Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 3/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.3 /R/2008
Ședința publică din 7 ianuarie 2008
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: Monica Rodina JUDECĂTOR 2: Livia Mango Săndel Macavei
JUDECĂTORI: - -
- -
GREFIER: - --
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR:
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.282/A din 01 octombrie 2007 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art.86 alin.1 din OUG 195/2002 cu apl.art.40 pen. și art.87 alin.1 din OUG 195/2002, cu apl.art.40 pen. totul cu aplic.art.33 lit.a pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul asistat de apărătorul ales, av. din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care inculpatul, întrebat fiind, arată că este de acord să dea o declarație.
S-a procedat la audierea inculpatului, cele declarate fiind consemnate în procesul-verbal atașat dosarului cauzei.
Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al inculpatului solicită în temeiul art.3859pct.14 Cod pr.pen. admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza să se dispună reducerea pedepsei până la minimul general aplicate inculpatului ca urmare a acordării unei mai mari eficiențe a circumstanțelor atenuante prev. de art.74 Cod penal cu consecința prev. de art. 76 Cod penal, având în vedere că inculpatul nu a pus în pericol circulația pe drumrile publice, deoarece ora la care a condus autoturismul traficul era extrem de redus, a condus pe o distanța scurtă, a avut o atitudine sinceră atât în faza de urmărire penală cât și în faza de cercetare judecătorească. De asemenea, solicită să se rețină că inculpatul după prima condamnare s-a integrat în societate. Mai arată că inculpatul este singurul întreținător al bunicii sale care este o persoană în vârstă și bolnavă.
Având în vedere că pedeapsa rezultantă va fi executată în Penitenciar lasă la aprecierea instanței aplicarea pedepsei accesorii prev. de art.64 Cod penal.
Procurorul arată că la individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului au fost avute în vedere toate criteriile prev. de art.72 Cod penal, aplicându-se în mod judicios circumstanțele prev. de art.74 lit.c Cod penal și în consecință s-a redus cuantumul pedepsei sub minimul special prevăzut de lege. Solicită admiterea recursului doar cu privire la pedepsele accesorii prev. de art.64 Cod penal.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, achiesează concluziilor puse de apărătorul său.
CURTEA
Prin sentința penală nr. 341/22.03.2007 a Judecătoriei Cluj -N, în baza art.86 al.1 din OUG 195/2002 cu aplic.art.74 lit.c - 76 lit.d pen. s-a dispus condamnarea inculpatului, fiul lui și, născut la data de 31.03.1986 în C-N, jud.C, cetățenie română, studii 11 clase și școala profesională, stagiul militar nesatisfăcut, lucrător comercial, posesor CI seria - nr.5l4295, eliberat de Poliția C, CNP -, cu antecedente penale, domiciliat în C-N,-, jud.C, la 3 luni închisoare.
În baza art.87 al.1 din OUG 195/2002, cu aplic.art.74 lit.c - 76 lit.d s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la 4 luni închisoare.
În baza art.33 - 34 lit.b pen. s-au contopit pedepsele aplicate stabilind pedeapsa cea mai grea aceea de 4 luni închisoare.
În baza art.86/4 al.1 pen. rap. la art.83 pen. s-a revocat suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin 538/8.07.2004 a Tribunalului Cluj, pedeapsă pe care a cumulat-o aritmetic cu rezultanta din speță, inculpatul urmând a executa pedeapsa de 3 ani și 10 luni închisoare cu aplic.art.7l - 64 lit. a - c pen.
În baza art.19l al.1 pr.pen. a fost obligat inculpatul la 300 RON cheltuieli judiciare către stat, onorariul avocatului din oficiu I, în sumă de 100 RON, s-a avansat din
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, inculpatul la data de 11.02.2006 în jurul orei 1,35 condus fără a poseda permis de conducere autoturismul marca cu nr. de înmatriculare CJ-7l-, din fața localului situat pe str. - până la intersecția cu str. - -, unde, din cauza unui viraj neregulamentar a fost oprit de către organele de poliție care l-au condus la IML C în vederea recoltării de probe biologi ce, recoltare în urma căreia s-a stabilit că alcoolemia lui a fost de 1,50 gr%o (la prima probă de sânge, inculpatul refuzând recoltarea celei de-a doua probe).
În faza de urmărire penală, situația de fapt a fost probată prin: proces-verbal de constatare a infracțiunii, adresa MAI - Serviciul Regim Public Comunitar - din care rezultă că inculpatul nu posedă permis de conducere, proces verbal de recoltare a probelor biologice și buletin de analiză toxicologică-alcoolemie, declarațiile martorilor, B, declarațiile inculpatului în care acesta a recunoscut săvârșirea faptei descriind modul comiterii infracțiunii.
În faza de judecată s-au readministrat în parte mijloacele de probă din cursul urmăririi penale.
Instanța de fond a constatat că situația de fapt reținută prin rechizitoriu este pe deplin dovedită, aceasta rezultând din întregul material probator, care se coroborează cu declarația dată de către inculpat în cursul judecății în care acesta a recunoscut săvârșirea faptelor.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul solicitând desființarea sentinței atacate cu consecința reducerii pedepsei aplicate, prima instanță nereținând în favoarea inculpatului toate circumstanțele atenuante constând în vârsta extrem de tânără a acestuia, la 20 de ani orice tânăr dând dovadă de inconștiență, de împrejurarea că acesta a beneficiat de o caracterizare bună de la locul de muncă din care a reieșit că a avut un comportament matur și responsabil la serviciu, neavând nici un fel de conflicte cu colegii, iar în fața instanței a demonstrat că s-a reintegrat perfect în societate după săvârșirea primei infracțiuni, respectând cu strictețe programul stabilit de către Serviciul de reintegrare care îl supraveghează. Pe de altă parte, inculpatul nu a pus în pericol circulația pe drumurile publice deoarece la ora la care a condus fără permis traficul era extrem de redus, practic inexistent, a colaborat cu organele de urmărire penală, a recunoscut și regretat faptele comise. Mai arată că este singurul întreținător al bunicii sale care este o persoană în vârstă suferindă de boli cronice evidențiate în adeverința medicală anexată cererii de apel. În concluzie, solicită admiterea apelului, reducerea pedepsei și executarea ei la locul de muncă conform art. 867 din Codul d e procedură penală.
Prin decizia penală nr.282/A din 1.10.2007 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, în baza art. 379 pct. 1 lit. b din Codul d e procedură penală a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul,fiul lui și, născut la data de 31.03.1986 în C-N, jud. C, CNP -, domiciliat în mun. Cluj-N,-, jud. C, împotriva sentinței penale nr. 341/22.03.2007 a Judecătoriei Cluj -
În baza art. 189 din Codul d e procedură penală s-a stabilit în favoarea Baroului C suma de 100 lei reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu (av. ) ce a fost avansat din fondul Ministerului Justiției.
În baza art.192 alin.2 a C.P.P. fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 160 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, sumă ce include și onorariul apărătorului din oficiu.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut următoarele:
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de apel invocate, a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale în materie, tribunalul a constatat că apelul este nefondat, prima instanță pronunțând o sentință legală și temeinică.
Astfel, în mod corect s-a reținut atât în rechizitoriu, cât și în hotărârea primei instanțe că în data de 11.02.2006 inculpatul a condus pe drumurile publice autovehiculul cu nr. de înmatriculare - fără a poseda permis de conducere și având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală (de 1,50 0/00), fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 86 alin. 1 și art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 și că anterior acesta fusese condamnat la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare prin sentința penală nr. 538/2004 a Tribunalului Cluj pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin.2 lit. b și c și alin. 21 lit. a cu aplicarea art. 99 și urm. din Codul penal, executarea pedepsei fiind suspendată sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 4 ani și 6 luni. De asemenea, în mod corect s-a reținut că în speță sunt incidente dispozițiile art. 864 din Codul penal deoarece cele două infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice au fost comise în interiorul termenului de încercare de 4 ani și 6 luni, impunându-se revocarea beneficiului suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
În ceea ce privește cuantumul pedepselor aplicate pentru infracțiunile deduse judecății, tribunalul a constatat că stabilirea acestuia s-a făcut cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 72 din Codul penal, prima instanță aplicând în mod judicios și circumstanțe atenuante conform art. 74 lit. c din Codul penal raportat la atitudinea sinceră a inculpatului și comportamentul adecvat avut după comiterea infracțiunilor, reducerea pedepselor făcându-se mult sub minimul special prevăzut de art. 86 alin. 1 și art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002. Raportat însă la pericolul social concret al infracțiunilor și la circumstanțele în care acestea au fost comise, inculpatul fiind sub influenta băuturilor alcoolice și conducând un autoturism în care se mai aflau încă 4 persoane, fără a avea experiență la volan, drept dovadă a virat pe o stradă unde accesul e interzis putând, indiferent de ora la care a circulat, să producă un accident rutier, o mai accentuată reducere a pedepselor sub minimul special nu este cu nimic justificată.
Raportat la cererea inculpatului de a i se aplica o pedeapsa cu închisoarea a cărei executare să se facă la locul de muncă, tribunalul a constatat că acest lucru este imposibil în lumina dispozițiilor art. 864 raportat la art. 83 din Codul penal potrivit cărora "dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârșit din nou o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea condiționată, dispunândexecutarea în întregime a pedepsei,care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune". Prin sintagma "executarea în întregime a pedepsei" se înțelege executarea ei efectivă în regim de detenție deoarece în caz de revocareobligatoriea unei modalități de individualizare a executării pedepsei, nu se poate stabili o altă modalitate de individualizare, ori atât suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei cât și executarea pedepsei închisorii la locul de muncă sunt modalități de individualizare judiciară a executării pedepsei.
Totuși, o critică ce poate fi adusă sentinței primei instanțe se referă la schimbarea încadrării juridice în sensul înlăturării dispozițiilor art. 40 din Codul penal.
În opinia tribunalului, ori de câte ori sunt îndeplinite condițiile existenței pluralității intermediare, ca și ale recidivei de altfel, acestea trebuie reținute în încadrarea juridică dată faptei chiar dacă nu se face tratamentul juridic al dispozițiilor art. 40 datorită existenței dispozițiilor speciale ale art. 83 din Codul penal. În concluzie, trebuiau menționate în încadrările juridice ale faptelor și dispozițiile art. 40 din Codul penal. Situația nu poate fi remediată în calea de atac a inculpatului deoarece ar însemna o înrăutățire a situației acestuia cu consecința încălcării principiului "non reformatio in peius" prev. de art. 372 din Codul d e procedură penală.
Având în vedere cele mai sus arătate, constatând că pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia au fost corect stabilite, în temeiul art. 379 pct.1 lit. b din Codul d e procedură penală s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat, acesta urmând să fie obligat la plata în favoarea statului a sumei de 160 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, sumă în care se include și onorariul apărătorului din oficiu.
Împotriva acestei decizii a declarat în termen legal recurs, inculpatul, criticând soluția ca fiind netemeinică.
În motivarea recursului său, inculpatul a învederat faptul că, raportat la gravitatea redusă a faptei, la persoana inculpatului, care a recunoscut și regretat încă de la început comiterea faptei, cuantumul pedepsei este mult prea mare, astfel că se impune reducerea pedepsei prin acordarea unei mai mari eficiențe circumstanțelor atenuante reținute.
Analizând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea reține următoarele:
În urma administrării unui vast probatoriu, a analizării detaliate a acestuia și a respectării drepturilor procesuale a inculpatului, prima instanță a reținut o stare de fapt corectă, conformă cu realitatea, stare de fapt confirmată de altfel și de instanța de apel.
Astfel, s-a constata dovedită vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor prev. de art. 86 alin.1 și 87 alin.1 din OUG 195/2002, constând în aceea că, la data de 11.02.2006, inculpatul a condus pe drumurile publice de pe raza municipiului C-N, autovehiculul cu nr. de înmatriculare - fără a poseda permis de conducere și având o îmbibație alcoolică de 1,50 %0.
La individualizarea pedepselor ce i-au fost aplicate inculpatului, prima instanță a ținut cont de criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72
Cod PenalAstfel, s-au avut în vedere împrejurările concrete de comitere a faptei, de gradul de pericol social concret al faptei comise, de persoana inculpatului, care a avut o atitudine sinceră în cursul procesului penal, recunoscând și regretând săvârșirea faptei, împrejurare ce atenuează răspunderea penală.
Prima instanță a dat dovadă de clemență coborând pedeapsa cu mult sub minimul special prevăzut de textele încriminatoare.
Raportat la considerentele de mai sus, curtea apreciază criticile formulate ca nefiind fondate.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie aplicată, curtea constată că, în mod greșit i-au fost interzise inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art.64 lit.c Cod Penal, neexistând niciun motiv obiectiv din care să rezulte necesitatea interzicerii inculpatului a dreptului de a exercita o profesie sau de a ocupa o funcție, cu atât mai mult cu cât fapta comisă nu are nicio legătură cu profesia inculpatului.
De aceea, văzând și jurisprudența CEDO în materie, curtea, în baza art. 385 ind.15 pct.2 lit.d proc.pen. va admite recursul declarat, împotriva deciziei penale nr. 282/A/2007 a Tribunalului Cluj, pe care o va casa împreuna cu sentința penală nr. 341/22 martie 2007 Judecătoriei Cluj -N, numai in ceea ce privește pedepsele accesorii aplicate.
Trecând la rejudecare în aceste limite, va face aplicarea față de inculpat a disp.art. 71 rap.la art. 64 lit.a și b Cod penal, menținând restul dispozițiilor hotărârilor atacate.
Cheltuielile judiciare in recurs vor rămâne in sarcina statului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
In baza art. 385 ind.15 pct.2 lit.d proc.pen. admite recursul declarat de recurentul inculpat, fiul lui și, năcut la data de 31 martie 1986, domiciliat în C-N,-, jud. C, împotriva deciziei penale nr. 282/A/2007 a Tribunalului Cluj, pe care o casează împreuna cu sentința penală nr. 341/22 martie 2007 Judecătoriei Cluj -N, numai in ceea ce privește pedepsele accesorii aplicate.
Rejudecând, face aplicarea față de inculpat a disp.art. 71 rap.la art. 64 lit.a și b Cod penal.
Cheltuielile judiciare in recurs rămân in sarcina statului.
Definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 07.01.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - --
Red./.
2 ex/11.01.2008
Președinte:Monica RodinaJudecători:Monica Rodina, Livia Mango Săndel Macavei
