Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 25/2010. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

DECIZIA NR. 25

Ședința publică din data de 11 ianuarie 2010

PREȘEDINTE: Gabriela Diaconu

JUDECĂTOR 2: Cristina Georgescu

JUDECĂTOR 3: Dan Andrei

Grefier: -

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror, din cadrul parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 9.04.1987, domiciliat în comuna, sat, jud. D, împotriva deciziei penale nr. 154/09.11.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, prin care s-a respins ca nefondat apelul inculpatului, împotriva sentinței penale nr. 141/25.05.2009 pronunțată de Judecătoria, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 87 al.1 din OUG 195/2002 și art. 86 al.2 din OUG 195/0002 republicată, cu aplic. art. 81.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat, personal și asistat de avocat, din cadrul Baroului D potrivit împuternicirii avocațiale nr. 3/0.01.2010.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:

Avocat pentru recurentul inculpat și reprezentantul Ministerului Public având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat în cauză, solicitând acordarea cuvântului în dezbaterea recursului.

Curtea, față de susținerile părților în sensul că nu mai au cereri de formulat în cauză, precum și față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Avocat pentru recurentul inculpat, susține că acesta a înțeles să formuleze recurs împotriva deciziei pronunțată de Tribunalul Dâmbovița și împotriva sentinței pronunțată de Judecătoria, numai în ceea ce privește întinderea pedepsei aplicate inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 1 din OUG 195/2002, faptă din iulie 2008.

In opinia sa, față de circumstanțele personale ale inculpatului, care a recunoscut săvârșirea faptelor se poate dispune reindividualizarea pedepsei, motiv pentru care solicită admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri recurate, iar pe fond micșorarea pedepsei aplicate inculpatului pentru fapta săvârșită în luna iulie 2008 cu orientarea spre o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege, respectiv acela de 6 luni.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârilor pronunțate de Tribunalul Dâmbovița și de Judecătoria ca legale și temeinice.

In mod corect instanțele au reținut, pe baza probelor administrate în cauză, vinovăția inculpatului și de asemenea, au făcut o corectă individualizare a pedepsei cu respectarea disp. art. 72

Susține de asemenea că, inculpatul a recunoscut faptul că avea cunoștință de împrejurarea că permisul său de conducere fusese reținut în vederea anulării.

Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt recunoaște și regretă faptele săvârșite.

CURTEA:

Asupra recursului penal de față reține următoarele:

Prin sentința penală nr. 141 din 25.05.2009 pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr-, în baza art. 87 alin. 1 din nr.OUG 195/2002 a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 09.04.1987 în G CNP -, jud. D, domiciliat în com., sat, jud. D, fără antecedente penale, la 1 (unu) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drum public a unui autovehicul, având o îmbibație alcoolică de peste 0,8 g/l alcool pur în sânge.

În baza art. 71 alin. 1 și 2 Cod penal, i-au fost interzise inculpatului drepturile civile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b Cod penal, pe perioada de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei.

În baza art. 86 alin. 2 din nr.OUG 195/2002, a fost condamnat același inculpat la 6 (sase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drum public a unui autovehicul, având permisul de conducere reținut in vederea anularii.

În baza art. 71 alin. 1 și 2 Cod penal, i s-au interzis inculpatului drepturile civile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b Cod penal, pe perioada de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei.

In baza art.34 cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate, inculpatul urmând sa execute pedeapsa cea mai grea, 1(unu) an închisoare.

În baza art. 71 alin. 1 și 2 Cod penal, i-au fost interzise inculpatului drepturile civile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b Cod penal, pe perioada de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei

În baza art. 81 și art. 82 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii aplicate pe o durată de 3 ani, reprezentând termen de încercare.

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepselor accesorii aplicate în baza art. 71 alin. 1 și 2 Cod penal.

Potrivit art. 359.C.P.P. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei, în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni.

În baza art. 191 alin. 1.p Cod Penal, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare statului.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, în noaptea de 12/13.07.2008 ora 02.00, organele de poliție s-au sesizat din oficiu că pe DJ 702H în fața postului de poliție din comuna autoturismul marca cu număr de înmatriculare - în timp ce efectua manevra de mers înapoi a derapat și intrat în șanț. Inculpatul a fost testat cu aparatul etilotest la ora 02.08, rezultatul fiind de 0,70 mg/alcool în aerul expirat.

Analiza probelor biologice recoltate inculpatului la Spitalul G la data de 13.07.2008 a indicat o alcoolemie de 1,40 g/l pentru prima probă și 1,10 g/l pentru a doua probă. Raportul de expertiză medico legală nr. 9824/I/08 privind interpretarea retroactivă a alcoolemie a concluzionat că la data de 13.07.2008 ora 02.08 inculpatul ar fi avut o alcoolemie în creștere de cca 1,05 0/00 situație în care i s-a reținut permisul de conducere.

Cu toate acestea la data de 08.09.2008 a fost surprins de organele de politie ce supravegheau traficul rutier pe DC -, conducând autoturismul DB.18.

Existența faptei și vinovăția inculpatului au fost reținute de instanța de fond în urma probelor administrate și anume: declarație învinuit, cazier judiciar, adresă serviciul Poliție Rutieră, raport de expertiză medico legală, buletin de analiză toxicologică alcoolemie, adresă IML B, ordonanță de efectuare calcul retroactiv al alcoolemiei, declarație martor.

La individualizarea pedepsei aplicate instanța de fond a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 cod penal și anume limitele de pedeapsă fixate de art. 87 alin. 1 și 86 alin. 2 din OUG 195/2002, gradul de pericol social al faptei și persoana inculpatului care a avut o bună comportare, nu este cunoscut cu antecedente penale și a avut o atitudine cooperantă.

Ca modalitate de executare instanța a apreciat că în cauză sunt îndeplinite condițiile art. 81 astfel că a suspendat condiționat executare a pedepsei și a stabilit un termen de încercare conform art. 82 cod penal.

S-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 cod penal, și în baza art. 71 alin. 5 cod penal s-au suspendat pedepsele accesorii aplicate în baza art-. 71 alin. 1 și 2 cod penal.

Împotriva sentinței penale pronunțate de Judecătoria Găeștia declarat apel inculpatul care a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, apreciind pedeapsa prea aspră raportat la împrejurările în care a săvârșit faptele și la circumstanțele personale.

Tribunalul Dâmbovița prin decizia penală nr. 154/09.11.2009 a respins ca nefondat apelul declarat de către inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 141/25.05.2009 pronunțată de Judecătoria Găești.

Pentru pronunța această decizie, instanța de apel a constatat că situația de fapt și vinovăția inculpatului au fost reținute de instanța de fond în raport cu probele administrate atât la urmărirea penală cât și în faza cercetării judecătorești, unde inculpatul a recunoscut și regretat fapta, procesul verbal din data de 9.09.2009 întocmit de organul de poliție, buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr. 2567-2568 din 14.07.2008, testul, raportul de expertiză medico legală nr. 2894/i/08 privind interpretarea retroactivă a alcoolemiei și declarația martorului din acte.

S-a apreciat de asemenea că, încadrarea juridică a faptelor este legală și temeinică.

Cât privește pedeapsa aplicată, tribunalul a considerat-o corect individualizată, ea încadrându-se în limitele de pedeapsă fixate de textul incriminator și fiind proporțională atât cu pericolul concret al faptei cât și cu împrejurările în care s-a săvârșit.

Totodată, s-a apreciat că și modalitatea de executare a pedepsei a fost corect stabilită de instanța de fond reținându-se că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 81 cod penal.

Împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs inculpatul, criticându-le numai în ceea ce privește întinderea pedepsei aplicate pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 87 al.1 din OUG 195/2002, faptă din iulie 2008.

In opinia sa, față de circumstanțele personale ale inculpatului, care a recunoscut săvârșirea faptelor se poate dispune reindividualizarea pedepsei, motiv pentru care solicită admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri recurate, iar pe fond micșorarea pedepsei aplicate inculpatului pentru fapta de conducere a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, cu orientarea acesteia sub minimul special prevăzut de lege.

Examinând hotărârile recurate, în raport de probele administrate în cauză, de criticile formulate de recurentul inculpat, ce se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 385/9 al.1 pct.14 C.P.P. curtea constată că recursul este nefondat.

Inculpatul recurent a contestat doar cuantumul pedepsei aplicate pentru infracțiunea cea mai gravă, cea prevăzută de art. 87 al.1 din OUG 195/2002, neavând obiecțiuni nici asupra situației de fapt reținute de instanțelor anterioare, nici asupra încadrărilor juridice date faptelor sale.

Curtea constată că probele administrate în cauză, inclusiv cu declarațiile recurentului inculpat, atestă faptul că, la data de 12 iulie 2008 acesta a condus autoturismul după ce consumase băuturi alcoolice, constatându-se că alcoolemia pe care a prezentat-o depășea limita legală, iar la data de 9.08.2008 deși avea permisul reținut în vederea anulării și cunoștea că nu mai avea acest drept, inculpatul a condus din nou autoturismul pe drumurile publice.

În primul rând, curtea constată că pedepsele aplicate de prima instanță pentru fiecare dintre cele două infracțiuni reținute în sarcina inculpatului, art. 86 al.2 din OUG 195/2002 și respectiv art. 87 al.1 din OUG 195/2002 sunt situate chiar la limita minimă prevăzută de fiecare dintre aceste texte incriminatorii.

De asemenea, ținând seama de circumstanțele personale ale inculpatului care nu are antecedente penale și a avut o atitudine sinceră și de regret pe întreg parcursul procesului, instanța de fond a dispus ca pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare să fie suspendată condiționat, considerând că acesta prezintă garanții de îndreptare și în condițiile în care nu va executa efectiv pedeapsa aplicată.

Nici cu ocazia judecării apelului și nici în susținerea cererii de recurs, inculpatul nu a adus argumente suplimentare care să schimbe situația reținută de prima instanță și să impună reținerea în favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante judiciare, cu efect de reducere a pedepselor sub limita minimă prevăzută de lege.

Ca atare, curtea apreciază că pedepsele aplicate inculpatului sunt judicios stabilite și răspund în totalitate criteriilor cuprinse în art. 72, fiind proporționale atât cu gradul de pericol concret al faptelor comise, cât și cu circumstanțele personale ale inculpatului, neimpunându-se reducerea acestora sub minimul special prevăzut de fiecare text legal.

Prin urmare, în conformitate cu dispozițiile art. 385/15 pct.1 lit. b C.P.P. curtea va respinge ca nefondat recursul inculpatului, iar în baza art. 192 al.2 acesta C.P.P. va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMEL LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 09.04.1987, comuna, sat, jud. D, împotriva deciziei penale nr. 154/09.11.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița și a sentinței penale nr. 141/25.05.2009 pronunțată de Judecătoria.

Obligă recurentul la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11.01.2010.

Președinte, Judecători,

- - - - - -

Grefier,

Red. DG/

2ex/20.01.2010

f-- Judecătoria

jud. fond

dosar apel -- Tb.

jud. apel,

operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3113/2006

Președinte:Gabriela Diaconu
Judecători:Gabriela Diaconu, Cristina Georgescu, Dan Andrei

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 25/2010. Curtea de Apel Ploiesti