂTOR 3: Daniela Dumitrescu
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
La ordine fiind pronunțarea asupra recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 144/A din data de 12 august 2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra fondului au avut loc la data de 12 ianuarie 2010, în ședință publică, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare și pentru a da posibilitatea inculpatului să depună acte în circumstanțiere, a amânat pronunțarea pentru azi, când,
CURTEA DE APEL
Prin sentința penală nr. 239 pronunțată în ședința publică din data de 5.05.2009 s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de:
- 3 (trei) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată, faptă prevăzută și pedepsită de art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 modificată prin nr.OUG 63/2006, cu aplicarea prevederilor art. 74 alin 1 lit. c și art. 76 din Cod penal
- 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "refuz, împotrivire a conducătorului unui autovehicul, de a se supune recoltării probelor biologice sau testării aerului expirat, în vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezenței de produse sau substanțe stupefiante ori medicamente cu efecte similare acestora, faptă prevăzută și pedepsită de art. 87 alin. 5 din nr.OUG 195/2002, modificată prin nr.OUG 63/2006, cu aplicarea art. 74 alin 1 lit. c și art. 76 Cod penal.
În temeiul art. 33 lit. a Cod penal s-a constatat că faptele au fost săvârșite în concurs real astfel încât, potrivit art. 34 lit. b Cod penal, s-a dispus contopirea pedepselor aplicate în pedeapsa cea mai grea de 1 (un) an închisoare.
În temeiul art. 83 Cod penal, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare cu aplicarea art. 81 Cod penal (termen de încercare 4 ani) la care a fost condamnat inculpatul prin sentința penală nr. 1727 din 21 decembrie 2004, pronunțată de Judecătoria Bârlad, definitivă la data de 5.04. 2005, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, g, i din Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 99 Cod penal.
Pedeapsa rezultantă de 1(un) an aplicată prin hotărârea apelată a fost cumulată cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1727/21 decembrie 2004, pronunțată de Judecătoria Bârlad, dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa totală de 3 ani închisoare.
Pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal a fost interzisă inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II-a și Cod penal, începând cu data rămânerii definitive.
Inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că, în noaptea de 13/14 septembrie 2008, inculpatul a condus autoturismul marca "Daewoo ", cu număr de înmatriculare VS.02. de la domiciliul său de pe strada - din municipiul Bârlad, la discoteca "" din aceeași localitate, unde a consumat băuturi alcoolice până în jurul orelor 04,45când a părăsit discoteca și s-a întors spre domiciliu la volanul aceluiași autoturism. În momentul în care a ajuns în zona Grădinii Publice, la intersecția străzii cu strada -, a pierdut controlul volanului și a intrat cu autoturismul într-o bordură a intersecției.
de poliție, care s-a deplasat deîndată la fața locului, a constatat că inculpatul emana halenă alcoolică, fiind sub influența băuturilor alcoolice, așa încât i-a solicitat să se supună efectuării testului de alcoolemie cu aparatul etilotest. Întrucât acesta a refuzat, a fost condus la Spitalul Municipal de Urgență " " din municipiul Bârlad, în vederea stabilirii alcoolemiei prin recoltarea de probe biologice. Inculpatul a refuzat, deși i s-a adus la cunoștință că fapta sa constituie infracțiune.
În probatoriu, s-a avut în vedere recunoașterea făcută de inculpat în cursul judecății când a arătat că el a condus autoturismul după ce a consumat băuturi alcoolice, că a fost implicat într-un eveniment rutier provocat de manevra sa de a se feri de un câine, că nu a fost de acord să se supună testelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei deoarece, în momentul în care a condus autoturismul, avea permisul suspendat și intenționa să-și asigure exonerarea de răspunderea penală invocând că la volanul autoturismului s-ar fi aflat o altă persoană.
S-a reținut și faptul că, din adresa nr. 37483/10 decembrie 2008 emisă de Serviciul Public Comunitar - Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule din cadrul Prefecturii V, rezultă că inculpatul avea permisul de conducere suspendat "de la 4 septembrie 2008 până la data de 2 noiembrie 2008", pentru depășire neregulamentară, soldată cu accident.
S-a arătat că situația de fapt avută în vedere rezultă și din declarațiile martorilor -, G precum și din celelalte acte ale dosarului, iar din depoziția martorei - rezultă că inculpatul are un comportament civilizat, este cunoscut în comunitate ca o persoană liniștită care a realizat venituri din muncă, lucrând în străinătate ca șofer.
Conduita avută de inculpat ulterior săvârșirii faptei, prin prezentarea în fața organelor de cercetare și prin recunoașterea faptei în cursul judecății, a fost reținută de instanța de fond ca circumstanță atenuantă. Drept urmare, la individualizarea pedepsei, pe lângă celelalte criterii generale prev. de art. 72 din Cod penal, au fost reținute și prevederile art. 74 lit. c și art.76 din Cod penal.
Cu privire la dispoziția de revocare a beneficiului suspendării condiționate, prin hotărârea atacată s-a reținut că faptele ce fac obiectul cauzei deduse judecății și pentru care a fost condamnat, au fost săvârșite la 13/14 septembrie 2008, deci în timpul termenului de încercare de 4 ani stabilit prin sentința penală 1727/21 decembrie 2004 a Judecătoriei Bârlad, care a curs în perioada 5.04.2004 - 5.04.2009.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul care a arătat că este nelegală și netemeinică deoarece prin revocarea suspendării condiționate s-a produs o eroare, întrucât,faptele din timpul minoratului nu se revocă".
Oral, prin apărător, inculpatul a solicitat a se da o mai mare eficiență circumstanțelor atenuante, făcând referire la conduita avută în cursul judecății, recunoașterea vinovăției.
Prin decizia penală nr. 144/A/12 august 2009 Tribunalului Vasluis -a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 26.09.1987, domiciliat în Bîrlad,-, - scara A, apartament 17, județul V, împotriva sentinței penale nr. 239/5 mai 2009 a Judecătoriei Bîrlad, pe care a menținut-
A fost obligat inculpatul apelant la plata sumei de 250 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei reprezentând onorariu pentru avocat din oficiu asigurat inculpatului în apel, se avansează din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Dacă într-o primă fază a cercetărilor inculpatul a susținut că autoturismul său a fost condus de o altă persoană, ulterior a revenit asupra acestor declarații.
Această atitudine de recunoaștere a faptei a fost menținută și cu ocazia audierii sale în calitate de învinuit la data de 20.01.2009 de către organul de cercetare penală și la 21.01.2009 de către procuror, dar și în fața instanței de judecată, la termenul din data de 5.05.2009, când a fost ascultat în calitate de inculpat.
Împrejurarea că inculpatul, la data de 14.09.2008, a condus pe drumurile publice autoturismul marca,DAEWOO "cu nr. de înmatriculare VS.02. rezultă și din depozițiile martorilor și - care l-au însoțit în mașină spre discotecă și apoi în drumul de întoarcere.
Susținerea inculpatului că a refuzat să se supună recoltării probelor biologice se coroborează cu mențiunile înserate în procesul-verbal de prelevare întocmit la data de 14.09.2008 și în Buletinul de examinare clinică de la aceeași dată, precum și cu relatările martorului - în prezența căruia au avut loc solicitarea și refuzul cererii de a se supune testelor de alcool și recoltării probelor biologice.
Referitor la pluralitatea de infracțiuni, în mod corect instanța de fond a reținut aplicabilitatea prevederilor art. 33 lit. a Cod penal care reglementează concursul real, cele două acțiuni specifice elementelor materiale ale infracțiunilor, respectiv "conducerea" și "refuzul" său în condițiile arătate, au fost comise înainte de a interveni o condamnare definitivă pentru vreuna dintre ele.
În ceea ce privește aplicarea prevederilor referitoare la revocarea beneficiului suspendării condiționate, reținem că, potrivit art. 83 alin.1 din Codul penal, " dacă în cursul termenului de încercare, cel condamnat a săvârșit din nou o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea condiționată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune.
Retragerea beneficiului acordat prin suspendarea condiționată are loc numai dacă fapta, care atrage revocarea, pe lângă condiția comiterii în termenul de încercare, să fie și descoperită în același termen (art. 83 alin. 2 Cod penal). Dacă cele două condiții sunt îndeplinite, cum este cazul speței de față, revocarea este obligatorie.
De la această regulă legea, prin reglementările din art. 83 alin 3 Cod penal, prevede o situație de excepție când săvârșirea altei fapte nu atrage revocarea, și anume când fapta este comisă din culpă, ceea ce nu vădește perseverență infracțională, nu constituie o acțiune deliberată, o manifestare negativă, grefată pe un proces intențional.
Infracțiunile comise de inculpat nu se circumscriu acestei excepții din moment ce ambele, sub aspectul laturii subiective, presupun săvârșirea lor cu intenție.
Potrivit art. 110 ind. 1 alin. 2 Cod penal, dispozițiile art. 83 alin. 3 din Codul penal se aplică în mod corespunzător și în cazul suspendării condiționate aplicate minorului.
Referitor la aplicarea circumstanțelor atenuante judiciare se observă că potrivit art.74 alin.1 lit. c Cod penal pot constitui împrejurări ce au ca efect diminuarea pedepsei conform art.76 din Codul penal, "atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii, rezultând din prezentarea sa în fața autorităților, comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii sau arestării participanților".
Văzând atitudinea adoptată de către inculpat în cursul procesului penal, prin prezentarea în fața autorităților și prin recunoașterea activității infracționale, reține că în mod corect instanța de fond a recunoscut aceste situații ca circumstanțe atenuante deși, într-o primă fază a cercetărilor, atitudinea inculpatului nu a fost tocmai sinceră.
Trebuie observat faptul că inculpatul a manifestat în mod repetat dispreț față de normele ce reglementează circulația pe drumurile publice. Astfel, dacă la 4 septembrie 2008, ca urmare a unei depășiri neregulamentare a cauzat un accident rutier, la numai 10 zile, nesocotind restricțiile la care a fost suspus, a comis faptele ce fac obiectul prezentei cauze. Nu trebuie omis nici faptul că la momentul constatării faptei, nu numai că nu și-a recunoscut culpabilitatea, ci chiar a încercat să producă probe în susținerea unei situații de fapt eronate.
Având în vedere cele arătate, dar și toate celelalte aspecte ale cauzei, Tribunalul Vasluia apreciat că dozarea pedepselor s-a realizat în mod corect, iar hotărârea, în ansamblul ei, este legală și temeinică.
În termenul prevăzut de art. 383 alin. 1 Cod procedură penală hotărârea a fost recurată de inculpat și criticată pentru netemeinicie.
Invocând circumstanțele personale - conduita sinceră și regretul manifestat, faptul că este tânăr cu posibilități de integrare socială, inculpatul solicită o pedeapsă mai mică.
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma critici formulate, ce vizează cazul de casare prevăzut de art. 385 ind. 15 pct. 14 Cod procedură penală, dar și din oficiu, în limite procedurale, Curtea constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează:
În cauză a fost administrat un probatoriu complet, ce a fost just apreciat, conform art. 63 alin. 2 ind. 1 Cod procedură penală. Coroborând procesele verbale de constatare și cercetare la fața locului "cererea de analiză" și procesul verbal de prelevare de la fila 17, adresa nr. 37483/10.XII.2008 a Serviciului Public Comunitar din Cadrul Prefecturii V și celelalte înscrisuri de la dosarul cauzei, declarațiile martorilor și ale inculpatului, rezultă cu certitudine că inculpatul a săvârșit cu vinovăție faptele pentru care a fost trimis în judecată.
În sensul dispozițiilor art. 72 Cod penal, la stabilirea sancțiunilor penale, instanțele judecătorești sunt obligate să țină seama nu numai de datele personale ale făptuitorului, dar și de gradul de pericol social concret al faptelor stabilite în sarcina sa, de împrejurările săvârșirii acestora, precum și de orice alte elemente care ar agrava ori atenua răspunderea penală.
Tocmai pentru ce a reținut în favoarea inculpatului circumstanțele personale invocate de acesta, instanța de fond i-a aplicat pedepse sub limita minimului special al textelor de incriminare, ca efect al incidenței dispozițiilor art. 76 Cod penal, așa încât critica adusă hotărârilor este vădit nefondată.
Constatând că nu sunt motive de casare a hotărârilor recurate, în temeiul dispozițiilor art. 385 ind. 15 pct. 1, lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat recursul inculpatului, care va fi obligat și la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECI D
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 144/A din 12 august 2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui, hotărâre pe care o menține.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 150 lei, cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - - - -
Red.
Tehnored.
02 ex.
09.02.2010
Tribunalul Vaslui
Jud.
Jud.
Președinte:Otilia SusanuJudecători:Otilia Susanu, Maria Cenușă, Daniela Dumitrescu
