Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 603/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 603/2009

Ședința publică de la 13 Octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Monica Farcaș

JUDECĂTOR 2: Oana Maria Călian

JUDECĂTOR 3: Ștefan

Grefier

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia reprezentat prin:

- procuror

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 76/A/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa inculpatului recurent.

Se prezintă avocat, în substituirea avocatului Hârceagă, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent.

Procedura de citare este legal îndeplinită

S-a făcut referatul cauzei după care instanța pune în discuție cererea de repunere în termenul de recurs.

Avocatul inculpatului pentru motivele invocate solicită admiterea cererii de repunere în termenul de recurs.

Reprezentanta parchetului solicită admiterea cererii de repunere în termenul de recurs formulată de inculpat, în mod greșit nefiindu-i comunicată hotărârea, avându-se în vedere lipsa lui de la dezbateri.

Deliberând, instanța constată că în cauză sunt incidente dispozițiile cu privire la repunerea inculpatului în termenul de recurs avându-se în vedere că a lipsit la dezbateri și hotărârea nu i-a fost comunicată, astfel că la declararea recursului, inculpatul se afla înăuntrul termenului de declarare a recursului.

Nefiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.

Avocatul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate și rejudecând, achitarea acestuia pentru faptele reținute în sarcina sa.

Pentru fapta prevăzută de art. 89 alin. 1 din OUG 195/2002, raportat la probele dosarului, solicită aducerea unei soluții de achitare a inculpatului în temeiul art. 11 pct.2 lit. a raportat la art. 10 lit. a Cod pr. penală

În ceea ce privește fapta prevăzută de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002, solicită achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct.2 lit. a raportat la art. 10 lit. b/1 Cod pr. penală cu aplicarea art. 18/1 Cod penal și aplicarea unei sancțiuni administrative, avându-se în vedere pericolul social scăzut al faptei și lipsa antecedentelor penale.

Reprezenta parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea celor două hotărâri de condamnare ca temeinice și legale.

În cauză a fost dovedită vinovăția inculpatului pentru ambele infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată, pedeapsa aplicată acestuia corespunzând unei juste individualizări, fiindu-i aplicate dispozițiile art. 81 Cod penal.

Față de cele de mai, instanța lasă cauza în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului penal de față constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 160/2008 pronunțată de Judecătoria S în dosar nr-, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 al. 1 din OUG 195/2002 cu aplic. art. 74 lit. a și c Cp și art. 76 lit d Cp, 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 89 al. 1 din OUG 195/2002 cu aplic. art. 74 lit. a și c Cp și art. 76 lit. d Cp.

Au fost contopite pedepsele mai aplicate în pedeapsa de 6 luni închisoare care a fost suspendată condiționat conform art. 81 Cp.

S- atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 privind revocarea suspendării condiționate.

I-au fost interzise pedepsele accesoriii prev. de art. 64 lit. a teza II și lit b Cp și au fost suspendate aceste pedepse accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.

S-a dispus comunicarea hotărârii la. A în vederea anulării permisului de conducere și a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în esență, că inculpatul, la data de 27.07.2007, după ce a consumat băuturi alcoolice, a condus autoturismul proprietate personală, marca cu nr. de înmatriculare -, pe drumul, public de pe raza localității de, având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, iar după ce a produs un accident de circulație a părăsit locul săvârșirii faptei fără încuviințarea organelor de poliție.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul aducându-i critici pentru netemeinicie.

C în cauză a depus la dosarul cauzei un memoriu în care a arătat că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de părăsire a locului accidentului astfel cum a arătat în cursul urmăririi penale și la instanța de fond, iar în ce privește infracțiunea prev. de art. 87 al. 1 din OUG 195/2002, solicită achitarea în temeiul art. 10 lit. b/l C.P.P. întrucât are calitatea de militar iar o eventuală condamnare l-ar face incompatibil cu activitatea în cadrul forțelor armate.

Prin decizia penală nr. 76/A/27.04.2009 a Tribunalului Alba - secția penală a fost respins ca nefundat apelul declarat de inculpat, iar în baza art. 192 alin.2 Cod pr. penală s-a dispus obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de apel a reținut următoarele:

1. Conform procesului verbal de constatare aflat la fila 5 dosar urmărire penală în timp ce organele de poliție efectuau o patrulare, în zona podului de la ieșirea din de au observat un autoturism ce prezenta o avarie în partea din față, lângă o grămadă de pietre.

Imediat ce i-a văzut pe polițiști, conducătorul autoturismului în cauză (identificat ulterior în persoana inculpatului ) a luat-o la fugă înspre centrul satului, pe strada principală, fiind prins după aprox 300 metrii de către polițiști.

În declarația inițială dată la data de 217.07 2006, fila 6 dosar urmărire penală, inculpatul a negat că ar fi condus acel autovehicul, însă în depozițiile ulteriore din cursul urmăririi penale și din faza cercetării judecătorești a revenit și a recunoscut că, după ce în prealabil a consumat trei beri, s-a urcat la volanul mașinii sale pentru a-1 duce pe un prieten într-o localitate învecinată, iar când s-a întors, la un viraj, a derapat și a intrat cu mașina într-o grămadă de bolovani.

Inculpatul a arătat în declarațiile menționate că a dorit doar să ajungă acasă pentru a-și anunța familia și apoi poliția. Insă, acest aspect este infirmat pe de o parte, prin procesul verbal de constatare a infracțiunii în care s-a arătat că la vederea organelor de poliție inculpatul a luat-o la fugă, fiind necesară urmărirea lui, precum și de prima declarația dată de inculpat în care acesta a arătat că a încercat să denatureze adevărul susținând că nu el a condus autoturismul

In consecință, instanța apreciază că soluția de condamnare adoptată de instanța de fond cu referire la infracțiunea prev. de art. 89 al. 1 din OUG 195/2002 este corectă.

2. pe de altă parte, tribunalul apreciază că nu se impune aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ pentru niciuna din cele două infracțiuni. La momentul de față, societatea românească se confruntă cu o recrudescență nemaiîntâlnită a infracțiunilor de conducere sub influența băuturilor alcoolice.

Într-un foarte mare număr de cazuri consumul de alcool și apoi condusul autovehiculelor pe drumurile publice duce la producerea unor evenimente rutiere având drept consecință pierderi de vieți omenești și vătămări corporale.

Chiar și în cazul de față inculpatul, fiind sub influența băuturilor alcoolice a produs un accident și doar întâmplarea a făcut să nu sufere leziuni

Simpla recunoaștere a faptei combinată cu calitatea de militar a celui în cauză nu sunt de natură să ducă la concluzia că aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ ar fi suficientă în prezenta cauză.

În concluzie, tribunalul a apreciat că, pe de o parte, în mod corect instanța de fond a adoptat soluția condamnării, iar pe de altă parte, a făcut o corectă aplicare a criteriilor de individualizare prev. de art. 72 Cp, astfel că a respins apelul formulat de inculpatul.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs în termen legal, inculpatul, aducându-i critici de nelegalitate și netemeinicie, solicitând adoptarea unui soluții de achitare, în temeiul art. 10 lit. a Cod pr. penală, în ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 89 alin. 1 din OUG 195/2002, respectiv întemeiată pe prevederile art. 10 lit. b/1 Cod pr. penală pentru infracțiunea prevăzută de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002.

În expunerea motivelor de recurs, inculpatul a susținut că probele au fost interpretate în mod greșit, iar starea de fapt reținută de instanțe este, întrucât nu a avut intenția de a părăsi locul accidentului.

Pe de altă parte, a solicitat aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ pentru infracțiunea prevăzută de art. 87 alin.1 din OUG 195/2002, aceasta fiind de natură să asigure realizarea scopului preventiv și educativ al procesului penal.

Inculpatul a menționat că este încadrat în armată, iar aplicarea unei pedepse penale l-ar face incompatibil cu exercitarea profesiei.

Examinând hotărârile atacate prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, în limitele statuate de art. 385/9 alin.3 Cod pr. penală, Curtea constată că recursul inculpatului este nefundat.

Primele instanțe au interpretat în mod judicios probele administrate, stabilind corect atât starea de fapt dedusă judecății, cât și dispozițiile legale aplicabile.

A rezultat că la data de 27.07.2007, după ce a consumat băuturi alcoolice, inculpatul a condus autoturismul marca cu nr. de înmatriculare - pe raza localității de, a produs un accident de circulație, după care, fără a anunța organele de poliție, a părăsit locul accidentului.

Conform buletinelor de analiză toxicologică eliberate de Serviciul Județean de Medicină Legală A, la prima recoltare a probelor biologice s-a stabilit o alcoolemie de 1,25 gr. iar la cea de-a doua recoltare 1,10 gr..

În cadrul raportului de expertiză medico-legală pentru calculul retroactiv al alcoolemiei s-a apreciat că la momentul producerii evenimentului rutier, alcoolemia inculpatului avea o valoare teoretică, apropiată de 1,49 gr..

Faptele inculpatului au fost în mod corect încadrate în prevederile art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 și ale art. 89 alin. 1 din același act normativ, cu aplicarea art. 33 lit.a Cod penal.

Apărările inculpatului în sensul lipsei intenției specifice infracțiunii prevăzute de art. 89 alin. 1 din OUG 195/2002, nu pot fi primite.

Inculpatul a pierdut controlul autoturismului și a intrat într-un morman de pietre de la marginea drumului, după care a abandonat mașina și a plecat spre domiciliu. Fiind ajuns de un echipaj de poliție, inculpatul negat că el ar fi cel care a condus autoturismul, indicându-l pe numitul

Inculpatul și-a menținut poziția și cu ocazia primelor audieri după care a revenit și a recunoscut implicarea sa în accident.

Coroborând atitudinea inculpatului cu faptul consumului anterior de băuturi alcoolice, Curtea constată că în mod evident, intenția inculpatului a fost de a părăsi locul accidentului pentru a evita consecințele faptei sale.

Nu poate fi reținută nici lipsa pericolului social în ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 87 alin.1 din OUG 195/2002.

Prin natura sa, infracțiunea reținută în sarcina inculpatului este o infracțiune de pericol, astfel încât nu se poate concluziona în sensul lipsei acestei trăsături esențiale a infracțiunii.

Mai mult, raportat la criteriile de evaluare prev. de art. 18/1 al.2 Cod penal, la circumstanțele concrete ale comiterii faptelor, gradul alcoolemiei prezentate de inculpat, implicarea sa într-un eveniment rutier, încercarea de a evita, într-o primă fază, consecințele faptelor sale, Curtea constată că în cauză nu se impune adoptarea unei soluții de achitare, întemeiate pe prevederile art. 10 lit. b/1 Cod pr. penală.

Lipsa antecedentelor penale și conduita ulterioară pozitivă, invocate de inculpatul recurent, au determinat orientarea pedepsei spre minimul general prevăzut de lege, sub acest aspect sancțiunea fiind corect individualizată.

Pentru aceste considerente, apreciind ca fiind nefondate criticile inculpatului recurent, în baza art. 385/15 pct.1 lit.b Cod pr. penală Curtea va respinge recursul formulat împotriva deciziei penale nr. 76/A/ 27.04.2009 a Tribunalului Alba, iar în baza art. 192 alin.2 Cod pr. penală va obliga recurentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs.

Pentru aceste motive,

În numele legii

E:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 76/A/27.04.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul penal nr-.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 280 lei cheltuieli judiciare, onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 200 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și al Libertăților.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică din 13 octombrie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

Grefier

Red.

Tehnored.LS/2ex/29.10.2009

Jud.fond:

Jud.apel:,

Președinte:Monica Farcaș
Judecători:Monica Farcaș, Oana Maria Călian, Ștefan

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 603/2009. Curtea de Apel Alba Iulia