Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 232/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 232
Ședința publică de la 22 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Chirilă
JUDECĂTOR 2: Maria Cenușă
JUDECĂTOR 3: Otilia Susanu
GREFIER - - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 96 din data de 28 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. pentru inculpatul recurent, lipsă fiind inculpatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare cât și cu privire la faptul că s-a depus la dosar prin serviciul de registratură motivele de recurs avute în vedere de către inculpat.
Av. pentru inculpatul recurent arată că nu mai are de formulat alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului de față.
Av. pentru inculpatul recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, recurs ce vizează redozarea pedepsei aplicată inculpatului. Solicită astfel diminuarea cuantumului pedepsei aplicate inculpatului spre minimul special prevăzut de lege.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul formulează concluzii de respingere a recursului declarat de inculpat, ca fiind nefondat și menținerea deciziei pronunțate de Tribunalul Iași.
INSTANȚA
Asupra recursului penal de față;
Judecătoria Iași prin sentința penală nr. 2981/16.10.2007 a hotărât condamnarea inculpatului la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 87 alin. 1 din nr.OUG 195/2002, modificată,completată și republicată prin Legea nr. 49/2006.
În baza art. 81 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei iar în baza art. 82 Cod penal s-a fixat termen de încercare de 4 ani.
S-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal privind revocarea.
Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În data de 20.10.2006, în jurul orei 16.30, inculpatul, în timp ce conducea autoturismul marca "" 1310 cu numărul de înmatriculare - pe str.- din municipiul I, a pierdut controlul și a acroșat autoturismul marca VW cu numărul de înmatriculare IS.05. ce era staționat regulamentar pe partea dreaptă a drumului, autoturism proprietatea numitului.
la fața locului, lucrătorii de poliție din cadrul Biroul Poliției Rutiere I au constatat că autoturismul cu nr. - era condus de către inculpat, care părea a se afla în stare de ebrietate, motiv pentru care a fost testat cu aparatul Printer, constatându-se că avea o concentrație de 1,26 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Având în vedere această împrejurare, inculpatul a fost condus la sediul Spitalului de Urgențe I, unde i s-au recoltat două probe biologice, conform buletinului de analiză toxicologică nr. 2213-4 din 23.10.2006 emis de I, constatându-se că inculpatul avea la ora 17.40 o alcoolemie de 2,00 gr %o, iar la ora 18.40 avea o alcoolemie de 1,85 gr %
Pe parcursul urmăririi penale, s-a solicitat efectuarea unui calcul retroactiv al alcoolemiei și, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 310/A din 02.05.2007 întocmit de către I - Comisia pentru Interpretarea Alcoolemiei rezultă, pe baza consumului de alcool declarat de către inculpat că acesta, la data de 20.10.2006, ora 16,30, putea avea alcoolemia de 1,95 gr %o (filele 11-12, dosar urmărire penală).
Această situație de fapt este dovedită cu întreg ansamblul probator administrat în cauză, respectiv cu:
- procesul verbal de constatare întocmit de către organele de poliție;
- procesul verbal de recoltare a probelor biologice de la inculpat, din data de 20.10.2006;
- buletinul de examinare clinică a inculpatului, însoțitor al probelor biologice în vederea determinării gradului de intoxicație etilică, din care rezultă că, la momentul examinării, inculpatul părea sub influența alcoolului;
- buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 2213-4 din 23.10.2006, care certifică faptul că inculpatului i-au fost recoltate două probe biologice la orele 17.40 și, respectiv la 18.40, concluziile fiind în sensul că acesta avea la orele menționate o alcoolemie de 2,00 gr %o, respectiv de 1,85 gr % Având în vedere aceste rezultate, instanța constată că la momentul recoltării probelor biologice, inculpatul se afla în curbă descendentă a alcoolemiei, aspect confirmat și de concluziile expertizei medico-legale nr. 7235 efectuată de I din data de 05.05.2007, care precizează faptul că, teoretic, inculpatul ar fi putut avea la momentul săvârșirii faptei - ora 16.30 - o alcoolemie de aproximativ 1,95 gr %
Deși calculul retroactiv al alcoolemiei oferă valori teoretice aproximative și ca atare nu poate avea caracter probator din punct de vedere medico-legal, reprezentând o interpretare a datelor oferite de analiza toxicologică, totuși instanța consideră că această interpretare corespunde realității, întrucât se coroborează cu rezultatele conținute de buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 2213-4 din 23.10.2006, având în vedere orele la care au fost recoltate cele două probe biologice.
- declarațiile martorilor și -, audiați în faza de urmărire penală, în sensul că incidentul rutier a fost cauzat de faptul că inculpatul a fost cel care a intrat în coliziune cu automobilul martorului, care staționa pe partea dreaptă a străzii, fapt pentru care au fost chemate organele de poliție, inculpatul fiind testat cu aparatul Printer și recunoscând, în prezența martorului - că, în timp ce conducea automobilul 1310 cu nr. - dinspre str. - -, a acroșat un autoturism care staționa pe partea dreaptă a străzii, după care a fost condus la Spitalul de Urgențe I pentru recoltarea de probe biologice. Având în vedere poziția procesuală a inculpatului, de recunoaștere a faptei reținută în sarcina sa, precum și poziția reprezentantului Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași, de renunțare la audierea acestor martori pe parcursul cercetării judecătorești, instanța, în baza dispozițiilor art. 329 alin. 2 din Codul d e procedură penală, a dispus neaudierea acestor martori, administrarea probei nemaifiind necesară soluționării cauzei de față, fiind avute în vedere declarațiile martorilor date în cursul urmăririi penale.
- alte acte încheiate în cauză, toate coroborându-se cu declarațiile inculpatului de recunoaștere a faptei comise, date atât în timpul urmăririi penale, cât și pe parcursul cercetării judecătorești, precum și declarațiile martorilor ( filele 14-15 ) și - (filele 16 ), în sensul că incidentul rutier a fost cauzat de faptul că inculpatul a fost cel care a intrat în coliziune cu automobilul martorului, care staționa pe partea dreaptă a străzii, fapt pentru care au fost chemate organele de poliție, inculpatul fiind testat cu aparatul Printer și a recunoscut, în prezența martorului -, că, în timp ce conducea automobilul 1310 cu nr. - dinspre str. - -, a acroșat un autoturism care staționa pe partea dreaptă a străzii, după care a fost condus la Spitalul de Urgențe I pentru recoltarea de probe biologice.
În drept, fapta inculpatului care, în data de 20.10.2006, în jurul orei 16.30, condus autoturismul marca 1310 cu numărul de înmatriculare - pe str. - din municipiul I, având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge respectiv, de 2,00 gr %o, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică peste limita legală" prevăzută și pedepsită de art. 87 alin.1) din nr.OUG 195/2002, modificată, completată, renumerotată și republicată prin Legea nr. 49/2006.
Analizând latura obiectivă a infracțiunii de "conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică peste limita legală", prevăzută de art. 87 alin. 1) din nr.OUG 195/2002 modificată, completată, renumerotată și republicată prin Legea nr. 49/2006, instanța reține că elementul material constă în acțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. Sub acest aspect, instanța constată că inculpatul avea la momentul săvârșirii faptei - ora 16.30 - o îmbibație alcoolică în sânge ce depășea limita legală, față de împrejurarea că acesta avea la ora 17.40 o alcoolemie de 2,00 gr %o, iar la ora 18.40 avea o alcoolemie de 1,85 gr %o, conform buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 2213-4 din 23.10.2006.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu vinovăție în modalitatea intenției indirecte, conform dispozițiilor art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. "b" Cod penal, întrucât el a prevăzut rezultatul faptei sale și, deși nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui. Astfel, inculpatul a știut că se află sub influența băuturilor alcoolice în timp ce conducea automobilul marca 1310 cu numărul de înmatriculare - pe str. -, acceptând posibilitatea creării unei stări de pericol pentru relațiile sociale privind circulația în siguranță pe drumurile publice.
La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanța va avea în vedere dispozițiile art. 52 Cod penal, precum și criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, respectiv, modul și împrejurările concrete de comitere a faptei, gradul de pericol social deosebit de ridicat al faptei, având în vedere că inculpatul avea o îmbibație alcoolică în sânge de 2,00 gr %o - așa cum reiese din buletinul de analiză toxicologică alcoolemie anterior-menționat - depășind cu mult limita legală de 0,80 gr %o alcool pur în sânge și că starea de conștiință îi era afectată, așa cum reiese din buletinul de examinare clinică a inculpatului, poziția procesuală de recunoaștere constantă a săvârșirii faptei, atât în timpul urmăririi penale, cât și în timpul judecății, precum și faptul că inculpatul este la prima încălcare a legii penale, nefiind cunoscut cu antecedente penale, așa cum reiese din fișa de cazier judiciar, precum și persoana inculpatului, acesta fiind o persoană integrată social, așa cum reiese din caracterizările depuse la dosarul cauzei.
Față de toate aceste criterii, instanța va aplica inculpatului pedeapsă cu închisoarea situată la limita minimă specială prevăzută de legea penală pentru infracțiunea săvârșită.
Apreciind că scopul pedepsei, conform dispozițiilor art. 52 Cod penal și, implicit, reeducarea inculpatului poate fi atins chiar fără executarea efectivă a pedepsei, fiind întrunite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 81 alin. 1 Cod penal, instanța va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii aplicate inculpatului prin prezenta hotărâre, stabilind termenul de încercare conform art. 82 alin. 1 Cod penal.
Va învedera inculpatului dispozițiile art. 83 Cod penal privind faptul că, dacă în cursul termenului de încercare stabilit prin prezenta hotărâre, va săvârși din nou o infracțiune, pentru care se va pronunța o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța va dispune revocarea suspendării condiționate a executării prezentei pedepse.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termenul prevăzut de art. 363 Cod procedură penală inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea apelului inculpatul arată că pedeapsa aplicată de instanța de fond este prea mare, solicitând reținerea de circumstanțe atenuante și coborârea acesteia sub minimul prevăzut de lege.
Tribunalul Iași prin decizia penală nr. 96/28.02.2008 a respins ca nefondat apelul inculpatului împotriva sentinței penale nr. 2981/16.10.2007 a Judecătoriei Iași, pe care a menținut-o și a obligat inculpatul-apelant la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Instanța de control judiciar a reținut următoarele:
În ceea ce privește situația de fapt reținută de prima instanță, și necontestată de către inculpatul-apelant, tribunalul apreciază că s-a făcut o apreciere justă a materialului probator administrat în cauză, pe baza căruia s-a format convingerea existenței faptei prevăzute de legea penală, precum și a vinovăției acestuia, încadrând corect în dispozițiile legii infracțiunea săvârșită de acesta.
Astfel, s-a reținut, în mod temeinic, că, în data de 20.10.2006, în jurul orei 16,30, a condus autoturismul marca 1310 cu nr. de înmatriculare IȘ-98- pe str. - din municipiul I, având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, respectiv de 2,00 g%
Potrivit art. 72 Cod penal, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea generală, de gradul de pericol social al faptei săvârșite,de persoana făptuitorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Din formularea dată de textul de lege mai sus arătat acestor criterii, rezultă că ele sunt obligatorii și trebuie avute în vedere în totalitate de fiecare dată la stabilirea și aplicarea pedepsei.
Or, solicitarea inculpatului-apelant de a se analiza cu preponderență doar datele ce caracterizează persoana acestuia, respectiv că a avut o poziție procesuală sinceră pe tot parcursul procesului penal și o atitudine corespunzătoare în societate și în familie, că are doi copii minori în întreținere, precum și faptul că regretă fapta comisă, ignorându-se celelalte criterii de stabilire în concret a gradului de pericol social, intră în contradicție cu dispozițiile legale mai sus menționate.
Drept urmare, în mod legal și temeinic, instanța de fond a constatat că fapta inculpatului de a conduce, în data de 20.10.2006, în jurul orei 16,30, autoturismul 1310+ cu numărul de înmatriculare - pe str. - din municipiul I, având o îmbibație alcoolică de 2,00 g%o (1,26 mg/l în aerul respirat) și, respectiv producerea cu acea ocazie a unui accident rutier, în urma căruia a rezultat avarierea ușoară a unui autoturism staționat pe partea dreaptă a carosabilului, prezintă un grad de pericol social ridicat, ținând seama de modul de săvârșire și împrejurările comiterii acesteia, ce anterior au fost descrise, și, în special, de urmare ce s-ar fi putut produce, respectiv vătămarea integrității corporale sau a sănătății persoanei (potrivit declarației inculpatului și martorilor, tamponarea altui autoturism s-a produs ca urmare a evitării lovirii unui pieton care traversa pe trecerea de pietoni), precum și de persoana inculpatului.
Este adevărat că inculpatul nu are antecedente penale, are o inserție socială corespunzătoare, are un loc de muncă stabil, este căsătorit și are doi copii minori (a se vedea înscrisurile depuse de inculpat atât la dosarul de fond cât și la dosarul prezent), dar, în mod temeinic, prima instanță a apreciat că acestea constituie circumstanțe personale, pe care, ulterior, le-a avut în vedere, coroborat și cu celelalte criterii de individualizare, prevăzute de art. 72 Cod penal, la aplicarea unei pedepse dozate spre minimul special prevăzut de lege.
Critica apelantului că aceste circumstanțe ce caracterizează persoana sa trebuie să fie reținute ca circumstanțe atenuante judiciare este nefondată, având în vedere că raportat la împrejurările concrete ale comiterii faptei - inculpatul având o mare alcoolemie în sânge la limita comei alcoolice (chiar dacă acesta se prezenta cu prilejul examinării clinice cu o judecată coerentă și o comportare ordonată, atenția și implicit reflexele acestuia erau mult reduse - prin buletinul de examinare clinică s-a constatat că atenția era dispersată iar la păstrarea echilibrului la întoarcerea bruscă din mers prezenta un ușor dezechilibru) a condus autoturismul pe un drum public din municipiul I, la o oră în care traficul este intens, respectiv ora 17,00, ignorând total faptul că pune în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic, precum și a pietonilor -, ce denotă un grad de pericol social ridicat al acesteia, nu se justifică reținerea în favoarea acestuia a vreunei circumstanțe atenuante judiciare.
În ceea ce privește recunoașterea faptei, trebuie precizat faptul că în condițiile de comitere a acesteia, inculpatul nu le putea nega, având în vedere că imediat organele de urmărire penală au intervenit și au făcut constatările specifice la locul accidentului, iar alcoolemia a fost stabilită în mod științific prin analiza chimică a probelor de sânge (a se vedea buletinul de analiză toxicologică - alcoolemie nr. 2213-4).
În consecință, tribunalul constată că au fost respectate cerințele legale arătate, că nu există temeiuri de reconsiderare a cuantumului pedepsei principale stabilite, precum și faptul că instanța de fond, cu ocazia individualizării judiciare, a păstrat, totodată, o proporție între gravitatea acțiunii infracționale, consecințele importante ale acesteia și durata în timp necesară procesului educațional de resocializare.
Pentru toate aceste considerente, tribunalul constată a fi nefondate criticile formulate în apel, și cum din actele dosarului nu au rezultat existența unor motive de nelegalitate și netemeinicie ce pot fi constatate din oficiu, urmează a respinge, în baza dispozițiilor art. 379 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală, ca nefondat, apelul formulat de către inculpatul.
În termenul prevăzut de art. 385 ind. 3 alin. 1 Cod procedură penală a declarat recurs împotriva deciziei pronunțate în apel inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea recursului inculpatul arată că pedeapsa aplicată de instanța de fond este prea mare, instanța neținând cont de criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal și apreciindu-le greșit, reținând un grad de pericol social deosebit de ridicat, deși acesta nu există.
Se arată că în mod netemeinic instanța de fond nu a reținut circumstanțe atenuante în favoarea sa deși acestea există, întrucât nu are antecedente penale, a recunoscut fapta și a avut o atitudine cooperantă, reparând cu promptitudine rezultatul negativ al faptei sale.
Mai mult inculpatul arată că este căsătorit, are 2 copii minori, are un loc de muncă și este o persoană bine integrată, social, liniștită și apreciată din punct de vedere personal, putând fi resocializat într-un termen mai scurt.
Examinând recursul declarat în raport cu criticile formulate și cu decizia dată în cauză, Curtea constată că acesta este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:
În mod corect și în concordanță cu materialul probator administrat în cauză instanțele de fond și de apel au reținut că inculpatul a comis o infracțiune de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prevăzută de art. 87 alin. 1 din nr.OUG 195/2002, modificată și republicată prin Legea nr. 49/2006.
Situația de fapt reținută de instanța de fond este corectă și corespunde probelor administrate care au fost judicios interpretate. În ziua de 20.10.2006 prin jurul orelor 16,30 inculpatul a condus autoturismul marca 1310 cu nr. de înmatriculare IȘ-98- pe str. - din municipiul I, având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, respectiv de 2,00 g%0.
Coroborând probele administrate în cauză, instanța de fond a ajuns la concluzia justă că apta există, a fost comisă de inculpat și s-a reținut în mod corect vinovăția acestuia.
Individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului s-a făcut în mod corect de instanța de fond care a ținut cont atât de criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social ridicat al aptei, modalitatea în care a fost comisă, cât și de circumstanțele personale ale inculpatului care este infractor primar, a recunoscut fapta și o regretă.
În cauză nu se impune reținerea de circumstanțe atenuante facultative în favoarea inculpatului și nici reducerea pedepsei sau coborârea acesteia sub minimul prevăzut de lege pentru infracțiunea comisă, scopul educativ al pedepsei prevăzută de art. 52 Cod penal neputând fi atins în cazul inculpatului decât prin acest cuantum de pedeapsă a cărei executare a fost corect suspendată condiționat, în vederea formării unei atitudini corect a inculpatului față de normele de drept și față de regulile de conviețuire socială.
Constatând din examinarea cauzei, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, că nu există motive de casare care să poată fi luate în considerare din oficiu, pentru aceste considerente, în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală, se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 96/28.02.2008 a Tribunalului Iași, pe care o va menține.
Conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală instanța va obliga inculpatul-recurent la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 96 din 28.02.2008 a Tribunalului Iași, pe care o menține.
Obligă recurentul să achite statului suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 22 Aprilie 2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași: -,
-
19.05.2008
2 ex.-
Președinte:Mihaela ChirilăJudecători:Mihaela Chirilă, Maria Cenușă, Otilia Susanu
