Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 48/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - nr.OUG 195/2002 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA NR. 48
Ședința publică din 04 februarie 2009
PREȘEDINTE: Biciușcă Ovidiu
JUDECĂTOR 2: Motan Traian
JUDECĂTOR 3: Androhovici Daniela
Grefier - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava
Pe rol, judecarea recursului declarat de inculpatul -, fiul lui și, născut la data de 12 mai 1980 în municipiul S, județul S, domiciliat în comuna, sat Mihăiești, județul S, CNP -, împotriva deciziei penale nr. 375 din 15 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Suceava.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul recurent --, asistat de avocat ales.
Apărătoarea inculpatului depune la dosar o adeverință emisă de Primăria comunei din care rezultă că porțiunea de drum pe care a circulat inculpatul recurent este foarte puțin circulată din cauza faptului că este într-o stare avansată de degradare. Deosebit de aceasta, precizează că nu mai are alte probe de solicitat.
Constatând că în cauză nu mai sunt alte cereri de formulat, iar recursul se află în stare de judecată, instanța acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat ales, pentru inculpatul --, arată că recursul se întemeiază pe dispozițiile art. 3859pct. 14 Cod procedură penală și consideră că atât instanța de apel, cât și instanța de fond nu au făcut aplicarea corespunzătoare a art. 72 Cod penal. Arată că la ambele instanțe a solicitat achitarea inculpatului în temeiul art. 11 alin. 2 lit. a coroborat cu art. 10 lit. b Cod procedură penală, cu trimitere la art. 181Cod penal, cerând instanței să aibă în vedere că s-a adus o atingere minimă valorii ocrotite de lege, atingere ce rezultă din toate împrejurările de fapt care constituie circumstanțe atenuante prevăzute de art. 74 Cod penal.
Așa cum rezultă din rechizitoriu și din toate probele administrate în cauză inculpatul nu a contestat nici o clipă săvârșirea infracțiunii, însă din împrejurările concrete care au fost reținute și care au fost probate în fața celor două instanțe reiese că el a circulat pe o distanță foarte mică, iar din adeverința pe care a depus-o astăzi la dosar rezultă că pe acea porțiune de drum se circulă foarte rău din cauza faptului că este în stare avansată de degradare. Este drept că inculpatul a băut două beri, însă a mers să alimenteze mașina la insistențele rudelor lui cu care era în autoturism și consideră că - date fiind aceste împrejurări de fapt - atingerea este minimă. Aceasta cu atât mai mult cu cât fapta s-a petrecut la ora 0400dimineața, când nu circula nimeni pe acea porțiune de drum, iar echipajul de poliție l-a oprit tocmai pentru că era singurul care circula și apreciază că aceasta este o circumstanță atenuantă care trebuia reținută, cu consecința individualizării corecte a pedepsei.
În ceea ce privește alcoolemia, arată că probele biologice au fost recoltate imediat și este surprinzător faptul că rezultatul gradului de alcoolemie este foarte mare, având în vedere că din probele administrate în cauză (inclusiv contraexpertiza) a rezultat că inculpatul a consumat doar două beri la J de litru.
Arată, de asemenea, că trebuie avută în vedere poziția procesuală corectă a inculpatului, faptul că nu are nici un fel de antecedente penale și nu a fost sancționat în vreun fel, precum și faptul că acesta este angajat și că munca lui este dependentă de posesia carnetului de conducere (fiind pe cale să-și piardă serviciul). Toate aceste aspecte duc la concluzia că o amendă administrativă și-ar atinge scopul prevăzut de lege, așa încât se impune achitarea inculpatului.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, cu precizarea că trebuie avut în vedere faptul că infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat este o infracțiune de pericol, chiar dacă la acea oră nu circulau persoane pe stradă, existând pericol chiar pentru ocupanții mașinii pe care i-a transportat.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta, nu are unde să mai lucreze și își însușește concluziile puse de apărătorul său.
Declarând închise dezbaterile, care au fost înregistrate în sistem audio, potrivit dispozițiilor art. 304 Cod procedură penală,
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 247 din 23 octombrie 2008 Judecătoriei Fălticeni, inculpatul - a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de "conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală" prev. de art. 87 alin. 1 din nr.OUG 195/2002 cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și c Cod penal și art. 76 alin. 1 lit. d Cod penal, la pedeapsa de 6 luni închisoare, pedeapsă a cărei executare a fost suspendată condiționat, conform art. art. 81 Cod penal, în condițiile și cu consecințele prev. de art. 82, art. 83 și următoarele Cod penal.
S-a făcut aplicarea art. 71 alin. 1,2 Cod penal privind interzicerea exercițiului drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a-II-a și lit. b Cod penal și a dispozițiilor art. 71 alin. 5 Cod penal.
Totodată, inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 280 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni nr. 863/P/2007 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului - pentru săvârșirea infracțiunii de "conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală", prevăzută și pedepsită de art. 87 alin. 1 din nr.OUG 195/2002, constând în aceea că, în noaptea de 9/10 iunie 2006 condus pe 209 F-, la intrare în satul dinspre F, autoturismul marca "", cu număr de înmatriculare SV-005-, având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală (analiza celor două probe de sânge recoltate la un interval de o oră a relevat valori de 1,45, respectiv 1,35 grame la 1000 ml sânge).
În fapt, s-a reținut că la data critică, în jurul orei 0410, un echipaj de poliție din cadrul Poliției municipiului F, aflat în patrulare, a oprit pe 209 F-, la intrare în satul dinspre F, autoturismul marca "", cu numărul de înmatriculare SV-005-, la volan aflându-se inculpatul -.
Polițiștii au procedat la testarea inculpatului cu aparatul alcooltest la ora 0434, rezultând o valoare a alcoolemiei în aerul expirat de 0,77 mg la litru. Inculpatul - a fost condus la Spitalul municipal F, unde i s-au recoltat probe biologice de sânge la interval de o oră, mai exact la ora 0445, respectiv 0545, după ce, în prealabil, a fost examinat clinic și s-a stabilit că este sub influența alcoolului. Analiza celor două probe biologice de sânge a relevat valorile de 1,45 și, respectiv, 1,35 grame la 1000 ml sânge, conform buletinului de analiză toxicologică alcoolemie.
Inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii declarând că a consumat băuturi alcoolice înainte de a conduce autoturismul.
Vinovăția inculpatului fiind dovedită, s-a procedat la condamnarea acestuia la o pedeapsă cu închisoare, coborâtă sub minimul special prevăzut de legea penală specială, ca urmare a reținerii circumstanțelor atenuante judiciare prev. de art. 74 alin. 1 lit. a și c Cod penal, însă neprivativă de libertate, fiind întrunite condițiile dispozițiilor art. 81 Cod penal.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul -, care a criticat soluția atacată pentru nelegalitate și netemeinicie, motivat de faptul că se impunea ca instanța de fond să constate că sunt date condițiile prev. de art. 181Cod penal.
În susținerea punctului de vedere exprimat a supus analizei faptul că a condus o distanță scurtă de aproximativ 3 km, drumul parcurs - deși inclus în categoria drumurilor publice - era în genere foarte puțin circulat, și cu precădere la acea oră, când nu se aflau în trafic nici pietoni, astfel că nu se justifică a se reține că a fost pusă în pericol circulația rutieră în acea zonă, fiind suficientă aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ conform art. 91 Cod penal.
Prin decizia nr. 375 din 15 decembrie 2008, Tribunalul Suceava - secția penală a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul - împotriva sentinței penale nr. 247 din 23 octombrie 2008 Judecătoriei Fălticeni, obligându-l, totodată, pe apelant la plata către stat a cheltuielilor judiciare din apel, în sumă de 60 lei.
Pentru a decide astfel, Tribunalul Suceavaa reținut că din materialul probator administrat în cauză rezultă că în noaptea de 09/10 iunie 2007, inculpatul - a condus pe 209 F-, la intrare în satul dinspre F, autoturismul marca cu numărul de înmatriculare SV-005-, având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală.
S-a constatat că în mod corect a reținut instanța de fond că inculpatul a comis fapta dedusă judecății în împrejurările arătate în considerentele sentinței penale atacate, vinovăția sa fiind în mod corect stabilită prin procesul-verbal de constatare a infracțiunii (fila 7), procesul-verbal de recoltare a probelor biologice și buletinul de examinare clinică (fila 9), bon de aparat alcooltest în care se consemnează data privind folosirea aparatului și concentrația alcoolică în aerul expirat, buletinul de analiză toxicologică - alcoolemie (fila 11), raportul de expertiză medico-legală nr. 407/A/30.05.2008 privind calculul retroactiv al alcoolemiei (fila 72), declarația martorilor și ale inculpatului (filele 12-15, 54-55 și 25, 27, 53).
Relativ la cuantumul pedepsei aplicate și a modalității de executare a acesteia, Tribunalul a apreciat că s-a făcut o justă, proporțională și corectă individualizare a acesteia, cu respectarea criteriilor generale prev. de art. 72 Cod penal, dându-se eficiență sporită circumstanțelor prev. de art. 74 alin. 1 lit. a,c Cod penal, cu consecințele ce decurg din prevederile art. 76 lit. d Cod penal, fără privare de libertate în condițiile art. 81 Cod penal.
Tribunalul a constatat că solicitarea inculpatului apelant, prin apărător, de a se dispune achitarea sa, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit.1Cod procedură penală, cu motivarea că fapta comisă este lipsită de pericol social, este neîntemeiată, întrucât în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 181Cod penal.
Astfel, nu s-a putut reține că fapta inculpatului - de a conduce un autoturism pe drumurile publice, având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește cu mult limita legală - este în mod vădit lipsită de importanță, atâta timp cât, deși la momentul comiterii faptei circulația rutieră era redusă, aceasta a fost pusă în pericol.
Circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv faptul că acesta nu are antecedente penale, a avut un comportament bun anterior săvârșirii infracțiunii pentru care a fost condamnat și a adoptat o atitudine procesuală corectă, au fost avute în vedere de prima instanță prin reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 alin. 1 lit. a,c Cod penal.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, inculpatul -, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând, în esență, faptul că ambele instanțe (de fond și apel) nu au ținut cont de criteriile de individualizare incriminate în art. 72 Cod, indicând ca motiv de casare prevederile art. 3859pct. 14 Cod procedură penală.
Detaliind, a arătat că fapta sa de a circula pe o distanță foarte scurtă, pe o porțiune de drum aproape necirculat în general, aflat în stare avansată de degradare, la insistențele rudelor sale, în vederea alimentării cu benzină a mașinii, după ce consumase două beri la, este lipsită de pericol social.
A mai solicitat, în scris, aplicarea principiului "in dubio pro reo", referindu-se la alcoolemie și calculul retroactiv al acesteia și a cerut clemență, apreciind că fapta săvârșită este un accident.
Procedând la soluționarea recursului prin prisma motivelor invocate - care se circumscrie cazului de casare prev. de art. 3859alin. 1 pct. 14 Cod procedură penală și în conformitate cu dispozițiile art. 385 alin. 2 raportat la art. 38514Cod procedură penală - și pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele:
Atât instanța de fond, cât și instanța de apel au reținut o stare de fapt conformă cu realitatea și sprijinită pe interpretarea și analiza judiciară a probelor administrate în cauză.
Rezultă din ansamblul probator că în noaptea de 09/10 iunie 2007, în jurul orelor 04,10, inculpatul - a fost depistat de o patrulă din cadrul Poliției municipiului F - care efectua serviciul de patrulare pe 209 (F - ) - în timp ce conducea autoturismul marca 1310 cu nr. de înmatriculare -, având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală (analiza celor două probe biologice de sânge a relevat valorile de 1,45 și respectiv, 1,35 gr la 1000 ml sânge).
Această situație de fapt a fost dovedită cu procesul-verbal de constatare a infracțiunii (fila 9 ds.), procesul-verbal de recoltare a probelor biologice, buletinul de examinare clinică, aparatului alcooltest în care se consemnează datele privind folosirea aparatului și concentrația alcoolică în aerul expirat, buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie (8 - 11 ds. ), raportul de expertiză medico-legală nr. 407/A/30.05.2008 privind calculul retroactiv al alcoolemiei întocmit de Institutul de Medicină Legală I (72-74 ds.fond), declarațiile martorilor audiați în ambele faze procesuale (urmărire penală și cercetare judecătorească),coroborate cu declarațiile de recunoaștere ale inculpatului.
Raportat la starea de fapt reținută, s-a stabilit o încadrare juridică legală a infracțiunii comise de inculpat, iar sancțiunea penală stabilită a fost judicios individualizată în raport de criteriile prev. de art. 72 Cod penal, de circumstanțele atenuante legale prev. de art. 74 alin. 1 lit. a,c Cod penal cu consecința reducerii pedepsei principale și de prev. de art. 81 Cod penal, fiind în măsură să răspundă cerințelor de sancționare, coerciție și reeducare prev. de art. 52 Cod penal.
Contrar celor susținute în recursul inculpatului, Curtea constată că fapta acestuia nu poate fi apreciată ca fiind lipsită de pericol social.
Potrivit art. 181alin. 1 Cod penal, nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
La stabilirea în concret a gradului de pericol social al unei infracțiuni se ține seama, conform art. 181alin. 2 Cod penal, de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului.
Ori, infracțiunile prevăzute de nr.OUG 195/2002 fac parte din categoria infracțiunilor de pericol ce ocrotesc relațiile sociale care asigură normala desfășurare a circulației pe drumurile publice, dar în condiții de securitate pentru traficul rutier și pietonal. Astfel de fapte pot avea consecințe imprevizibile, de cele mai multe ori soldate cu vătămări grave ale unor persoane sau bunuri.
Referindu-se strict la infracțiunea dedusă judecății prev. de art. 87 alin. 1 OUG nr. 195/2002, Curtea constată că pentru această infracțiune de pericol, legea nu condiționează existența ei de producerea unei urmări.
Examinând împrejurările în care fapta a fost săvârșită (pe timp de noapte, distanța de aproximativ 3 km parcursă, numărul persoanelor ocupante ale mașinii - 4) și urmările care s-ar fi putut produce, ținând cont de valoarea alcoolemiei stabilite, se constată că fapta de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul în condițiile în care inculpatul prezenta o alcoolemie de 1,45 gr %o și, respectiv de 1,35 gr %o, implică, neîndoielnic, existența pericolului social specific infracțiunii incriminate.
În ceea ce privește evaluarea gradului de pericol social în raport cu persoana și conduita inculpatului, distanța parcursă (apreciată eronat ca fiind redusă) lipsa traficului rutier sau pietonal la acel moment și impactul unei soluții de condamnare asupra activității profesionale a celui în cauză, reprezintă împrejurări ce au fost luate în considerare de instanța de fond, în procesul de individualizare judiciară a pedepsei.
Regula "in dubio pro reo", potrivit căreia orice îndoială operează în favoarea inculpatului, iar în baza acesteia, soluția ce se impune este achitarea, nu-și găsește aplicabilitatea în speța de față, în condițiile în care vinovăția inculpatului a fost dovedită prin probe certe, complete, decisive, în măsură să reflecte realitatea obiectivă (fapta dedusă judecății, recunoscută de altfel de recurent).
Inculpatul a declarat în faza cercetărilor penale că a consumat băuturi alcoolice (3 sticle bere, conform buletinului de examinare clinică), iar la instanță a susținut că a consumat 2 beri la l (aspect confirmat de martorii audiați în fața instanței - (54); (55 dosar de fond).
Pornind de la aceste date și pe baza probei biologice recoltate, s-a stabilit, în cursul urmăririi penale, gradul de îmbibație alcoolică în sânge de 1,45 gr %o și, respectiv, 1,35 %o - conform analizei toxicologice.
La cererea inculpatului în instanță, s-a dispus efectuarea calculului retroactiv pe baza acelorași date, iar prin expertiza efectuată, s-a stabilit că alcoolemia găsită la analiză demonstrează un consum de alcool și la altă oră, precizându-se că alcoolemia în momentul conducerii autovehiculului a fost în jur de 1,50 % Coroborând rezultatul valorilor certe indicate în analiza toxicologică cu rezultatul raportului întocmit de Institutul de Medicină Legală I, Curtea constată că susținerile inculpatului, sub aspectul cantității de bere consumată, nu sunt reale.
Pentru toate aceste motive, Curtea concluzionează că recursul inculpatului este nefondat, urmând a fi respins ca atare, potrivit art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin 2 Cod procedură penală,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul -, fiul lui și, născut la data de 12 mai 1980 în municipiul S, județul S, domiciliat în comuna, sat Mihăiești, județul S, CNP -, împotriva deciziei penale nr. 375 din 15 decembrie 2008 Tribunalului Suceava.
Obligă inculpatul recurent să plătească statului suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 04.02.2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Judecători - fond -
- apel -
-
.
2 ex. / 09 februarie 2009
Președinte:Biciușcă OvidiuJudecători:Biciușcă Ovidiu, Motan Traian, Androhovici Daniela
