Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 302/2009. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 302/R DOSAR NR-
Ședința publică din data de 6 mai 2009
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Simona Franguloiu
JUDECĂTOR 2: Aurelia Munteanu
JUDECĂTOR 3: Laura Popa
Grefier: - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
- - procuror în cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 76/A din 17 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio - video.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat asistat de avocat, apărător ales.
Procedură îndeplinită.
În cauză se prezintă apărător ales pentru intimatul inculpat, astfel că în temeiul dispozițiilor art. 171 alin. 6. pr.pen, încetează delegația din oficiu a avocatei.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului potrivit dispozițiilor art. 385/13 pr.pen.
Avocat susține recursul astfel cum a fost formulat solicitând, în temeiul dispozițiilor art. 385/15, pct.1, lit.b pr.pen. admiterea acestuia, casarea hotărârilor atacate iar în cadrul rejudecării achitarea inculpatului în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit.a raportat la art. 10 lit. b/1 pr.pen, cu aplicarea dispozițiilor art. 18/1 și art. 91. pen.
Solicită achitarea inculpatului prin raportat la elementele de fapt pentru care acesta a fost trimis în judecată.
Inculpatul a fost surprins de poliție la un control de rutină, oprit de patrulă, supus etilotestului și transportat la spital pentru recoltarea probelor biologice. La prima probă a fost stabilită o alcoolemie de 1%o, iar la cea de-a doua probă de 0,80% Așa fiind întrucât alcoolemie stabilită este foarte apropiată de limita minimă pentru ca fapta respectivă să fie considerată infracțiune apreciază că se poate dispune achitarea inculpatului potrivit textului de lege mai sus menționat.
a se avea în vedere că din declarațiile inculpatului coroborate cu declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă ca stare de fapt că inculpatul s-a deplasat împreună cu alți prieteni la o cabană, au consumat băuturi alcoolice pentru că intenționau să rămână acolo până a doua zi, însă în timpul nopții în urma unei dispute cu prietena sa a hotărât să plece.
Întrucât inculpatul nu a produs nici un eveniment rutier și a nu a pus în pericol viața vreunei persoane apreciază că pronunțarea unei soluții de achitare ar fi justificată.
În subsidiar, în temeiul dispozițiilor art. 385/9 pct. 14 alin.1 pr.pen. solicită admiterea recursului, iar potrivit dispozițiilor art. 385/15 alin.1 pct. 2 lit.d pr.pen. casarea deciziei atacate.
Instanța de fond a aplicat o pedeapsă de 3 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării acesteia. Instanța de apel a admis apelul parchetului și a majorat pedeapsa aplicată la 8 luni închisoare.
Apreciază că raportat la circumstanțele ce pot fi reținute în favoarea inculpatului se impune casarea hotărârii instanței de apel și reducerea pedepsei aplicate până la cuantumul stabilit de prima instanță.
Reprezentanta parchetului solicită respingerea recursului și menținerea ca fiind legală și temeinică a hotărârii atacate, apreciind că pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată de către instanța de apel este de natură să își atingă scopul propus.
Instanțele au dat o corectă încadrare juridică faptelor și au reținut în mod corect starea de fapt. Fapta nu este lipsită de importanță și nu poate fi reținut că nu prezintă pericol pentru societate.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului pentru considerentele expuse de apărătorul său.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Prin decizia penală nr. 76/17 martie 2009 Tribunalului Brașova fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Zărnești împotriva sentinței penale nr. 178/2008 a Judecătoriei Zărnești, care a fost desființată în ce privește individualizarea judiciară a pedepsei și rejudecând în aceste limite, a fost majorată pedeapsa aplicată inculpatului de la 3 luni închisoare la 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 republicată și a fost majorat termenul de încercare de la 2 și 3 luni șa 2 ani și 8 luni.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
A fost respins apelul declarat de inculpatul împotriva aceleiași hotărâri.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut că:
Prin sentință penală nr. 178/2008 Judecătoria Zărneștia dispus:
În temeiul art.87 alin.1 din OUG 195/2002, cu aplicarea art.74,76 Cod Penal, a condamnat inculpatul la pedeapsa de 3 luni închisoare.
În temeiul art.81 raportat la art.82 Cod Penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului, pe un termen de încercare de 2 ani și 3 luni, iar în temeiul art.71 alin.2 Cod Penal a interzis acestuia drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod Penal, cu aplicarea art.71 alin.5 Cod Penal.
În noaptea zilei de 23/24.02.2008, în jurul orelor 3,45, inculpatul a fost depistat de organele de poliție rutieră în timp ce conducea autovehiculul marca Ford cu nr. BV - pe DN 73 din direcția spre B, și fiind supus testării cu aparatul alcool test s-a stabilit că se află sub influența băuturilor alcoolice având o concentrație de 0,61m/l alcool în aerul expirat.
Inculpatul a fost condus la Spitalul Orășenesc Z, unde i s-au recoltat probele biologice la ora 4,30 și 5,30.
Analiza acestora a relevat că avea o îmbibație de 1 și respectiv 0,8 g/l alcool pur în sângele său potrivit buletinului de analiză toxicologică a alcoolemiei nr.360/T; 361/T din data de 25.02.2008.
În declarația dată în fața instanței, martora a arătat că în noaptea respectivă inculpatul a participat la o petrecere organizată într-o pensiune din, unde urma să petreacă întreaga noapte, pensiunea fiind închiriată până a doua zi la prânz. La această petrecere inculpatul a consumat băuturi alcoolice, însă datorită unor discuții contradictorii purtate cu prietena sa, a plecat intempestiv intenționând să se întoarcă la
La dosarul cauzei au fost depuse în circumstanțiere înscrisuri din care rezultă că inculpatul este licențiat în contabilitate și informatică de gestiune și de asemenea acesta este și absolventul unor cursuri de barman, aceste specializări obținându-le în cursul anului 2007-2008.
S-a constatat că în drept, apta inculpatului care n noaptea zilei de 23/24.02.2008, în jurul orelor 3,45, a fost depistat de organele de politie rutieră în timp ce conducea autovehiculul marca Ford cu nr. BV - pe DN 73 din direcția spre B, având în sânge o concentrație alcoolică de 1 g/l întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, faptă prev. și ped. de art. 87 al.1 din OUG195/2002 republicată.
Văzând că inculpatul a recunoscut și a regretat fapta comisă atât în fața organelor de urmărire cât și în fața instanței de judecată și nu are antecedente penale, instanța a dat eficiență dispozițiilor art. 74 alin.1 lit a și c Cod penal, reținând circumstanțele atenuante prevăzute de textul amintit, astfel că în temeiul art.76 alin. lit. d Cod penal va coborâ pedeapsa aplicată sub minimul special prevăzut de lege.
criteriile de individualizare a pedepselor, prevăzute de art. 72 Cod Penal, prima instanță - având în vedere vârsta tânără a inculpatului, lipsa antecedentelor penale, preocuparea acestuia pentru consolidarea unei cariere profesionale, a aplicat inculpatului pentru infracțiunea săvârșită o pedeapsă de 3 luni închisoare.
Întrucât s-au constatat întrunite condițiile art. 81 Cod Penal, art.71 alin.5 Cod penal și s-a apreciat că reeducarea inculpatului se poate realiza și prin lăsarea acestuia în libertate, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a celor accesorii pe un termen de încercare de 2 ani și 3 luni, stabilit conform art. 82 Cod Penal.
În temeiul art. 359 și art. 83 Cod Penal s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor săvârșirii unei noi infracțiuni, iar potrivit art. 191 Cod de Procedură Penală inculpatul a fost obligat și la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel în termen legal Parchetul de pe lângă Judecătoria Zărnești și inculpatul.
În dezvoltarea motivelor de apel, Parchetul de pe lângă Judecătoria Zărnești apreciază că scopul pentru care se aplică o pedeapsă nu poate fi atins în acest caz întrucât cuantumul sancțiunii stabilite de instanța de fond este neîndestulător prin raportare la modalitatea și împrejurările comiterii faptei; se apreciază că circumstanțele personale reținute inculpatului de către prima instanță deși în mod corect analizate, nu impuneau coborârea pedepsei într-un cuantum atât de redus.
În motivarea orală a apelului, inculpatul solicită achitarea sa în temeiul art 10 lit b/1 Cod de Procedură Penală și aplicarea unei amenzi cu caracter administrativ, întrucât fapta comisă nu prezintă gradul de pericol social al infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată; se învederează că inculpatul nu a consumat o cantitate mare de alcool, valoarea alcoolemiei fiind aproape de minimul prevăzut de lege, iar circumstanțele comiterii faptei converg spre reținerea dispozițiilor art.18/1 Cod Penal.
În apel s-a depus în probațiune de către inculpat o adeverință privind faptul că este angajat, printre atribuțiile sale fiind și cea de transport de marfă.
Examinând apelurile formulate în conformitate cu prevederile art. 371-373 Cod de Procedură Penală, tribunalul constată următoarele:
Starea de fapt și încadrarea juridică a acesteia au fost corect reținute de prima instanță urmare a materialului probatoriu administrat în cauză care a relevat vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita prevăzută de lege.
Se constată astfel că inculpatul, după ce consumase băuturi alcoolice, după o petrecere și după o ceartă cu prietena sa, a înțeles să plece cu autoturismul spre casă în localitatea Distanța pe care o avea de parcurs din localitatea până la B este una considerabilă, traseul fiind destul de circulat - chiar dacă fapta a avut loc spre orele dimineții, însă în noaptea de sâmbătă spre duminică când stațiunile din zonă sunt frecventate destul de des de turiști.
Conducerea unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală reprezintă un pericol atât pentru siguranța circulației, cât și pentru persoana conducătorului auto. Se constată că dat fiind ora la care a fost surprins inculpatul în trafic, împrejurarea că venea de la o petrecere și după o ceartă, au putut crea acestuia o stare de nervozitate dublată de o stare de oboseală care putea produce consecințe nefaste pentru traficul rutier.
Așa fiind, nu se poate aprecia că fapta inculpatului este lipsită în mod vădit de pericolul social al infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată, inculpatul circulând pe un drum național, pe o distanță apreciabilă, cu intenția de deplasare pe un traseu mai mare.
Recunoașterea inculpatului a venit pe fondul depistării acestuia în trafic, când a fost pus în față faptului împlinit, astfel o negare a consumului de alcool sau o sustragere de la recoltarea probelor de sânge ar fi avut alte consecințe juridice.
Poziția procesuală adoptată, prezentarea în fața instanței și descrierea nemodificata a faptei, comportamentul prosocial adoptat atât anterior comiterii faptei, cât și după comiterea acesteia relevă faptul că reținerea circumstanțelor atenuante de către prima instanță este corectă, însă coborârea pedepsei la cuantumul de 3 luni închisoare nu este întemeiată.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art.381, 378 Cod de Procedură Penală apelul formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Zărnești se va admite și se va desființa hotărârea instanței de fond numai sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate și a duratei termenului de încercare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul, care și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 385/9 pct. 18 Cod procedură penală, solicitând raportat la elementele de fapt pentru care acesta a fost trimis în judecată, în sensul că a fost surprins de poliție la un control de rutină, oprit de patrulă, supus etilotestului și transportat la spital pentru recoltarea probelor biologice. La prima probă a fost stabilită o alcoolemie de 1%o, iar la cea de-a doua probă de 0,80%o, astfel că alcoolemia stabilită era foarte apropiată de limita minimă pentru ca fapta respectivă să fie considerată infracțiune apreciază că se poate dispune achitarea sa potrivit art. 18/1 Cod penal, fapta sa nu are gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Inculpatul a mai arătat că s-a deplasat împreună cu alți prieteni la o cabană, au consumat băuturi alcoolice pentru că intenționau să rămână acolo până a doua zi, însă în timpul nopții în urma unei dispute cu prietena sa a hotărât să plece, nu a produs nici un eveniment rutier și a nu a pus în pericol viața vreunei persoane.
În subsidiar, în temeiul dispozițiilor art. 385/9 pct. 14 alin.1 pr.pen. a solicitat admiterea recursului, iar potrivit dispozițiilor art. 385/15 alin.1 pct. 2 lit.d pr.pen. casarea deciziei atacate și reducerea pedepsei aplicate până la cuantumul stabilit de prima instanță.
Verificând hotărârea atacată în raport cu motivele de recurs, se constată că acesta este nefondat.
Inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, respectiv de 1 gr %o, conform buletinului de analiză toxicologică, prevăzută de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, republicată și modificată.
Cu privire la cazul de casare indicat de către inculpat, cel prevăzut de art. 385/9 pct. 18 care se referă la comiterea unei erori grave de fapt, având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de achitare sau de condamnare este de observat că în speță nu se pune problema unei greșite rețineri a stării de fapt, deoarece in speță instanțele au procedat la corecta stabilire a stării de fapt, pe baza probatoriului administrat în cauză și a analizei judicioase a acestuia.
Astfel, inculpatul nu a contestat faptul conducerii autoturismului, pe un drum public, fără a poseda permis de conducere și având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, dar a arătat în apărare, că la momentul respectiv drumul nu era circulat și că a plecat doar pentru că s-a certat cu prietena sa.
Se impune observația că infracțiunile incriminate în actul normativ ce reglementează circulația pe drumurile publice sunt infracțiuni de pericol; aceasta înseamnă că prin săvârșirea lor, starea de pericol pentru relațiile sociale ocrotite se produce și rezultă din chiar comiterea faptelor, neavând nici o importanță dacă în momentul săvârșirii drumul public era sau nu circulat și nici s-a produs un rezultat specific activității de conducere, respectiv vreo vătămare corporală a unei persoane sau vreo avarie autoturismului.
Este adevărat că deși prezenta o alcoolemie de 1 g%o la prima probă și apoi de 0,8 la a doua, însă legea nu face distincție și incriminează conducerea pe drumurile publice având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, cum este cazul în speță; mai mult, aceste împrejurări au fost avute în vedere în procesul individualizării judiciare a pedepsei, la fel ca și împrejurarea că inculpatul a avut o atitudine sinceră, a fost avută în vedere și valorificată de instanță, prin reținerea de circumstanțe atenuante și aplicarea unor pedepse sub limita minimului special prevăzut de lege, astfel că nu se impune reducerea acesteia, pedeapsa aplicată fiind suficientă și de natură să conducă la reeducarea inculpatului și la realizarea scopului de prevenție generală pe care îl are sancțiunea penală.
Cum starea de fapt a fost corect reținută de instanțe, se constată că recursul inculpatului este nefondat și pe cale de consecință, potrivit art. 385/15 pct.1 lit. b Cod procedură penală, se va respinge, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 76/17 martie 2009 Tribunalului Brașov, pe care o menține.
Obligă inculpatul să plătească statului suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 6 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red. SF/22.05.2009
Dact.BD/26.05.2009
Jud. fond
Jud. apel /
- 2 exemplare -
Președinte:Simona FranguloiuJudecători:Simona Franguloiu, Aurelia Munteanu, Laura Popa