Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 442/2009. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA PENALĂ NR. 442/
Ședința publică din 30 iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Marius Gabriel Săndulescu judecător
JUDECĂTOR 2: Teodora Gheorghe Sorescu G--
Judecător - -
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești reprezentat prin
- procuror
S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul, domiciliat în,.7,.C,.17, jud. A, împotriva deciziei penale nr. 76 din 28.04.2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul inculpat personal și asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 74/2009, emisă de Baroul Argeș - cabinet individual.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că prin intermediul serviciului arhivă au fost depuse la dosar motive de recurs de către inculpat.
Apărătorul recurentului și reprezentantul parchetului, având cuvântul arată că nu au cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă părților cuvântul asupra acestuia.
Avocat pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului, casarea atât a sentinței cât și a deciziei, iar pe fond să se dispună condamnarea inculpatului la pedeapsa situată sub minimul special prevăzut de lege cu reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de disp. art. 74 lit. a și c coroborat cu art. 76 Cod penal, invocând motiv de casare dispozițiile art. 385/9 pct. 14 Cod procedură penală.
În motivarea recursului, arată că inculpatului i s-a aplicat o pedeapsă greșit individualizată în raport de criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal, apreciind că în mod greșit nu au fost reținute circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a - c rap. la art. 76 Cod penal, dat fiind faptul că inculpatul a recunoscut și regretat fapta și a avut o conduită bună atât înainte de a se săvârși fapta, cât și după aceasta, iar în cauză nu s-au solicitat despăgubiri.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârilor atacate a fiind legale și temeinice, apreciind că nu se impune reducerea pedepsei, aceasta a fost just individualizată, inculpatului i s-a aplicat o pedeapsă orientată spre minimul special, iar acesta a săvârșit două infracțiuni de pericol.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței modul de soluționare al cauzei.
CURTEA
Constată că prin sentința penală nr. 457 din data de 10.03.2009, pronunțată de Judecătoria Pitești, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 23.08.1974 în loc., județul A, domiciliat în or.,.7,.C,.13, județul A, cetățean român, studii 12 clase, fără antecedentele penale, CNP -, la:
- 1 an închisoare pentru săvârșirea infr. prev. și ped. de art.86 alin.1 din OUG 195/2002 rep.
- 1 an închisoare pentru săvârșirea infr.prev.și ped.de art.87 alin.1 din OUG 195/2002 rep.
In baza art.33 lit.a și art.34 lit.b au Cod Penal fost contopite pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, sporită cu 2 luni, în total 1 an și două luni închisoare.
In baza art.81 a Cod Penal fost suspendată condiționat executarea pedepsei aplicate și în baza art.82 s Cod Penal-a fixat termen de încercare de 3 ani și 2 luni.
S-a atras atenția inculpatului asupra disp.art.83
Cod PenalA fost obligat inculpatul la plata sumei de 660 RON cheltuieli judiciare către stat, din care 200 RON onorariu avocat oficiu și 300 RON cheltuieli judiciare efectuate în cursul urmăririi penale.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că în data de 08.07.2007, Poliția orașului a fost sesizată telefonic cu privire la producerea unui accident rutier în zona blocului 7, accident în urma căruia a fost distrusă o bancă.
Deplasându-se la fața locului, lucrătorii de poliție au observat banca distrusă, pe din fața blocului au fost identificate urme de frânare, dar nu au găsit niciun autoturism.
Din declarațiile martorilor a rezultat faptul că banca a fost distrusă de autoturismul marca SOLENZA, cu nr. de înmatriculare -, condus de către inculpatul, care după impact și-a continuat drumul printre blocurile din zonă, precum și faptul că, nu au existat victime umane.
Procedându-se de către organele de poliție la căutarea autoturismului, acesta a fost identificat în parcarea, conducătorul auto nefiind găsit.
Învinuitul s-a prezentat la sediul Poliției orașului, în jurul orelor 21,30 unde a declarat că a condus autoturismul marca Solenza, cu nr. de înmatriculare -, fără a poseda permis de conducere și fiind sub influența băuturilor alcoolice, fapt ce a condus la pierderea controlului volanului și lovirea băncii aflată în fața blocului 7 din orașul, jud.
Deoarece inculpatul emana miros de alcool, a fost condus la Spitalul Județean A în vederea recoltării probelor biologice de sânge, pentru stabilirea alcoolemiei, la prima probă (ora 22.25), având o alcoolemie de 1,35 gr./1000 ml. iar la proba a doua (ora 23.25) o alcoolemie de 1,50 gr./1000 ml.
, inculpatul a recunoscut comiterea faptei imputate, care se probează cu: proces-verbal de depistare, buletin de examinare clinică și proces verbal de recoltare a materialului biologic, buletin de analiză toxicologică alcoolemie nr. 434/18.07.2007, raportul de expertiză medico - legală nr. 1004/i/2008, privind interpretarea retroactivă a alcoolemiei, rezultatul aparatului etilotest, declarații martori, declarația inculpatului.
Procesul - verbal de cercetare la fața locului întocmit în data de 08.07.2007 de către lucrători din cadrul Poliției, relevă faptul că, la data menționată, inculpatul împreună cu fratele său au consumat băuturi alcoolice în domiciliul comun al acestora, după care, în jurul orelor 19.00, fratele inculpatului a plecat de acasă, lăsând pe frigider cheile autoturismului său marca Solenza, cu nr. de înmatriculare -. Inculpatul a luat cheile fără știrea tatălui său și a urcat la volanul autoturismului, însă a pierdut controlul acestuia și a lovit banca din fața blocului 7 în care locuia, distrugând-o, după care și-a continuat drumul către din, unde s-a oprit.
Din mențiunile aceluiași proces -verbal a rezultat că inculpatul a fost condus la Spitalul Județean A, în vederea recoltării probelor biologice de sânge.
Conform buletinului de analiză toxicologică - alcoolemie nr. 434/13.07.2007, întocmit de A, inculpatul a prezentat la prima probă (ora 22.25) o alcoolemie de 1,35 gr./1000 ml. iar la proba a II-a (ora 23.25), o alcoolemie de 1,50 gr./1000 ml.
Declarația inculpatului, de recunoaștere a faptei imputate, s-a coroborat cu susținerile martorilor și -, relativ la situația de fapt consumată în data de 08.07.2007.
Având în vedere cele expuse, instanța a reținut că, în data de 08.07.2007, inculpatul a condus un autovehicul pe drumurile publice având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, respectiv de 1,30 gr.%
Fapta inculpatului, întrunind elementele constitutive ale infracțiunilor prev. și ped. de art.86 alin.1 și art. 87 alin. 1 din OUG195/2002 (R), inculpatului i s-a aplicat, pentru fiecare infracțiune în parte, pedeapsa închisorii, la dozarea căreia au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72. pen. gradul de pericol social al faptei, raportat și la persoana inculpatului, care a manifestat o atitudine sinceră, de recunoaștere a faptei, nu are antecedente penale și este cunoscut cu un bun comportament în societate.
S-a apreciat astfel că, scopul preventiv educativ prev. de art.52 pen. poate fi atins prin aplicarea unor pedepse de câte 1 an inchisoare.
Totodată, având în vedere disp. art.33 lit. a si art.34 lit. b Cod Penal, au fost contopite pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, sporita cu 2 luni, în total 1 an și doua luni închisoare.
În ceea ce privește modalitatea de executare, s-a dat eficiență disp. art. 81. pen. apreciind că sunt întrunite condițiile prevăzute de textul legal invocat, iar scopul preventiv - educativ al pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate, aceasta constituind un serios avertisment pentru inculpat.
În baza art. 82.pen. s-a fixat un termen de încercare de 3 ani si 2 luni și s-au învederat inculpatului disp. art. 83.pen.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, modificarea sentinței penale nr. 457 pronunțată la data de 10.03.2009 de Judecătoria Pitești, în sensul de a se dispune condamnarea apelantului la o pedeapsă situată sub minimul special prevăzut de lege cu reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de dispozițiile art. 74 litera a și c coroborat cu art. 76 Cod penal.
Prin decizia penală nr.76 din 28 aprilie 2009, Tribunalul Argeșa respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că, la data de 08.07.2007, inculpatul care a condus, fără a avea permis de conducere, un autovehicul pe drumurile publice având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, respectiv de 1,30 gr.%o, precum și vinovăția inculpatului în ce privește săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art.86 alin.1 și art. 87 alin. 1 din OUG195/2002 republicată.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului pentru cele două infracțiuni concurente, s-au avut în vedere criteriile generale prev.de art.72 Cod penal, gradul de pericol social al faptelor și elementele ce caracterizează persoana inculpatului, care este cunoscut fără antecedente penale, a recunoscut și regretat faptele și are un comportament bun în societate.
În baza disp.art.52 și art.81 Cod penal s-a apreciat că scopul
pedepsei rezultante poate fi atins și fără executare.
Pedepsele aplicate inculpatului sunt legale și temeinice, în opinia tribunalului, iar la contopirea acestora s-a stabilit în mod corect un spor de 2 luni închisoare, elementele ce caracterizează persoana inculpatului au fost avute în vedere la individualizarea pedepselor. În aceste condiții, în cauză nu se identifică elemente care să ducă la reținerea circumstanțelor atenuante prev.de art.74 Cod penal.
În recursul declarat împotriva deciziei, inculpatul a susținut aceleași critici ca și în fața instanței de apel legate de greșita individualizare a pedepsei aplicate, întrucât în opinia sa în mod nejustificat instanța nu a reținut circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 Cod penal, cu consecința reducerii pedepsei aplicate sun minimul special prevăzut de legiuitor.
Curtea apreciază nefondat recursul inculpatului.
Conform dispozițiilor art.52 Cod penal, pedeapsa este o măsură de constrângere și în același timp un mijloc de reeducare, rezultând din această dispoziție cele două sarcini pe care pedeapsa le are de îndeplinit.
Când se vorbește despre aptitudinea funcțională a pedepsei, se are în vedere pedeapsa concret determinată ce se asigură prin individualizare pe baza coordonatelor precizate de art.72 Cod penal.
Individualizarea pedepsei privește prin urmare sancțiunea concret aplicată în raport de gravitatea concretă a faptei comise sancțiune ce urmează să fie aplicată fiecărui infractor pentru influența atitudinea acestuia în direcția realizării scopurilor pedepsei stabilite în art.52 cod penal.
Așadar, în efectuarea operațiunii de individualizare judiciară a pedepsei, punctul de plecare îl constituie fapta penală privită în raport cu complexul de date care indică periculozitatea ei socială, iar ca punct final, situația personală a infractorului privită în raport cu periculozitatea socială a cestuia.
Inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea în concurs a două infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice, incriminate prin dispozițiile art.86 alin.1 și art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002, rep. ambele infracțiuni de pericol.
Circumstanțele ce caracterizează activitatea materială a inculpatului, arată că acesta având în sânge o alcoolemie de 1,3 gr.%o și fără permis de conducere, s-a urcat la volanul autoturismului fratelui său, l-a condus pe drumurile publice, a avariat o bancă cu care a intrat în coliziune și apoi plecat mai departe, lăsând mașina în parcarea.
Pericolul ridicat pe care îl presupune asemenea fapte se degajă din atingerea adusă relațiilor sociale privind siguranța participanților la traficul rutier și reprezintă periculozitatea deosebită pe care în condițiile date, inculpatul în stare de ebrietate și fără abilitățile necesare a creat-o prin conducerea autoturismului pe drumurile publice.
Faptul că nu s-au creat pagube materiale mari, ori nu a fost adusă atingere integrității corporale, sănătății sau vieții vreunei persoane, reprezintă o împrejurare fericită, iar în cazul infracțiunilor de pericol asemenea împrejurări nu diminuează gravitatea acestora.
De asemenea, poziția sinceră manifestată de inculpat în contextul în care știa că a fost văzut de martorii oculari - și, în momentul comiterii faptelor, reflectă mai degrabă din partea sa, o reacție inevitabilă, decât manifestarea de sinceritate propriei conștiințe, astfel încât această atitudine nu poate trece de partea circumstanțelor atenuante.
Nici prezența sa în fața autorităților judiciare și nici lipsa antecedentelor penale nu pot fi reținute drept circumstanțe atenuante, având în vedere contextul material în care faptele au fost comise și chiar dacă instanțele și le-ar fi însușit ca atare, reducerea pedepselor aplicate sub minimul special prevăzut de legiuitor, nu era obligatorie în condițiile art.80 Cod penal, datorită concursului de infracțiuni ce reprezintă în drept o stare de agravare facultativă a pedepsei.
Concluzia ce transpare în orice caz din dispozițiile privind individualizarea judiciară a pedepselor, este aceea că operațiunea în discuție a fost atribuită de legiuitor în exclusivitate instanței de judecată, iar reținerea circumstanțelor atenuante reprezintă o facultate și nu o obligație a instanței.
În acest context, instanța este singura care având în vedere împrejurările ce caracterizează fapta și făptuitorul, poate ajunge la concluzia atenuării regimului sancționator în cazul în care apreciază că acest lucru poate conduce la realizarea funcțiilor pedepsei aplicate.
Atât prima instanță, cât și instanța de apel au manifestat echilibru în individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, iar sporul este justificat de concursul infracțional și de circumstanțele ce privesc faptele și atitudinea făptuitorului în momentul și după comiterea lor.
Pe baza considerentelor arătate, curtea apreciază netemeinice susținerile inculpatului în recurs și având în vedere dispozițiile artr.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, urmează să respingă recursul acestuia.
De asemenea, potrivit art.192 Cod procedură penală, inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare efectuate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, domiciliat în,.7,.C,.17, jud. A, împotriva deciziei penale nr. 76 din 28.04.2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Obligă pe recurentul inculpat la 100 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 30 iunie 2009, la Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Gh.
Grefier,
Red.:
Tehnored.:
2 ex./03.07.2009.
Jud.fond: G
-.
Președinte:Marius Gabriel SăndulescuJudecători:Marius Gabriel Săndulescu, Teodora Gheorghe Sorescu