Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 374/2008. Curtea de Apel Brasov

România

CURTEA DE APEL BRAȘOV

Secția penală și pentru cauze cu minori

DECIZIA PENALĂ NR. 374/ DOSAR NR-

Ședința publică din 14 mai 2008

Completul de judecată format din:

PREȘEDINTE: Laura Popa JUDECĂTOR 2: Nicoleta Țînț

- - - JUDECĂTOR 3: Alexandru Vasiliu

- - - judecător

- - - grefier

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 27/A din 11 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov, în dosarul penal nr-.

Dezbaterile în cauza de față au fost înregistrate în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul inculpat -, asistat de avocat ales.

Procedura îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Se constată depuse la dosar, prin serviciul registratură, motivele de recurs formulate de inculpatul -.

. fiind, reprezentantul parchetului și apărătorul ales al inculpatului declară că nu au alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și în conformitate cu dispozițiile art. 38513Cod procedură penală, acordă cuvântul asupra recursului formulat.

Apărătorul ales - avocat pentru recurentul inculpat - solicită în principal admiterea recursului în baza art. 38515pct. 2 lit.b Cod procedură penală și achitarea inculpatului în temeiul art. 11, pct. 2 lit. a raportat la art.10 lit. d Cod procedură penală. Apărătorul ales învederează instanței că inculpatul nu a avut calitatea de apelant, dar văzând caracterul devolutiv al apelului, consideră că nu putea fi trecut cu vederea.

Solicită a se observa că examenul biologic a fost recoltat la Spitalul Județean B și apoi a urmat un traseu Sf.G - P, ceea ce face ca rezultatele analizelor să nu mai prezinte garanția că reflectă realitatea, cu atât mai mult cu cât există discrepanțe între rezultatul acestui buletin și concluziile buletinului însoțitor de examinare clinică care au arătat că manifestările neurologice și psihice au fost păstrate.

De asemenea, potrivit art. 92 alin. 1 Cod procedură penală, legea prevede că la efectuarea unui act procedural este necesară prezența unor martori asistenți, iar numărul acestora trebuie să fie de cel puțin doi. În speță, cu ocazia încheierii procesului verbal prin care s-a constatat fapta a fost prezent și a semnat un singur martor, iar cu ocazia încheierii procesului verbal de reconstituire a traseului parcurs, de asemenea a fost prezent și a semnat un singur martor.

Pentru toate aceste aspecte, în principal solicită achitarea inculpatului.

În subsidiar, în baza art. 3859pct. 18 și pct. 14 Cod procedură penală, consideră că instanța de apel nu a apreciat în mod corect gradul de pericol social și nu a făcut o corectă valorificare a prevederilor art. 72 Cod penal.

Apărătorul inculpatului susține că chiar Curtea de APEL BRAȘOV în spețe similare a considerat că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni și a făcut aplicarea art. 181Cod penal. Mai mult, inculpatul a parcurs o distanță mai mică de 100. are o experiență de peste 30 de ani și nu a negat comiterea faptei.

Apreciază sancțiunea aplicată de Tribunalul Brașov ca fiind mult prea severă, motiv pentru care solicită admiterea recursului astfel cum a fost susținut și motivat.

Reprezentantul parchetului, având cuvântul, susține că inculpatul nu a declarat apel, astfel că sunt incidente dispozițiile art. 3851alin. 4 Cod procedură penală, recursul fiind inadmisibil, motivele expuse neputând fi avute în vedere.

Recurentul inculpat -, personal, având ultimul cuvânt, se raliază concluziilor apărătorului său.

CURTEA

Constată că prin sentința penală nr. 1891/13.11.2007, pronunțată de Judecătoria Brașov în dosar penal nr-, s-a dispus, în temeiul art. 87 alin.1 din nr.OUG 195/2002 republicată și modificată (art. 79 alin. 1 în reglementarea anterioară), condamnarea inculpatului - fiul lui și, născut la data de 13 mai 1963 în, jud. B, domiciliat în mun. B,-,. 39,. D,. 23, jud. B, cetățean român, studii 10 clase, ocupația paznic, necăsătorit, fără antecedente penale, posesor CI seria - nr. -, CNP - - - la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a uni autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală.

În temeiul art. 81,82 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 6 luni.

În baza art.13 Cod penal, n s-a făcut aplicarea art. 71 Cod penal și art. 64 alin. 1 lit.a teza a-II-a, b și c Cod penal.

În baza art. 350 Cod procedură penală, a fost menținută arestarea preventivă a inculpatului, iar în temeiul art. 88 Cod penal, din pedeapsa aplicată a fost dedusă perioada reținerii de 24 de ore, din data de 19.01.2007 și durata arestării preventive de la data de 20.01.2007 la zi.

În temeiul art. 359 Cod procedură penală, inculpatului i s-a atras atenția asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal, potrivit căruia, dacă în cursul termenului de încercare, dacă în cursul termenului de încercare va săvârși din nou o infracțiune, pentru care se va pronunța o condamnare definitivă chiar și după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea condiționată și va dispune executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune.

În baza art. 189 Cod procedură penală, suma de 100 lei, onorariul avocatului din oficiu, a fost inclusă în cheltuielile judiciare avansate de stat, dispunându-se a fi suportată din fondurile Tribunalului Brașov.

În temeiul art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 360 lei, cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut, în esență, faptul că în data de 08.06.-, inculpatul - condus pe drumurile publice un autovehicul, având în sânge o îmbibație alcoolică de 3,10 .

S-a apreciat că fapta mai sus descrisă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 197/2002 republicată și modificată, motiv pentru care prima instanță a dispus condamnarea inculpatului, la individualizarea pedepsei aplicate fiind avute în vedere criteriile prev. de art. 72 Cod penal, referitoare la gradul de pericol social al infracțiunii comise, împrejurările în care a fost săvârșită (deși inculpatul a condus autoturismul într-o stare avansată de intoxicație etilică, manifestările sale neurologice și psihice nefiind afectate), precum și persoana inculpatului, care nu posedă antecedente penale, a recunoscut săvârșirea faptei, nu a creat probleme la locul de muncă, unde a fost angajat din 21.08.2007.

S-a apreciat că, față de natura infracțiunii, urmările acesteia și persoana infractorului, scopul pedepsei de reeducare și prevenire a comiterii de noi fapte penale poate fi atins și fără executarea în regim de detenție.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul individualizării pedepsei, solicitând majorarea acesteia, iar prin decizia penală nr. 27/A/11.02.2008, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar penal nr-, calea de atac a fost admisă, fiind majorată atât pedeapsa aplicată inculpatului de la 1 an și 6 luni închisoare la 2 ani închisoare, cât și durata termenului de încercare de la 3 ani și 6 luni la 4 ani.

În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apel au fost lăsate în sarcina acestuia.

Pentru a decide în acest sens, Tribunalul Brașova reținut că starea de fapt a fot corect reținută de prima instanță, pe bata probelor administrate, fiind stabilită corespunzător încadrarea juridică a faptei, inculpatul însuși recunoscând comiterea acesteia.

În privința individualizării pedepselor, s-a apreciat că nu au fost valorificate corespunzător avute criteriul general prev. de art. 72 Cod penal, referitor la gradul de pericol social al faptei săvârșite. S-a reținut că nivelul deosebit de ridicat al alcoolemiei, împrejurarea că inculpatul a fost oprit de echipajul poliției rutiere urmare a încălcării unei reguli importante de circulație pe drumurile publice (neacordarea priorității de trecere), atitudinea inculpatului în sediul secției de poliție, unde s-a manifestat nervos, rupând și șifonând declarația dată, faptul că martorul a precizat că inculpatul era în mod vizibil sub influența alcoolului, deși în buletinul de examinare clinică s-a consemnat că manifestările sale neurologice și psihice nu erau afectate, constituie elementele care au condus instanța de apel la concluzia că fapta comisă prezintă un grad ridicat de pericol social ridicat cu atât mai mult cu cât acesta posedă certificat de conducător auto profesionist.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs inculpatul, invocând, cazurile de casare prev. de art. 3859pct. 18 și, în subsidiar, pct. 14 Cod procedură penală, solicitând, în principal, achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod procedură penală, respectiv, reducerea pedepsei aplicate sub minimul special prev. de lege.

În dezvoltarea motivelor de recurs, inculpatul a susținut că motivul prev. de art. 3859pct. 18 Cod procedură penală este analizabil în prezenta cauză față de dispozițiile art. 371 Cod procedură penală și de obligația instanței de apel dea analiza cauza sub toate aspectele.

Pentru a fi concludent, rezultatul examenului biologic trebuie ca sângele să fie recoltat și prezentat laboratorului ce efectuează analiza în condiții legale, care să excludă posibilitatea de alterare sau falsificare. Or, în speță, flacoanele de sânge au fost recoltate la Spitalul Județean B în 08.06.2005, fiind trimise, aproape o lună mai târziu, la laboratorul de toxicologie din cadrul Serviciului de Medicină legală P, fără a fi specificate condițiile în care au fost păstrate și transportate flacoanele, fără ca rezultatele analizelor să nu mai prezinte garanția că reflectă realitatea, cu atât mai mult cu cât există discrepanțe între rezultatul acestui buletin și concluziile buletinului însoțitor de examinare clinică.

Recurentul a invocat și dispozițiile art. 91 alin. 1 Cod procedură penală, față de faptul că procesul - verbal ce prin care s-a constatat săvârșirea faptei a fost încheiat în prezența unui singur martor asistent, tot un singur martor fiind prezent și cu ocazia încheierii procesului-verbal de reconstituire a traseului parcurs.

Sub aspectul cuantumului pedepsei, inculpatul a invocat faptul că pericolul social nu poate rezulta doar din simpla expunere a cifrelor ce exprimă alcoolemia, fiind necesară și o constatare a inexistenței în speță a urmărilor clinice. De asemenea, inculpatul are o experiență ca și conducător auto de 30 de ani, nu are antecedente penale și nu a fost implicat vreodată în vreun eveniment rutier, chiar minor.

Drept urmare, recurentul a apreciat că se impune aplicarea unei pedepse sub minimul special, inculpatul înlocuindu-l pe cel aflat la volan cu intenția de a evita eventuale incidente rutiere, iar atitudinea de la secție de poliție nu-l poate incrimina suplimentar, întrucât în faza de urmărire penală învinuitul sau inculpatul nu este obligat să dea declarație. Caracterizările aflate la dosar susține comportamentul exemplar din societate și infirmă atitudinea agresivă a inculpatului.

Examinând recursul formulat în raport de motivele invocate, Curtea constată că este nefondat pentru următoarele considerente:

1. Verificând admisibilitatea invocării primului motiv de recurs (de art. 3859pct. 18 Cod procedură penală), Curtea constată că inculpatul nu a folosit cale de atac a apelului împotriva sentinței date de Judecătoria Brașov, în concluziile sale asupra apelului declarat doar de către procuror limitându-se la a solicita menținerea hotărârii primei instanțe ca fiind legală și temeinică.

Efectul devolutiv al apelului are limitele impuse de art. 371 Cod procedură penală, iar instanța este obligată să examineze cauza sub toate aspectele de fapt și de drept doar în cadrul acestor limite, ceea ce Tribunalul Brașova și realizat prin decizia pronunțată.

Cum hotărârea primei instanțe a fost desființată doar în cadrul dat de motivele de apel invocate - individualizarea judiciară a pedepsei - recursul promovat de inculpat împotriva deciziei instanței de apel este admisibil doar în condițiile art. 3851alin. 4 Cod procedură penală, deci numai cu privire la modificarea adusă de Tribunalul Brașov sentinței.

Așa fiind, criticile recurentului relative la eroare de fapt care a condus la condamnarea sa sunt inadmisibile a fi invocate în condițiile în care inculpatul a omis a folosi calea de atac a apelului.

2. Instanțele de fond au analizat și evaluat exhaustiv toate criteriile de individualizare judiciară a pedepsei, iar cuantumul determinat este să asigure realizarea scopului pedepsei, astfel cum acesta este precizat în dispozițiile art. 52 Cod penal.

Astfel, în mod temeinic, s-a ținut seama de pericolul social al faptei comise, evidențiat în mod detaliat de instanța de apel, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului (recunoașterea faptei, vârsta, lipsa antecedentelor penale), astfel încât pedeapsa aplicată apare ca necesară prevenirii, educării și reinserției acestuia în societate.

Prin urmare, nu rezultă că s-ar impune o modificare a cuantumului pedepsei stabilite în cauză.

Criticile recurentului relative la injusta apreciere a pericolului social în condițiile în care a parcurs o distanță de cca 100m, având reflexele păstrate, la fel ca și orientarea și atenția, consumând ocazional băuturi alcoolice, fiind conducător auto de mulți ani fără a fi avut vreo încălcare a regulilor de circulație, apar ca nefondate în condițiile în care tocmai experiența invocată și faptul că este conducător auto profesionist (deținând categoriile B, C și E de permis auto) ar fi trebuit să fie factorul care să-l împiedice a comite încălcări de o astfel de gravitate a normelor legale care reglementează siguranța circulației pe drumurile publice.

Este reală susținerea privind dreptul învinuitului sau inculpatului de a da declarații în faza de urmărire penală, însă acest drept trebuie exercitat cu bună-credință și fără a fi însoțit de manifestări de genul celor adoptate de inculpat în cadrul secției de poliție și reținute de instanța de apel în caracterizarea conduitei recurentului ulterioară comiterii faptei.

Conduita anterioară a inculpatului și comportamentul său la locul de muncă și în societate au fost avute în vedere de instanțele de fond la individualizarea atât a cuantumului pedepsei, cât și a modalității de executare.

În considerarea celor mai sus expuse, în baza art. 38615pct. 1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul - împotriva deciziei penale nr. 27/A/11.02.2008, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-, pe care o va menține.

În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, recurentul va fi obligat să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.

Pentru aceste motive

În numele legii,

E:

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.27/A/11.02.2008, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-, pe care o menține.

Obligă recurentul să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare avansate de acesta.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 14 mai 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

- -

Red. NȚ/26.05.2008

tehnoredact. DS./26.05.2008/ 2 ex.

Jud.fond.

Jud.apel. /

Președinte:Laura Popa
Judecători:Laura Popa, Nicoleta Țînț, Alexandru Vasiliu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 374/2008. Curtea de Apel Brasov