Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 670/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Dosar nr-. Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 670/
Ședința publică din 05 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Voicu JUDECĂTOR 2: Mirela Sorina Popescu
Judecător dr.- - -,vicepreședinte instanță
JUDECĂTOR 3: Elena
Grefier -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI este reprezentat prin procuror
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de inculpatul -, domiciliat în, - M, nr.53, județul A, împotriva deciziei penale numărul 107 din data de 11 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - secția penală, în dosarul nr-.
În baza disp.art. 304 alin.1 Cod procedură penală se procedează la înregistrarea cauzei cu mijloace tehnice audio.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurentul inculpat, personal și asistat de avocat, care substituie pe avocat, desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, conform delegației avocațiale nr. 3192/2009, depusă la fila 5 dosar și a celei de substituire fn depusă la fila 16 dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Grefierul de ședință învederează instanței că s-a depus la dosar prin serviciul Arhivă dovada executării mandatului de aducere al inculpatului.
Recurentul inculpat, întrebat fiind de instanță, precizează că nu dorește să dea declarație, fapt consemnat în scris într-o declarație, semnată de inculpat și depusă la dosar.
Părțile prezente și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, în raport de această împrejurare, constată cauza în stare de judecată și trece la soluționarea recursului, acordând părților prezente cuvântul asupra acestuia.
Avocat pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului, cu consecința reducerii pedepsei inculpatului. Mai arată și că, inculpatul este întreținător de familie.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingerea recursului, hotărârea pronunțată de tribunal este legală și temeinică. Nu se impune reindividualizarea pedepsei deoarece instanța a avut în vedere și starea de recidivă a inculpatului. La momentul când a condus autovehiculul acesta se afla sub influența băuturilor alcoolice.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, precizează că, regretă fapta.
CURTEA:
Asupra recursului penal formulat, deliberând, constată:
Prin sentința penală nr.363 din 24 februarie 2009, pronunțată de Judecătoria Pitești, a fost condamnat inculpatul, la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere, prevăzută de art. 86 alin.1 din OUG nr.195/2002, republicată, cu reținerea art.37 lit.a Cod penal, cu executare în condițiile art.57 Cod penal.
În baza art. 864Cod penal, s- dispus revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1193/2002 a Judecătoriei Pitești, definitivă prin nerecurarea deciziei penale nr. 676/06.11.2002, pronunțată de Tribunalul Argeș, urmând ca inculpatul să execute alăturat aceasta pedeapsa de cea aplicata prin prezenta sentință, în total 4 ani închisoare, în condițiile art.57 Cod penal.
În temeiul art. 71 Cod penal, pe durata executării pedepsei, s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a-II-a, b Cod penal.
În baza art. 191 Cod pr.penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 560 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în cauză.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, la data de 19.01.2008, inculpatul a consumat băuturi alcoolice împreună cu martorii și. În curtea casei sale se afla autoturismul marca 1310 cu număr de înmatriculare -, aparținând numitului, cumnatul inculpatului. Profitând de faptul că proprietarul autoturismului era plecat, inculpatul a hotărât să se deplaseze cu autoturismul la un bar pentru a biliard. . de cei doi martori, inculpatul a condus autoturismul pe drumurile publice, deși nu poseda permis de conducere, aspect ce rezultă din adresa nr. 65750/04.02.2008 eliberată de A - Serviciul public comunitar regim permise auto și înmatriculare a vehiculelor.
Organele de poliție au oprit în trafic pentru control autoturismul condus de către inculpat și, întrucât emana miros de alcool, a fost testat cu aparatul etilotest, rezultând o valoare de 0,52 mg/l alcool pur în aerul expirat. Inculpatul a fost condus la spital unde i-au fost recoltate două probe de sânge la interval de o oră. Din buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr.41/24.01.2008, întocmit de Serviciul Medico Legal A, rezultă că la ora 22,25 alcoolemia era de 0,7 iar la ora 23,25 de 0,55 .
În aceste condiții, întrucât valoarea alcoolemiei rezultate a fost sub limita legală prevăzută de lege, respectiv 0,8, prin rechizitoriu s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.87 alin.1 din nr.OUG195/2002, republicată.
Starea de fapt reținută, a fost stabilită pe baza următoarelor mijloace de probă: procesul verbal de depistare, adresa nr. 65750/04.02.2008 întocmită de către A - Serviciul public comunitar regim permise auto și înmatriculare a vehiculelor, buletinul de analiză toxicologică alcoolemie numărul 41/24.01.2008 eliberat de Serviciul Medico Legal A, declarațiile martorilor, înscrisurile aflate la dosar, declarațiile inculpatului. Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei iar declarațiile sale s-au coroborat cu restul materialului probator.
Față de cele reținute, instanța de fond a constatat că fapta inculpatului, care la data de 19.01.2008, a condus un autoturism pe drumurile publice cu toate că nu poseda permis de conducere, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere, prevăzută de art.86 alin.1 din nr.OUG195/2002, republicata. Vinovăția inculpatului fiind dovedită, instanța de fond i-a aplicat acestuia o pedeapsă.
La individualizarea și cuantificarea pedepsei, au fost avute în vedere dispozițiile art. 72 Cod penal, iar gradul de pericol social concret a fost apreciat în funcție de următoarele elemente: condițiile și împrejurările săvârșirii faptei, după un consum ocazional de alcool împreună cu martorii și; persoana inculpatului care a săvârșit infracțiunea în stare de recidivă postcondamnatorie, prev. de art.37 lit.a Cod penal, din fișa de cazier judiciar rezultând că inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr.1193/2002 a Judecătoriei Pitești, definitivă prin nerecurarea deciziei penale nr.676/06.11.2002, pronunțată de Tribunalul Argeș, la pedeapsa închisorii de 3 ani, cu executare în condițiile art.861Cod penal; atitudinea sinceră a inculpatului în fața instanței, vârsta inculpatului și mediul din care provine acesta și nu în ultimul rând, urmările faptei, constând într-o stare de pericol pentru pietoni și ceilalți participanți la trafic, generată de inculpat prin urcarea la volan în aceste condiții.
Instanța de fond a apreciat ca nefondată cererea inculpatului prin apărătorul său de a se constata că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, pentru considerentele și criteriile sus arătate, ce creează, dimpotrivă, convingerea că fapta are un grad ridicat de pericol social.
Instanța de fond a constatat că nu se pot reține circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 Cod penal, așa cum a solicitat inculpatul prin apărătorul său. Având în vedere împrejurările săvârșirii faptei, nu sunt incidente dispozițiile art. 74 Cod penal, și nici alte circumstanțe judiciare nu pot fi reținute. Fapta a fost săvârșită pe fondul consumului de alcool, în condițiile în care inculpatul dorea să se deplaseze la un bar pentru a biliard. Datorita acestor împrejurării, starea de pericol social pentru pietoni și ceilalți participanți la trafic a fost ridicată.
Prin prisma acestor elemente, instanța de fond a apreciat că scopul educativ preventiv al procesului penal, prevăzut de art. 52 Cod penal, poate fi atins doar prin aplicarea unei pedepse privative de libertate. orientată însă câtre minimul special prevăzut de art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002, republicată, care să fie de natură a-i atrage inculpatului atenția asupra caracterului antisocial al faptei sale.
Potrivit art. 864Cod penal, rap. la art. 83 Cod penal, dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat săvârșește din nou o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o condamnare definitiva chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea executării sub supraveghere, dispunând executarea în întregime a pedepsei.
Prin sentința penală nr.1193/2002 a Judecătoriei Pitești, definitivă prin nerecurarea deciziei penale nr.676/06.11.2002, pronunțată de Tribunalul Argeș, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsa de 3 ani închisoare. In baza art. 861Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, iar în baza art 862Cod penal, termenul de încercare a fost stabilit la 6 ani. Termenul de încercare se calculează de la data rămânerii definitive a sentinței penale nr.1193/2002 a Judecătoriei Pitești, potrivit art. 862alin.2 rap. la art. 82 alin.3 Cod penal. In condițiile în care, inculpatul a săvârșit infracțiunea dedusă judecații în prezenta cauză la data de 19.01.2008, rezulta că a fost săvârșită în cursul termenului de încercare, aspect care atrage aplicarea dispozițiilor art. 864Cod penal.
Pe cale de consecință, în baza art. 864Cod penal, instanța de fond a dispus revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.1193/2002 a Judecătoriei Pitești, definitivă prin nerecurarea deciziei penale nr.676/06.11.2002, pronunțată de Tribunalul Argeș, și a dispus ca inculpatul să execute alăturat această pedeapsă de cea aplicată prin prezenta sentință, în condițiile art.57 Cod penal, singura modalitate posibilă de individualizare a executării pedepsei având în vedere starea de recidivă și revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
A aplicat, de asemenea, pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a-II-a, b Cod penal (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), conform dispozițiilor art. 71 Cod penal.
Deși art.71 alin.2 Cod penal prevede că o condamnare la pedeapsa închisorii atrage de drept aplicarea interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a-c Cod penal, textul de lege este în contradicție cu prevederile Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg.
Prin hotărârea din 28.09.2004, în cauza Sabou și împotriva României, publicata în partea I nr. 484/8.06.2005, instanța europeană a stabilit că pedeapsa accesorie a interzicerii tuturor drepturilor prev. de art.64 Cod penal, nu trebuie să se aplice în mod automat, ci numai dacă se impune, în funcție de natura infracțiunii, interzicerea drepturilor prevăzute de câtre textul de lege invocat putând fi limitată de către instanțele judecătorești.
In aceste condiții, instanța de fond a apreciat că inculpatului trebuie să i se interzică numai drepturile prev. de art.64 lit. a teza a II a si lit. Cod penal, deoarece interzicerea și a drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza I si lit.c Cod penal, nu este justificată și nu urmărește un scop legitim.
Ca o consecință a condamnării, inculpatul a fost obligat să suporte cheltuielile judiciare avansate de stat in cauză, potrivit dispozițiilor art. 191 Cod pr.penală.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel inculpatul, prin care a arătat că solicită achitarea sa, în temeiul disp.art. 11 pct.2 lit."a" rap.la art. 10 lit."1" Cod pr.penală, întrucât fapta sa nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni. În subsidiar, a apreciat că pot fi reținute în sarcina sa circumstanțele atenuante prev. de art. 74, 76 Cod penal, solicitând, totodată, ca pedeapsa să fie executată în condițiile art. 81 sau 861Cod penal.
Tribunalul Argeș, prin decizia penală nr.107 din 11 iunie 2009, respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul, pe care l-a obligat la plata sumei de 60 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a apreciat că instanța de fond a reținut în mod corect vinovăția inculpatului față de fapta imputată, respectiv infracțiunea prev. de art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002, cu aplic. art.37 lit."a" Cod penal. În ciuda susținerilor inculpatului, tribunalul a considerat că fapta comisă de acesta prezintă un pericol social ridicat, așa cum prevăd dispozițiile art.18 Cod penal, și că pedeapsa aplicată a fost în mod corect individualizată, în raport de dispozițiile art. 72 Cod penal.
Față de antecedentele penale ale inculpatului și în condițiile în care instanța a reținut că fapta comisă de inculpat prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, instanța de fond a dispus în mod judicios ca pedeapsa aplicată să fie executată în condiții de detenție, prin revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.1193/2002 a Judecătoriei Pitești.
Pentru aceste considerente, în baza art. 379 pct.1 lit."b" Cod pr.penală, tribunalul a respins apelul inculpatului, ca nefondat, obligându-l la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, pentru motivul de casare prevăzut de art.385/9 pct.14 Cod pr.penală, solicitând aplicarea unei pedepse mai mici decât cea aplicată de instanța de fond.
Examinând hotărârile pronunțate în cauză, sub aspectele invocate de recurentul-inculpat, precum și prin prisma cazului de casare menționat, curtea constată că recursul formulat în cauză nu este fondat.
Astfel, din probele administrate în cauză, rezultă că inculpatul este vinovat de săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autoturism pe drumurile publice, fără a poseda permis de conducere.
Mai mult decât atât, inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii și a regretat-o, dar a arătat că instanța de fond i-a aplicat o pedeapsă incorect individualizată, față de prevederile art.72 Cod penal, care stabilesc cu titlu de generalitate, criteriile de individualizare a sancțiunilor penale.
Curtea apreciază că pedeapsa aplicată de prima instanță corespunde atât prin cuantum, cât și prin modalitatea de executare dublului său scop, astfel cum este prevăzut în art.52 Cod penal.
De asemenea, la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanța de fond a avut în vedere în mod corect criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social concret al faptei, natura infracțiunii, atitudinea procesuală sinceră a inculpatului, precum și starea sa de recidivă postcondamnatorie, prevăzută de art.37 lit.a Cod penal (primul termen al recidivei, constituindu-l condamnarea la 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.1193/2002 a Judecătoriei Pitești.
Pentru toate cele de mai sus, curtea, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, pe care-l va obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat, în temeiul art.192 alin.2 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 23.08.1981, împotriva deciziei penale nr.107 din data de 11.06.2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Obligă pe recurentul-inculpat la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare statului, din care 200 lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu, se avansează din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 05 noiembrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- dr.- -
Grefier,
Red.-
Tehnored.
Ex.2
Jud.fond
Jud.apel
18 noiembrie 2009
Președinte:Corina VoicuJudecători:Corina Voicu, Mirela Sorina Popescu, Elena
