Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 329/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 329/
Ședința publică din data de 02 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Ispas
JUDECĂTOR 2: Maria Uzună
JUDECĂTOR 3: Viorica Lungu
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror -
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul - domiciliat în municipiul Sibiu,-, Sc.A, Et.5, Ap.M2, împotriva deciziei penale nr.52 din data de 07 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.117 din data de 09 iulie 2008, pronunțată de Judecătoria Babadag în dosarul penal nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru infracțiunile prevăzute și pedepsite de art.208 -209 Cod penal și nr.OUG195/2002.
În conformitate cu disp.art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică la prima strigare,se constată lipsa:
- recurentului inculpat și a apărătorului din oficiu al acestuia - avocat - în substituirea avocatului.
- intimatei părți civile "" SRL Sibiu.
Curtea, față de lipsa apărătorului din oficiu al recurentului inculpat, dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în ședință publică la a doua strigare, se constată lipsa:
- recurentului inculpat pentru care răspunde avocat - în substituirea avocatului - în baza împuternicirii avocațiale de substituire depusă la dosar.
- intimatei părți civile "" SRL Sibiu.
Procedura este nelegal îndeplinită cu recurentul inculpat și intimata parte civilă "" SRL Sibiu.
În conformitate cu disp.art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri noi de solicitat și nici excepții de ridicat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite condițiile prevăzute de art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.
Avocat, apărător al recurentului inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea celor două hotărâri recurate.
Precizează că motivul de recurs îl vizează individualizarea pedepsei în sensul reținerii circumstanțelor atenuante deoarece inculpatul a recunoscut și regretat sincer comiterea infracțiunilor pentru care a fost dedus judecății.
Inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă cu executare sub supraveghere, apreciind că această modalitate de executare este mult prea aspră.
Solicită ca modalitate de executare aplicarea disp.art.81 Cod penal.
Cu privire la acțiunea civilă, solicită a se aprecia că soluția pronunțată de Tribunalul Tulcea este nelegală și netemeinică.
Cuantumul despăgubirilor solicitate este nefondat întrucât expertiza extrajudiciară și decontul depus, nu justifică și dovedesc prejudiciul real în cauză.
Procurorul,având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat, apreciind că pedeapsa de 3 ani închisoare cu modalitatea de prevăzută de art.861Cod penal, este legală și temeinică, just individualizată, fără a corespunde cerințelor prevăzute de art.72 Cod penal, motiv pentru care nu se impune redozarea acesteia având în vedere materialul probator administrat în cauză din care rezultă fără echivoc, vinovăția inculpatului.
Cu privire la acțiunea civilă, apreciază că, în baza probelor administrate, în mod corect instanța l-a obligat la despăgubirii civile în cuantumul care este reținut în dispozitivul hotărârii și ca atare, nu se impune redozarea acesteia.
Instanța ia cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Examinând actele și lucrările dosarului, curtea constată că prin sentința penală nr. 117/9 iulie 2008, Judecătoria Babadag - județ Tac ondamnat pe inculpatul-- fiul lui și -, născut la data de 11.07.1983 în babadag, județul T, cetățenie și naționalitate română, studii liceu și școala profesională, electrician la "" SRL Sibiu, stagiul militar satisfăcut, necăsătorit, domiciliat în municipiul Sibiu,-, Sc.A,.5, Ap.M2, jujdețul Sibiu, cu antecedente penale, CNP - -, la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea a 4 (patru) infracțiuni, una de furt calificat și trei prevăzute de nr.OUG 195/2002, pedeapsă a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere pe o durată de 5 ani, pe durata termenului de încercare inculpatul fiind obligat să respecte măsurile de supraveghere prev. de art. 863)Cod penal; i s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864)și art. 865)Cod penal; i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal; executarea pedepsei accesorii fiind suspendată în temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal; a fost admisă în parte acțiunea civilă, fiind obligat inculpatul la plata despăgubirilor civile către partea civilă; a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
In ziua de 8 martie 2008, inculpatul s-a deplasat cu colegul său de muncă, acesta conducând autoturismul marca FORD cu nr. -, din municipiul Sibiu către municipiul T, pentru a efectua o lucrare, cei doi fiind angajați ai societății Sibiu. După amiază, în jurul orelor 14,00, cei doi au mers la locuința părinților inculpatului din orașul B,-, iar a parcat mașina pe stradă în fața imobilului într-un refugiu, după care l-a încuiat și a pus alarma.
Ajuns acasă, inculpatul a mâncat și a băut câteva pahare cu vin, iar în jurul orelor 21,30colegul său, a lăsat cheile de la mașină în bucătărie și a mers în sufragerie să se culce.
După 10 minute, inculpatul a luat cheile de la mașină, fără să fi anunțat șoferul și a pornit autoturismul cu intenția de a se plimba prin oraș.
A condus până la barul, unde a consumat o bere și apoi a rulat cu autoturismul până la discoteca, unde a mai consumat o bere. In jurul orelor 1,00plecat de la discotecă cu autoturismul pe strada - -, după care a virat la stânga, intrând pe strada -. Deoarece avea farurile stinse, a fost reperat de un echipaj de poliție, care a plecat după acesta, punând girofarurile în funcțiune. Inculpatul a virat la dreapta, pe strada - G, oprind în dreptul bibliotecii. La controlul efectuat, s-a constatat că acesta nu poseda permis de conducere și fiind testat cu aparatul etilotest, la ora 1,19rezultatul a fost de 1,05 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Față de acest aspect, inculpatul a fost condus la Spitalul B, unde i s-au recoltat probe biologice de sânge.
Întrucât inculpatul a declarat că era angajat al, societate deținătoare a autoturismului - organele de cercetare nu au putut constata în acel moment că autoturismul fusese furat.
La prima probă luată, la ora 1,50, cantitatea de alcool a fost de 2 gr%0, iar la proba II, recoltată la ora 2,50reieșit o alcoolemie de 1,80 gr. %0,conform buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 167-168/C din 13 martie 2008 eliberat de Serviciul Medico - Legal
In aceeași noapte, inculpatul a mers la locul unde parcase mașina, a urcat la volan și a rulat pe DN 22, până în comuna B, mergând la discotecă. In jurul orelor 4,00dimineața inculpatul se întorcea cu mașina pe DN 22 spre B și ajungând în zona de intrare în pădure la km 222+3 întrucât era ceață densă, fiind și sub influența băuturilor alcoolice, a pierdut controlul volanului, a derapat în partea dreaptă, rupând un copac și un indicator. A mai rulat circa 100 metri pe șosea, dar întrucât rezervorul s-a spart în urma accidentului, combustibilul s-a scurs, autovehiculul oprindu-se.
In urma impactului, autoturismul a fost avariat, iar inculpatul a încuiat mașina, a parcat-o pe șosea și a plecat pe jos spre B, iar de la popasulDoia mers cu un microbuz transport persoane până în B, fără să fi anunțat organele de poliție. Ajungând acasă, le-a relatat părinților cele întâmplate cât și lui, după care s-au deplasat toți la locul unde lăsase mașina, însă la fața locului era deja un echipaj de poliție.
In cauză a fost efectuată o constatare tehnico-științifică dactiloscopică, iar raportul de constatare tehnico-științifică nr. 85276 din 19 martie 2008 conchis că urmele papilare ilustrate pe fișa cazului, ridicate cu ocazia investigării tehnico-științifice a locului faptei au fost create de degetele mare și mijlociu, respectiv zona digito-palmară de la mâna a numitului.
Fiind audiat, inculpatul a recunoscut faptele săvârșite, iar martorul a învederat că nu i-a încredințat inculpatului conducerea autoturismului, acesta luând autoturismul fără consimțământul său.
Din adresa nr. -/18 martie 2008 Serviciului Public Comunitar, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatricularea Vehiculelor a rezultat că inculpatul nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.
Situația de fapt și vinovăția inculpatului a rezultat din următoarele mijloace de probă: procesul-verbal de constatare a faptelor, procesul verbal de cercetare la fața locului, buletin de analiză toxicologică-alcoolemie, raport de constatare tehnico-științifică, declarațiile martorilor, adresa nr. - din 18 martie 2008 Serviciului Public Comunitar - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatricularea Vehiculelor, coroborate cu declarațiile de recunoaștere ale inculpatului.
Din analiza cazierului judiciar al inculpatului s-a constatat că acesta a suferit o condamnare de 1 an închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal, fiind condamnat prin Sentința penală nr. 154 din 9 iulie 2003 Judecătoriei Babadag - județ T, în cauză fiind îndeplinit termenul de încercare dispus prin sus menționata sentință penală.
Este de subliniat că, în cauză, a intervenit reabilitarea de drept a inculpatului pentru această condamnare.
Reținând calificarea juridică dată faptelor prin actul de inculpare și procedând la individualizarea judiciară a răspunderii penale și dând semnificația cuvenită gradului de pericol social concret al faptelor săvârșite, luându-se în considerare împrejurările concrete în care faptele au fost comise, unite cu datele ce caracterizează persoana inculpatului, a fost condamnat inculpatul la 3 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. 1, 4 - art. 209 alin. 1 lit. g, i Cod penal, la câte 1 an închisoare pentru infracțiunile prev. de art. 86 alin. 1 și art. 87 alin. 1, și la 2 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 89 alin. 1 din nr.OUG 295/2002.
În cauză, s-a apreciat că nu puteau fi reținute circumstanțe atenuante în individualizarea pedepsei astfel cum s-a solicitat, invocându-se comportarea sinceră în cursul procesului penal.
In raport de lucrările și materialul probator din dosarul cauzei s-a apreciat că, comportarea sinceră în cursul procesului penal nu putea fi considerată o circumstanță atenuantă.
In cauză, s-a apreciat că erau incidente dispozițiile art. 33 lit. a - b Cod penal și dându-se efect și dispozițiilor art. 34 lit. b Cod penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
In temeiul art. 861)Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului sub supraveghere, apreciindu-se întrunite cerințele prevăzute de acest text de lege, prima condamnare a inculpatului intrând sub incidența dispozițiilor art. 38 din Codul penal.
Conform art. 862)Cod penal, s-a stabilit un termen de încercare de 5 ani. Pe durata termenului de încercare, inculpatul s-a supus măsurilor de supraveghere prev. de art. 863)Cod penal, urmând a se fi prezentat, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sibiu; a anunța, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare
care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să fi comunicat și justificat schimbarea locului de muncă; să fi comunicat informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864)și art. 865)privind revocarea și, respectiv anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate.
In baza art. 71 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a lit. b) Cod penal.
In baza art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.
De subliniat era că, Sibiu s-a constituit parte civilă cu suma de 12851,23 lei, reprezentând contravaloare reparațiilor necesare la autovehicul, cât și cheltuielile efectuate cu tractarea autoturismului, alăturând acțiunii penale și acțiunea civilă, prin constituirea ca parte civilă.
Apărătorul inculpatului a învederat că pentru obligarea la despăgubiri civile trebuia să existe un raport de cauzalitate între fapta săvârșită și urmarea materială ori paguba produsă, susținând că partea civilă avea deschisă calea unei acțiuni civile separate în contextul în care s-a dispus prin actul de inculpare scoaterea de sub urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 217 alin. 1 Cod penal.
Partea civilă a susținut că, în speță, acțiunea civilă putea fi alăturată acțiunii penale în cadrul procesului penal, existând raport de cauzalitate între fapta de furt de folosință săvârșită de inculpat și urmarea materială, paguba produsă, respectiv avarierea autoturismului fiind rezultatul faptei penale.
Cererea apărătorului inculpatului a fost respinsă, apreciindu-se că în cauză a fost raport de cauzalitate între fapta de furt săvârșită de inculpat și urmarea materială, chiar dacă s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. 1 Cod penal, repararea prejudiciului trebuind să fi fost integrală partea având dreptul să opteze pentru valorificarea drepturilor civile izvorâte din infracțiune în procesul penal, în condițiile art. 15 din Codul d e procedură penală.
Partea vătămată exercitându-și dreptul de opțiune și alegând alăturarea acțiunii civile celei penale s-a apreciat că dreptul său de opțiune era irevocabil, acțiunea civilă deși supusă dreptului civil material, nu era însă supusă și dreptului procesual civil.
Deși în cursul urmăririi penale partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 12851,23 lei din care 10351,23 RON reprezentând cheltuielile de tractare a autoturismului, depunând în acest sens și comanda din 11 martie 2008 lansată la unitatea autoservice, comandă prin care cheltuielile necesare reparației au fost estimate la 10351,23 lei, în cursul cercetării judecătorești și-a majorat pretențiile civile la suma de 23517,91 lei reprezentând valoarea reparației, depunând în probarea prejudiciului pretins un raport de expertiză tehnică extrajudiciară.
In cauză, ambele părți nu au solicitat efectuarea unei expertize judiciare pentru evaluarea prejudiciului, însă inculpatul a învederat că nu putea fi valorificat raportul de expertiză extrajudiciară întrucât nu a fost administrat potrivit dispozițiilor procedural penale.
Potrivit art. 3 și art. 287 Cod procedură penală, instanța de judecată și-a formulat convingerea pe baza probelor administrate în cauză, iar conform art. 289 judecata se desfășoară și contradictoriu.
In contextul în care părțile nu au solicitat administrarea unei expertize conform art. 67 din Codul d e procedură penală, potrivit căruia părțile pot propune probe și cere administrarea lor, raportul de expertiză extrajudiciară s-a apreciat că nu putea fi reținut ca probă în justificarea pretențiilor, acesta prezentând, de asemenea, și o serie de deficiențe, neprecizându-se temeiurile de drept care au fundamentat valoarea materialelor și a manoperei.
Apreciind ca cert prejudiciul reținut în cursul urmăririi penale, întinderea fiind estimată de societate specializată în reparații auto, a fost admisă în parte acțiunea civilă și obligat inculpatul la plata sumei de 12851,23 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, au declarat apel inculpatul și partea civilă.
Dacă inculpatul nu a indicat motivele pentru care a considerat hotărârea instanței de fond ca netemeinică și nelegală, partea civilă a solicitat reanalizarea cuantumului despăgubirilor civile acordate în sensul majorării acestora la suma stabilită în expertiza judiciară efectuată în cauză.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale atacate în raport de critica formulată, cât și sub toate aspectele de fapt și de drept, în limitele prevăzute de art. 371 alin. 1 Cod procedură penală, tribunalul a constatat că apelul declarat de partea civilă nu este întemeiat.
Astfel, prin decizia nr. 29/2 iunie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, într-un recurs în interesul legii, s-a statuat că în interpretarea dispozițiilor art. 78 alin. 1 din nr.OUG 195/2002 aprobată prin Legea nr. 49/2006, instanța investită cu judecarea acțiunii penale în cazul infracțiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice de către o persoană fără a poseda permis de conducere, nu va soluționași acțiunea civilă exercitată de proprietarul sau deținătorul autoturismului avariat sau distrus în timpul săvârșirii infracțiunii rutiere.
Cum această decizie este obligatorie, ca urmare a aplicării acesteia, apelul declarat de partea civilă a fost respins ca nefondat prin decizia penală nr. 87 din 9.09.2008 a Tribunalului Tulcea.
Prin aceeași hotărâre a fost admis apelul declarat de inculpat, desființându-se în parte sentința penală atacată, numai cu privire la soluționarea acțiunii civile.
Judecând în fond, instanța a înlăturat obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile către partea civilă, lăsând nesoluționată acțiunea civilă a "" Sibiu.
Împotriva sentinței penale nr. 117 din 9 iulie 2008 Judecătoriei Babadaga și a deciziei penale nr. 86 din 9 septembrie 2008 Tribunalului Tulcea au declarat recurs inculpatul și partea civilă Sibiu, criticându-le ca nelegale și netemeinicie.
În motivele de recurs inculpatul a solicitat casarea deciziei penale și rejudecând să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare de Tribunalul Tulcea întrucât în mod nelegal a lăsat nerezolvată latura civilă întrucât inculpatul a fost trimis în judecată și pentru infracțiunea de furt calificat, infracțiune cauzatoare de prejudiciu.
Verificând legalitatea și temeinicia celor două hotărâri penale, prin prisma criticilor aduse prin decizia penală nr. 567/P din 2 decembrie 2008 Curții de APEL CONSTANȚA, s-a dispus în temeiul art. 38515pct. 2 lit. c Cod procedură penală și art. 3859al. 1 pct. 6, 10 Cod procedură penală admiterea recursurilor declarate de inculpatul și partea civilă "" Sibiu.
A fost casată decizia penală nr. 86 din 9.09.2008 a Tribunalului Tulcea dispunându-se rejudecarea apelului de către aceeași instanță de apel.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de recurs a constatat că în cauză, nu s-au respectat prevederile art. 3859pct. 6 Cod procedură penală, întrucât simpla mențiune din partea introductivă a hotărârii că avocatul având cuvântul, lasă la aprecierea instanței soluționarea apelurilor având în vedere că apelul inculpatului este nemotivat, nu este de natură a forma convingerea că inculpatul a beneficiat de asistență juridică.
De asemenea, în cauză nu s-au respectat prevederile art. 3859pct. 10 Cod pr. penală întrucât decizia penală în interesul legii, se referă numai la situația în care inculpatul a fost trimis în judecată doar pentru infracțiunea de conducere fără a poseda permis de conducere, însă în cauză acesta a fost trimis în judecată și pentru infracțiunea de furt calificat, ce constituie o infracțiune de prejudiciu, și care trebuia rezolvată în conformitate cu art. 386 Cod procedură penală.
Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe, la 10 decembrie 2008, sub nr-.
Inculpatul prin apărător ales, a criticat hotărârea instanței de fond sub aspectul individualizării pedepselor susținând că în mod greșit nu au fost reținute în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante, constând în atitudinea sinceră și cooperantă față de organele judiciare pe tot parcursul procesului penal. S-a mai invocat faptul că inculpatul este infractor primar, realizează venituri din muncă, și este preocupat de repararea prejudiciului cauzat prin faptele sale plătind lunar 1/3 din salariul său, în acest scop.
De asemenea, a fost criticat modul de soluționare a laturii civile, apărătorul inculpatului arătând că pretențiile nu au fost dovedite; sub aspectul întinderii prejudiciului nu există probe certe, întrucât nu poate fi avută în vedere nici expertiza extrajudiciară care atestă valoare a reparațiilor în sumă de 23.517,91 lei (datorită caracterului extrajudiciar al mijlocului de probă) dar nici devizul estimativ din 11.03.2008 întocmit de "" - auto service (pag. 8 dosar ) tocmai pentru faptul că fiind estimativ, nu produce o probă certă a întinderii pagubei reale.
Prin decizia penală nr.52 din data de 07 aprilie 2009, pronunțată în dosarul penal nr-, Tribunalul Tulcea, a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul, domiciliat în oraș Sibiu,-,. A,. 5,. M2, județul Sibiu și de partea civilă.,cu sediul în Sibiu,-, județul Sibiu, împotriva sentinței penale numărul 117 din 09 iulie 2008, Judecătoriei Babadag.
A admis ca fondat apelul declarat de partea civilă"cu sediul în Sibiu.
A desființat în parte hotărârea atacată numai cu privire la cuantumul despăgubirilor civile acordate părții civile, pe care îl majorează de la 12.851, 23 lei, la 23.517,91 lei.
A menținut celelalte dispoziții ale hotărârii atacate ca temeinice și legale.
În temeiul art. 192 al. 2 Cod procedură penală.
A obligat apelantul să plătească în folosul statului suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Împotriva sentinței penale nr. 117 din data de 09 iulie 2008, pronunțată de Judecătoria Babadag în dosarul penal nr- și a deciziei penale nr. 52 din data de 07 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul penal nr-, a declarat recurs, inculpatul, criticându-le pentru netemeinicie sub aspectul individualizării pedepsei, în raport de conduita sinceră avută în cursul procesului penal, solicitând reducerea cuantumului pedepsei.
Verificând legalitatea și temeinicia hotărârilor penale recurate, în raport de criticile aduse și din oficiu, curtea constată că recursul declarat de inculpatul, este nefondat pentru următoarele considerente:
Pe baza unei analize temeinice și complete a materialului probator administrat atât în cursul urmăririi penale cât și al cercetării judecătorești, instanțele au stabilit corect situație de fapt, vinovăția inculpatului, dând faptelor comise de acesta încadrarea juridică corespunzătoare.
În ceea ce privește individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, se constată interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor art.72 Cod penal.
S-a ținut seama de gradul de pericol social concret al faptelor comise, de limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială, de împrejurările comiterii faptelor, de datele care privesc persoana inculpatului care a dovedit perseverență infracțională în comiterea de infracțiuni împotriva patrimoniului.
Curtea constată că, pedepsele aplicate inculpatului au fost just determinate atât din punct de vedere al cuantumului cât și al modalității de executare, fiind de natură să asigure îndeplinirea cerințelor prevăzute de art.52 Cod penal, privind scopul pedepsei, acela de măsură de constrângere, de reeducarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
Ca atare, în mod corect prima instanță de control judiciar a reținut că în cauză nu există temeiuri care să justifice reducerea pedepselor aplicate inculpatului de instanța de fond.
Drept urmare, în lipsa unor cazuri de nulitate a hotărârilor atacate, curtea în baza art.38515pct.1 lit."b" Cod procedură penală, se va respinge recursul declarat de inculpat, ca nefondat cu aplicarea corespunzătoare a disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală, în sensul obligării recurentului la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat.
Se va face și aplicarea art.189 Cod procedură penală, în sensul că onorariul în sumă de 200 lei pentru avocat se va plăti, din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU AC ESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit."b" Cod procedură penală,
Respinge ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul - domiciliat în municipiul Sibiu,-, Sc.A, Et.5, Ap.M2, împotriva deciziei penale nr.52 din data de 07 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.117 din data de 09 iulie 2008, pronunțată de Judecătoria Babadag în dosarul penal nr-.
Conform art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă recurentul la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul în sumă de 200 lei pentru avocat se va plăti, conform art.189 Cod procedură penală, din fondurile Ministerului Justiției.
În baza art.309 Cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 exemplare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 02 iunie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Jud.fond -
Jud.apel -;
Red.dec.Jud./18.06.2009
Tehnored.Gref.-/2 ex.
Data: 18.06.2009
Președinte:Adriana IspasJudecători:Adriana Ispas, Maria Uzună, Viorica Lungu
