Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 604/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 604
Ședința publică de la 11 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Chirilă
JUDECĂTOR 2: Otilia Susanu
JUDECĂTOR 3: Aurel Dublea
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
Pe rol judecarea recursului penal, avand ca obiect "infractiuni privind circulatia pe drumurile publice (OUG nr.195/2002)", formulat departea civilaimpotriva deciziei penale nr.298 din 26.06.2008 pronuntata de Tribunalul I in dosarul penal nr-.
La apelul nominal facut in sedinta publica, se prezinta av.ales care raspunde pentru inculpatul intimat lipsa la termenul de azi și av.ales care raspunde pentru partea civila recurenta I lipsa la termenul de azi, lipsa fiind si reprezentantul partii civile intimate.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care;
Av. depune in instanta motivele de recurs formulate in scris, care, dupa verificarea si semnarea de catre presedintele completului de judecata, se ataseaza la dosarul cauzei.
Dupa verificarea actelor si lucrarilor dosarului, nemaifiind cereri de formulat, instanta constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul in sustinerea recursului.
Av. avand cuvantul pentru partea civila recurenta I, considera ca decizia penala pronuntata de Tribunal I in apel este nelegala si netemeinica, a sustinut pe larg in motivele de recurs, că atât instanta de fond cat si instanta de apel rețin in mod neintemeiat faptul că partea civila a formulat această cerere de constituire ca parte civila, dar nu pentru prejudiciul efectiv cauzat, si anume dauna totală a autovehiculului implicat in incidentul rutier, deci considera ca aceasta este o retinere nefondata si gresită reținută de către ambele instante.
In fapt, a se observa că a sustinut atat in fata instantei de fond, cat si in fata instantei de apel, constituirea sa ca parte civilă s-a realizat avand in vedere in principal faptul ca a solicitat această sumă de 11.200 cu titlu de prejudiciu colateral, prejudiciu nerealizat in urma incidentului rutier soldat cu avarierea totala a acestui autovehicul.
Acesta este motivul principal pentru care a formulat recurs, reitereaza toate motivele aratate in cererea sa de constituire parte civilă cu această motivare, că instanta de fond si de apel au retinut in mod gresit că s-a constituit parte civila pentru prejudiciul care a fost acoperit de asiguratorul.
Nu a negat nici o secundă că paguba, potrivit contractului de asigurare, si exista la dosarul cauzei opelul in acest sens, a fost acoperită de asigurator, e drept la diferență de 1 an de incidentul rutier, dar suma cu care s-a constituit parte civila in fața instanței a fost cu totul altă motivare pe care a expus-o pe larg in motivele depuse in scris.
De altfel, consideră că nu poate fi primit motivul instantei de apel, acela de a i se respinge latura civila fără o motivare in fapt si in drept, ci doar indicandu-i-se posibilitatea indreptarii impotriva inculpatului pe cale civilă.
Consideră că nu pot fi primite aceste motive invocate de catre Tribunal, apreciaza decizia ca fiind netemeinica, nelegala si solicita admiterea recursului, cu cheltuieli de judecata pe care le-a depus deja la dosar la instanta de fond si de apel.
Av. avand cuvantul pentru inculpatul intimat, solicita a se constata ca instanta de fond si de apel au facut o justă apreciere a intregului material probator, și că sentința instantei de fond si decizia instantei de apel sunt legale si temeinice, si solicita a fi mentinute.
Reprezentanta Ministerului Public avand cuvantul, sustine ca nu a studiat motivele de recurs depuse astazi, dar intelege că se reiau criticile aduse in apel. A verificat decizia in apel a Tribunalului I, care a mentinut hotararea instantei de fond, fiind corect rezolvată și in latură civilă, pentru că, criticile constante se referă la această modalitate a solutionarii laturii civile, incât mentinând-o, a se respinge recursul ca fiind nefondat. Nu sunt elemente noi.
Declarand inchise dezbaterile, instanta lasa cauza in pronuntare.
Ulterior deliberarii,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față.
Prin sentința penală nr. 679 din 06.03.2008 Judecătoria Iașia dispus condamnarea inculpatului: fiul lui și, născut la data de 29.09.1977 în I, CNP: -,domiciliat în I,-, Bl.824,. D, etaj 1,.6,jud. I, căsătorit, 1 (un) copil minor, fără antecedente penale, la:
- 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană ce are în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală", prev. și ped. de art. 87 alin. 1 din OUG195/2002 privind circulația pe drumurile publice,cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și c Cod penal și art. 76 alin. 1 lit. d Cod penal;
- 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "părăsire a locului accidentului de către un conducătorul unui autovehicul implicat într-un accident rutier- fără încuviințarea organelor de poliție",prev. și ped. de art. 89 alin. 1 din OUG195/2002 privind circulația pe drumurile publice,cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și c Cod penal și art. 76 alin. 1 lit. d Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În baza disp. art. 33 lit. a și art. 34 lit. b Cod penal s-a dispus contopirea pedepselor,inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 6 (șase) luni închisoare.
În baza disp. art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii.
În baza disp. art. 82 Cod penal s-a stabilit termen de încercare de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni.
S-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 Cod penal.
A fost respinsă cererea de constituire de parte civilă formulată de partea vătămată I, conform art. 998-999 Cod civil.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că:
La data de 01.04.2006, orele 15,30, un echipaj al I /, a fost dirijat prin Dispecerat să se deplaseze pe strada - din municipiul I, unde avusese loc un accident de circulație, specificându-se totodată, că șoferul autoturismului implicat părăsise locul faptei.
Cu prilejul deplasării la locul faptei, lucrătorii de poliție au identificat un autoturism marca, cu numărul de înmatriculare IȘ-01- avariat atât frontal,cât și în partea din spate, și cu privire la care s-a stabilit că fusese proiectat într-un stâlp de iluminat public de un autoturism marca Ford Focus, cu numărul de înmatriculare IȘ-29-, datele de identificare ale acestuia din urmă vehicul fiind aduse la cunoștința organelor constatatoare de către martorii oculari.
Efectuându-se verificări operative în arealul apropiat, a fost identificat, pe strada - -, autoturismul implicat în accident, precum și pe conducătorul acestuia, respectiv, surprins chiar în momentul în care încerca să demonteze plăcuțele cu numărul de înmatriculare ale autovehiculului, în încercarea de a se sustrage de la controlul organelor de poliție.
Întrucât prezenta simptomele specifice stării de ebrietate și halenă alcoolică, a fost supus testării aerului expirat, rezultând o concentrație de 0,93 mg/l alcool pur, motiv pentru care acesta a fost condus la Spitalul de Urgențe I, unde i s-au recoltat două probe biologice de sânge, la orele 16,44și 17,44.
Potrivit buletinului de analiză toxicologică a alcoolemiei nr. 610-1/03.04.2006, inculpatul avea alcoolemii de 1,65 %, respectiv 1,45 %, la cele două probe recoltate.
a solicitat, în apărare, efectuarea unui calcul retroactiv al alcoolemiei, pentru a se stabili ce valoare a avut aceasta la ora 15,10, când a condus efectiv autoturismul, avându-se în vedere și timpul scurs de la producerea evenimentului și depistarea sa, respectiv prima recoltare.
Potrivit concluziilor raportului de expertiză nr. 565/A din 21.11.2006, bazate pe declarația de consum a lui, acesta ar fi avut la momentul accidentului o alcoolemie de cca. 1,55 %.
Cu privire la circumstanțele producerii incidentului, a specificat că la data critică, orele 15,10, a intenționat să se deplaseze de la domiciliu până în din I, pentru aol ua de la serviciu pe soția sa, cu autoturismul marca Ford Focus, cu nr. IȘ-29- - proprietatea tatălui său, - deși anterior consumase băuturi alcoolice la domiciliu, respectiv vodkă și bere, însă, ajungând pe str. -, din cauza neatenției, a acroșat un autoturism marca parcat regulamentar pe partea dreaptă. După incident, tulburat și conștient că se făcea vinovat de producerea acestuia, inculpatul a plecat de la locul faptei.
Cu prilejul audierilor, a recunoscut că un comportament rutier adecvat l-ar fi ferit de neplăceri, precum și faptul că a scos plăcuțele cu numărul de înmatriculare ale autoturismului său, pentru a nu fi recunoscut.
Fiind evidențiată existența vinovăției penale în sarcina inculpatului, și forma intenției directe, conform dispozițiilor art. 19 pct. 1 lit. a Cod penal, în drept, fapta inculpatului de a conduce pe drumurile publice din I (Tg. - - strada - - strada - -), în ziua de 01.04.2006, autoturismul marca Ford Focus cu nr. de înmatriculare IȘ-29-, având în sânge o alcoolemie peste limita legală (1,65 % alcool), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 87 al.1 din nr.OUG 195/2002.
Fapta inculpatului de a părăsi locul accidentului (locul unde autoturismul pe care-l conducea, în condițiile în care avea în sânge alcoolemie peste limita legală, a intrat în coliziune cu autoturismul marca cu nr. IȘ.01. parcat regulamentar pe strada -) fără încuviințarea organelor de poliție, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 89 al. 1 din nr.OUG 195/2002.
Pentru individualizarea pedepselor aplicate inculpatului se s-a ținut cont de dispozițiile art. 72 Cod penal ce indică criteriile generale de individualizare a pedepsei, și anume dispozițiile părții generale a Codului penal; limitele de pedeapsă fixate în partea specială; gradul de pericol social al faptelor săvârșite; persoana inculpatului; împrejurările ce atenuează sau agravează răspunderea penală. Astfel, s-au reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante judiciare prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. a și lit. c Cod penal, în sensul că, inculpatul nu are antecedente penale și a recunoscut săvârșirea faptei, sens în care i-a aplicat inculpatului câte o pedeapsă legală prevăzută în limitele textelor de încriminare, le-a contopit, iar pedeapsa rezultantă a dispus să fie executată tot în regimul suspendării condiționate. Instanța a optat pentru această modalitate de executare a pedepsei, deoarece inculpatul nu are antecedente penale, fiind infractor primar, a recunoscut săvârșirea faptelor, iar infracțiunile reținute în sarcina acestui inculpat prezintă un grad de pericol social mediu.
Cu privire la latura civilă a cauzei, instanța a reținut că partea civilă I, s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 11.221,43 lei reprezentând rate achitate către (în urma unui împrumut efectuat pentru achiziționarea mașinii ), dobânzi; rate reprezentând plata polițelor de asigurare și comisioane bancare. În urma devizului estimativ efectuat de dealerul zonal " " I - dauna cauzată autoturismului a fost calificată ca fiind una totală, iar în data de 22.03.2007, asiguratorul a plătit asiguratului I suma de 23.264,84 lei prin
Se observă, în primul rând, că această sumă acoperă cu mult mai mult suma solicitată de I ca despăgubire civilă (11.221,43 lei), aceasta primind de la - 23.264,84 lei.
În al doilea rând, infracțiunile reținute în sarcina inculpatului și săvârșite de acesta sunt infracțiuni de pericol, și nu de rezultat, de prejudiciu, iar dacă partea civilă I, dorea să-și recupereze prejudiciul, acesta se poate obține pe calea unei acțiuni introdusă în fața instanței civile, având ca obiect răspunderea civilă delictuală.
Pentru aceste două aspecte (partea vătămată Iaf ost despăgubită de ) cu suma de 23.264,84 lei, iar infracțiunile săvârșite de inculpat sunt de pericol, nu de rezultat, instanța, în drept,a respins cererea formulată de I privind despăgubirile civile.
În termen legal împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpatul și partea civilă I, motivele de apel invocate vizând în principal următoarele aspecte:
-individualizarea judiciară a pedepsei, solicitarea de reapreciere a probatoriului administrat în cauză, a circumstanțelor reale și personale dovedite, în ceea ce-l privește pe inculpat;
- omisiunea instanței de fond de a se pronunța asupra acțiunii civile promovate în acuză de asigurătorul "", împrejurare față de care partea civilă solicită desființarea hotărârii și trimiterea cauzei pentru rejudecare aceleiași instanțe;
- admiterea acțiunii civile promovate în cauză de către partea vătămată I, prejudiciul suferit de către aceasta fiind consecință directă a infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, iar despăgubirile acordate de către "" nu au acoperit paguba efectiv suferită. Probatoriul administrat în cauză a dovedit, în opinia apelantei, realitatea și întinderea prejudiciului compus din sumele reprezentând dobânzile achitate în perioada iunie 2006-aprilie 2006, sumele reprezentând polița de asigurare, precum și beneficiul nerealizat ca urmare a neutilizării autoturismului achiziționat.
Tribunalul, verificând actele și lucrările dosarului de fond și sentința criticată prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept în limitele disp. art.371 alin.2 Cod procedură penală,a constatat următoarele:
Pentru a stabili situația de fapt descrisă, instanța de fond a administrat în cauză toate probele necesare aflării adevărului cu privire la împrejurările comiterii faptelor imputate inculpatului și la persoana acestuia, în conținutul expozitivului hotărârii pronunțate prima instanță prezentând argumentele avute în vedere la stabilirea situației de fapt urmare analizei și evaluării ansamblului probator administrat nemijlocit, precum și criteriile avute în vedere la individualizarea judiciară a pedepsei aplicate.
Astfel, urmare a evaluării materialului probator instanța de fond a reținut că la data 01.04.2006 inculpatul a condus pe drumurile publice din municipiul I un autoturism marca Ford Focus având nr. de înmatriculare IȘ-29-, în condițiile în care avea în sânge o alcoolemie peste limita legală. Datorită neatenției și stării de ebrietate, a acroșat autoturismul marca cu nr. de înmatriculare IȘ-01- parcat regulamentar pe partea dreaptă a carosabilului, după care a părăsit locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție.
Situația de fapt și vinovăția inculpatului au fost corect stabilite și nu suportă critici, iar individualizarea judiciară a pedepselor s-a făcut în raport cu criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal conform cărora, la stabilirea și alegerea pedepsei se ține seama de gradul de pericol social al faptei, de dispozițiile părții generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate de partea specială, de persoana inculpatului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, astfel că ținând seama de datele furnizate de actele și lucrările dosarului, prima instanță optând în mod corect pentru aplicarea unor pedepse cu închisoare al căror cuantum a fost stabilit sub limita minimă prevăzută de legea penală, consecință a reținerii circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 alin.1 lit. a,c Cod penal.
În cursul urmăririi penale, partea vătămată I s-a constituit parte civilă pentru prejudiciul cauzat urmare comiterii faptelor pentru care era cercetat inculpatul, iar pe parcursul cercetării judecătorești și-a precizat cuantumul despăgubirilor solicitate, care se constituie din plata dobânzilor achitate pentru creditul contractat de la. I, plata ratelor pentru polița de asigurare, precum și beneficiul nerealizat ca urmare a neutilizării autoturismului avariat integral.
La solicitarea părții civile instanța de fond a dispus introducerea în cauză a asigurătorului "" care, prin adresa existentă la fila 62 din dosarul de fond precizează că se constituie parte civilă cu suma de 22.264,84 lei reprezentând contravaloarea pagubei achitate părții civile I, asigurat CASCO al asigurătorului, întrucât inculpatul nu și-a dat acordul ca asigurătorul său de răspundere civilă să achite despăgubirea plătită de ""
Procedând la soluționarea acțiunii civile promovate de către partea vătămată I, instanța de fond a verificat condițiile necesare angajării răspunderii civile delictuale a inculpatului, raportat la probatoriul administrat în cauză și a constatat în principal că nu se impune admiterea acesteia motivat de faptul că partea civilă a fost despăgubită pentru prejudiciul cauzat prin plata de către asigurător a integrale a pagubei, iar în subsidiar că infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată inculpatul sunt infracțiuni de pericol, situație în care acțiunea civilă nu poate fi alăturată acțiunii penale, partea civilă având deschisă calea unei acțiuni separate.
Ambele variante reținute de către instanța de fond sunt corecte, întrucât disp. art. 14 Cod procedură penală au în vedere cazul tipic, în care urmarea păgubitoare este unică și decurge, în întregul ei, din acțiunea sau inacțiunea ce constituie infracțiunea dedusă judecății, situație care nu se regăsește în cazul infracțiunilor de pericol.
Decizia nr. 1 /2004 prin care a fost soluționat recursul în interesul legii relativ la soluționarea acțiunii civile în cazul anumitor infracțiuni, invocată de către apelantă în motivele de apel, nu-și găsește aplicarea în speța de față întrucât reglementează doar situația infracțiunilor cu efecte complexe, cum sunt cele de ucidere din culpă și de vătămare corporală din culpă săvârșite de un conducător auto, precum și a altor infracțiuni care sunt generatoare de prejudicii materiale sau morale.
Nici critica relativă la nesoluționarea acțiunii civile promovate de către asigurătorul "" nu poate fi primită, aspectul invocat decurgând din omisiunea aplicării prev. de art. 346 Cod procedură penală, constituind o nulitate relativă operează exclusiv în interesul părții prejudiciate căreia i s-a adus o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea hotărârii pronunțate, respectiv asigurătorului.
Cum acest aspect nu aduce o vătămare intereselor generale ale societății, prin împiedicarea aflării adevărului și justa soluționare a cauzei, nu poate fi invocat din oficiu nici de către instanța de judecată.
În raport cu cele mai sus arătate, pedepsele cu închisoarea au fost corect dozate și adaptate gravității faptelor comise, apreciindu-se în mod just că reeducarea și reinserția socială a inculpatului poate avea loc doar prin aplicarea unei pedepse rezultante cu închisoare, pedeapsă a cărei executare a fost suspendată condiționat.
Întrucât au fost respectate cerințele legale arătate și nu există temeiuri de reconsiderare a cuantumului pedepsei și nici de modificare a soluției pronunțate față de acțiunea civilă promovată de apelantă, tribunalul a constatat că motivele de apel invocate de către apelanți nu sunt fondate, astfel că, în temeiul disp. art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală a respins apelurile ca nefondate și a menținut hotărârea Judecătoriei Iași.
În termenul prevăzut de art. 3853alin. 1 Cod procedură penală hotărârile au fost recurate de partea civilă I, fiind criticate pentru nelegalitate și netemeinicie.
Motivându-și recursul, partea civilă a susținut că în mod greșit primele instanțe i-au respins cererea de obligare a inculpatului la plata sumei de 11.221,44 lei reprezentând beneficiul nerealizat constând în imposibilitatea folosirii autoturismului avariat timp de un an după producerea evenimentului rutier.
A mai arătat recurenta că în articolul 5 din contractul de asigurare este stipulat că asigurătorul răspunde pentru o serie largă de riscuri, dar nu și pentru cheltuielile suplimentare rezultate din imposibilitatea utilizării autoturismului pentru care s-a încheiat contractul de asigurare CASCO, singurul responsabil pentru acoperirea acestui beneficiu nerealizat fiind inculpatul, așa cum rezultă și din prevederile Legii 136/1995.
Recurenta a mai precizat că beneficiul nerealizat rezultă din însumarea ratelor, a comisioanelor și a dobânzilor achitate timp de 1 an, până când asigurătorul a achitat suma asigurată.
În tot acest timp autoturismul avariat nu a putut fi folosit și a fost vândut pentru piese la data de 21.02.2007.
A mai pretins partea civilă că dispozițiile art. 998 -999 cod civil fac admisibilă latura civilă în procesul penal, dacă prin infracțiunea comisă s-a cauzat un prejudiciu material sau moral; deci și un beneficiu nerealizat.
Între infracțiunile comise de inculpat și prejudiciul cerut, s-a susținut că există legătură de cauzalitate, iar prejudiciul cauzat este cert.
S-a mai precizat că suma de 11.221,44 lei solicitată cu titlu de beneficiu nerealizat este compusă din: suma de 1.943,80 lei reprezentând dobânzi achitate în perioada 29.06.2005 -01.04.2006; suma de 6.324 lei reprezentând rate și dobânzi achitate timp de 12 luni la.; suma de 1.140,44 lei reprezentând rate pentru polița de asigurare și suma de 1.813,19 lei reprezentând comisioane bancare.
Curtea, verificând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, constată că recursul promovat de partea civilă I este neîntemeiat.
Din actele aflate la dosar rezultă că în cursul urmăririi penale, partea vătămată Iad eclarat că se constituie parte civilă cu suma de 37.000 RON.
La prima instanță, fiind audiată în ședința publică din 18.10.2007 partea civilă a declarat că societatea de asigurare SA a virat suma direct la bancă și că despăgubirea a acoperit prețul integral al autoturismului. A mai precizat partea civilă că nu solicită daune morale.
Precizările făcute de partea civilă se coroborează cu datele consemnate în adresa înaintată de, la solicitarea instanței și în care se arată că la data de 16.02.2007 asiguratul Iaî naintat la dosarul de daună cererea de despăgubire înregistrată sub nr. E/622/12.02.2007.
La data de 22.03.2007, SA a plătit asiguratului suma de 23.264,84 lei cu nr. 3849.
S-a mai precizat că epava mașinii avariate a fost vândută numitului, la data de 21.02.2007, cu suma de 2.200 Euro, echivalentul a 7.439,08 lei, astfel încât partea civilă Iaa juns la concurența sumei asigurate de 30.703,92 lei.
În cursul cercetării judecătorești, partea civilă nu a dovedit prin nici un mijloc de probă beneficiul nerealizat și pe care nici nu l-a solicitat cu ocazia constituirii de parte civilă.
Mai mult, inculpatul a fost trimis în judecată, doar pentru săvârșirea a două infracțiuni de pericol și nu de rezultat și pe cale de consecință, acțiunea civilă nu poate fi alăturată acțiunii penale, partea având deschisă calea unei acțiuni civile separate.
Dispozițiile art. 14 Cod procedură penală au în vedere cazurile în care urmarea păgubitoare este unică și decurge, în întregul ei, din acțiunea sau inacțiunea ce constituie latura obiectivă a infracțiunii deduse judecății, situație care nu se regăsește în cazul infracțiunilor de pericol.
Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. I/2004, pronunțată ca urmare a admiterii recursului în interesul legii a statuat că instanța penală investită cu judecarea acțiunii penale în cazul infracțiunilor cu efecte complexe, cum sunt cele de ucidere din culpă și de vătămare corporală din culpă săvârșite de un conducător auto, este investită să judece acțiunea civilă, alăturată celei penale prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă, atât cu privire la pretențiile formulate în legătură cu decesul victimei sau cu vătămările corporale suferite, cât și cu privire la pretențiile referitoare la bunurile distruse ori deteriorate ca urmare a aceleiași fapte.
În cauza de față nu ne aflăm în situația săvârșirii unor infracțiuni cu efecte complexe, de genul celor enunțate în decizia instanței supreme, așa încât soluția pronunțată de prima instanță și menținută în apel apare ca fiind temeinică și legală.
Fiind verificată legalitatea și temeinicia hotărârilor, urmează ca în baza art. 38515pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală să fie respins ca nefondat recursul promovat de partea civilă
Hotărârile recurate au fost verificate din oficiu și prin prisma disp. art. 3859alin. 3 Cod procedură penală constatându-se că nu sunt motive de casare.
Văzând și dispozițiile articolului 192 alin. 2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN N UMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de partea civila I împotriva deciziei penale nr.298/26.06.2008 a Tribunalului Iași, pe care o menține.
Obliga recurenta la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitiva.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
27.11.2008
Tribunalul Iași:
-
-
Președinte:Mihaela ChirilăJudecători:Mihaela Chirilă, Otilia Susanu, Aurel Dublea
