Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 735/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.735/
Ședința publică de la 10 decembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Iulian Năstase
JUDECĂTOR 2: Daniel Dinu
JUDECĂTOR 3: Adriana
Grefier -
Cu participarea Ministerului Public prin procuror -
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul - domiciliat în M,- D, județ C, împotriva deciziei penale nr. 395 din 7 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr. 503/P din 20 martie 2009, pronunțată de Judecătoria Medgidia, în dosarul penal nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 87 alin. 1 din nr.OUG 195/2002.
În conformitate cu dispozițiile art. 297 cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurentul inculpat, personal și asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr.289/2009, emisă de Baroul Constanța.
Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art.176-181 Cod procedură penală.
Întrebat fiind, recurentul inculpat arată că nu dorește să dea declarații în fața instanței de recurs, aspect consemnat în procesul-verbal atașat la dosarul cauzei.
Instanța, față de împrejurarea că domnul avocat a depus la dosar delegație de apărător ales al recurentului inculpat, constată încetată delegația domnului avocat - apărător desemnat din oficiu de Baroul Constanța.
Apărătorul inculpatul - avocat depune la dosar două înscrisuri, respectiv bilet de ieșire din spital și scrisoare medicală cu privire la starea de sănătate a inculpatului.
În conformitate cu dispozițiile art. 301 cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.
Având cuvântul, avocat pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului, casarea deciziei pronunțată de Tribunalul Constanța și menținerea sentinței pronunțată de Judecătoria Medgidia, ca temeinică și legală.
Consideră că hotărârea instanței de fond a reținut în mod corect împrejurările în care s-a comis fapta și datele care-l caracterizează pe inculpat. Acesta a încercat doar să ia un autoturism de pe un drum public și să-l gareze. În raport de ora la care s-a produs fapta și intensitatea traficului apreciază că nu a fost creată nicio stare de pericol, chiar mai mult a intenționat să înlăture o stare de pericol. Inculpatul până la momentul respectiv nu a mai avut conflicte cu legea penală, este încadrat în muncă - conducător auto în cadrul. Solicită a se avea în vedere că în situația în care inculpatul va fi condamnat pentru infracțiunea care i se reține în sarcină, va rămâne fără loc de muncă. Menționează totodată că tocmai consecințele faptei care i se reține inculpatului în sarcină i-au afectat acestuia starea de sănătate.
Având în vedere pericolul social redus al faptei și datele personale ale inculpatului, faptul că a conștientizat consecințele acțiunii sale, solicită admiterea recursului, casarea deciziei pronunțată de Tribunalul Constanța și menținerea sentinței pronunțată de Judecătoria Medgidia, ca temeinică și legală.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, formulează concluzii de respingere ca nefondat a recursului declarat de inculpatul și Menținerea deciziei pronunțată de Tribunalul Constanța, ca temeinică și legală. Susține că în cauză nu sunt întrunite dispozițiile prevăzute de art.181Cod penal, în cauză este vorba despre o infracțiune de pericol, astfel încât, inculpatul nu poate fi exonerat de răspundere penală.
Având ultimul cuvânt, recurentul inculpat susține că regretă fapta și arată că este de acord cu concluziile formulate de apărătorul său ales.
- CURTEA -
Asupra recursului penal de față:
Prin nr. 503///20.03.2009 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dos.pen. nr- s-a dispus următoarele:
În baza art. 11 pct. 2 lit. a cod pr. pen. rap. la art. 10 lit.1cod pr. pen. achită pe inculpatul, CNP -, fiul lui și, născut la data de 28.06.1970 în loc. M, jud. C, domiciliat în mun. M,- D, jud. C, cetățean străin, studii 12 clase, căsătorit, soldat angajat la UM 01459 M pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge prevăzută de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002.
În baza art. 181cod pen. rap. la art. 91 cod pen. aplica inculpatului o amendă administrativă de 800 lei.
În baza art. 191 cod pr.pen. obligă pe inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat de 200 lei.
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut că, prin rechizitoriul nr. 2116/P/2008 din 29.09.2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Medgidia, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului, CNP -, fiul lui și, născut la data de 28.06.1970 în loc. M, jud. C, domiciliat în mun. M,- D, jud. C, cetățean străin, studii 12 clase, căsătorit, soldat angajat la UM 01459 M, pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge prevăzută de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002.
S-a reținut prin actul de sesizare că, la data de 05.06.2008, inculpatul, după ce a consumat băuturi alcoolice, a condus autoturismul marca Cielo, cu nr. -, pe str. - din
Cu această ocazie inculpatul a fost oprit de un echipaj de poliție, ocazie cu care, fiind testat cu aparatul "" a rezultat o alcoolemie de 0,77 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Astfel, inculpatul a fost condus la spital și i s-au recoltat probe biologice de sânge.
Conform buletinului de analiză toxicologică - alcoolemie nr. 1407-1408/2008 emis de SML C, inculpatul avea o alcoolemie de 2,20 %o prima probă și de 2,30 % a doua probă.
Inculpatul nu a contestat buletinul de analiză toxicologică - alcoolemie.
Audiat atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul urmăririi penale, inculpatul a avut o atitudine sinceră de recunoaștere și regret a faptelor.
Instanța de fond a reține situația de fapt expusă și vinovăția inculpatului la săvârșirea faptei, pe baza coroborării probelor administrate, respectiv procesul verbal de depistare a inculpatului în trafic, cu rezultatul alcool-testului nr. 00751/2008, cu buletinului de analiză toxicologică - alcoolemie nr. 1407-1408/2008 emis de SML C, cu declarația martorului direct, precum și cu declarațiile de recunoaștere ale inculpatului.
Împotriva sentinței penale pronunțate de către instanța de fond a formulat apel PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA MEDGIDIA, criticând-o ca nelegală și netemeinică sub aspectul greșitei achitări a inculpatului, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a cod procedură penală rap. la art. 10 lit.1cod procedură penală, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002.
S-a considerat că în mod greșit instanța de fond a dispus achitarea inculpatului, aplicându-i acestuia doar o sancțiune cu caracter administrativ, în condițiile în care acesta a condus pe drumurile publice un autoturism având în sânge o îmbibație alcoolică foarte mare, aproape de coma alcoolică.
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel formulate cât și din oficiu în conformitate cu dispozițiile art. 371 tribunalul C.P.P. a reținut că în mod greșit instanța de fond a dispus achitarea inculpatului, aplicându-i acestuia doar o sancțiune cu caracter administrativ, în condițiile în care acesta a condus pe drumurile publice un autoturism având în sânge o îmbibație alcoolică foarte mare, aceasta după ce coroborând procesului verbal de depistare a inculpatului în trafic, cu rezultatul alcool-testului nr. 00751/2008, cu buletinului de analiză toxicologică - alcoolemie nr. 1407-1408/2008 emis de SML C, cu declarația martorului direct, precum și cu declarațiile de recunoaștere ale inculpatului, a reținut vinovăția inculpatului la săvârșirea faptei reținute în sarcina sa.
În aprecierea concretă a gradului de pericol social al infracțiunii, faptul că inculpatul este șofer profesionist la unitatea militară din zona unde a fost depistat precum și că acesta a condus pe drumurile publice un autoturism având în sânge o îmbibație alcoolică foarte mare, sunt apte să agraveze fapta și nu sunt de natură a reține incidența art. 11 pct. 2 lit. a cod pr.pen. rap. la art. 10 lit.1cod pr.pen. cu aplic. art. 181si art. 91 lit. c cod pen.
Mai mult faptul că inculpatul nu are antecedente penale, este căsătorit și are doi copii minori, precum și atitudinea constant sinceră a acestuia sunt de natură a reține eventual atenuante în favoarea acestuia.
Fiind dovedită vinovăția inculpatului tribunalul a reținut că, în drept, fapta inculpatului care la data de 05.06.2008, după ce a consumat băuturi alcoolice, a condus autoturismul marca Cielo, cu nr. CT - 93 -, pe str. - din cu o alcoolemie de 2,20 %o prima probă și de 2,30 % a doua probă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge prevăzută de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002.
La individualizare, conform art. 72, pe lângă dispozițiile generale, tribunalul a avut în vedere faptul că inculpatul este șofer profesionist și că acesta a condus pe drumurile publice un autoturism având în sânge o îmbibație alcoolică foarte mare astfel că a aplicat acestuia o pedeapsă în limitele textului incriminator, peste minimul prevăzut de lege, în raport de elementele care agravează fapta menționate anterior.
Tribunalul a apreciat că, în raport de faptul că inculpatul nu are antecedente penale, este căsătorit și are doi copii minori, precum și atitudinea constant sinceră a acestuia, scopul educativ al pedepsei poate fi atins și fără executarea în regim de detenție fiind suficientă aplicarea disp. art. 81 - 82 referitoare la suspendarea condiționată.
Față de aceste considerente, n baza art.379 pct.2 lit a C.P.P. a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Medgidia împotriva nr. 503/20.03.2009 pronunțată de Judecătoria în dos.pen. nr-, desființat sent.pen. apelată și rejudecând, a dispus, în baza art. 87 alin.1 din OUG nr. 195/2002 rep. condamnarea inculpatului - fiul lui și, născut la data de 28.06.1970, domiciliat în M,- D, jud. C, CNP - -, la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală.
În baza art. 71 alin. 1 și 2 a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a teza II și b.
În baza art. 81, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare pe durata termenului de încercare prev.de art. 82 respectiv pe durata termenului de 4 ani, iar în baza art. 71 alin. 5,a suspendat și executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
În baza art. 359 C.P.P. a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor legale privind suspendarea condiționată a executării pedepsei.
A menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recursul nu a fost motivat în scris, iar în concluziile dezvoltate oral în fața instanței prin apărătorul ales, recurentul inculpat a arătat că hotărârea instanței de fond a reținut în mod corect împrejurările în care s-a comis fapta și datele care-l caracterizează pe inculpat. Acesta a încercat doar să ia un autoturism de pe un drum public și să-l gareze. În raport de ora la care s-a produs fapta și intensitatea traficului apreciază că nu a fost creată nicio stare de pericol, chiar mai mult a intenționat să înlăture o stare de pericol. Inculpatul până la momentul respectiv nu a mai avut conflicte cu legea penală, este încadrat în muncă - conducător auto în cadrul. Solicită a se avea în vedere că în situația în care inculpatul va fi condamnat pentru infracțiunea care i se reține în sarcină, va rămâne fără loc de muncă. Menționează totodată că tocmai consecințele faptei care i se reține inculpatului în sarcină i-au afectat acestuia starea de sănătate.
Curtea, examinând decizia recurată, în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului, în limitele prevăzute de art.3856alin. 1 și 2.C.P.P. constată că recursul declarat este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Sub aspect formal, curtea observă că motivul de recurs invocat, respectiv acela că s-a comis o eroare gravă de fapt, având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de condamnare, se circumscrie cazului de casare prevăzut de art. 3859alin.1 pct. 18.
C.P.P.În raport de acest caz prevăzut de lege, eroarea de fapt există atunci când situația de fapt stabilită prin hotărârea atacată este contrară probelor dosarului, hotărârea fiind astfel supusă casării.
În speță, curtea constată că, în ceea ce privește situația de fapt, aceasta a fost corect reținută atât de instanța de apel cât și de instanța de fond, ca urmare a unei analize temeinice și a unei juste aprecieri a materialului probator, din probele administrate atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată rezultând că, la data de 05.06.2008, după ce a consumat băuturi alcoolice, inculpatul a condus autoturismul marca Cielo, cu nr. CT - 93 -, pe str. - din cu o alcoolemie de 2,20 %o prima probă și de 2,30 % a doua probă.
În ceea ce privește încadrarea juridică, curtea constată că fapta comisă de inculpat constituie infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prevăzută de art. 87 alin.1 din OUG nr. 195/2002 rep.
Această infracțiune este una formală, de pericol, în cazul căreia rezultatul constă într-o stare contrară celei existente anterior, în care este afectată desfășurarea normală a relațiilor sociale legate de obiectul ocrotirii penale. Această stare de pericol nu este prevăzută în conținutul infracțiunii, ea se deduce din însăși săvârșirea faptei. Altfel spus, prin săvârșirea faptei, a actului de conduită interzis prin norma de incriminare, s-a și creat starea de pericol pentru valoarea socială ocrotită.
Mai mult, în cazul infracțiunii sus-menționate, având în vedere numărul mare, în creștere, de astfel de infracțiuni comise și mai ales numărul și gravitatea accidentelor rutiere având drept cauză consumul de alcool, legiuitorul, prin noile reglementări introduse în materie rutieră (OUG nr. 195/2002), a incriminat mai sever asemenea fapte, prin coborârea limitei îmbibației alcoolice de la 1,0 %o la peste 0,80 %
Totodată, conform art. 17 cod penal, una din trăsăturile esențiale ale infracțiunii este aceea de a fi o faptă care prezintă pericol social, prevederea pericolului social având valoarea unei norme juridice ce servește deopotrivă legiuitorului când incriminează fapta cât și judecătorului în aprecierea concretă a acestui pericol. Această trăsătură esențială se materializează așa cum se prevede în art. 18 cod penal, prin două aspecte, respectiv prin faptă se aduce atingere unor valori sociale importante, arătate generic în art. 1 cod penal, și pentru sancționarea unei astfel de fapte este necesară aplicarea unei pedepse.
Prin dispozițiile art. 18 cod penal, s-au consacrat criteriile legale de diferențiere a pericolului social al infracțiunii de pericolul social al altor fapte extrapenale, iar în art. 181cod penal s-au prevăzut criteriile legale pe baza cărora se poate stabili dacă fapta săvârșită prezintă sau nu gradul de pericol social necesar pentru caracterizarea acesteia ca infracțiune, acestea referindu-se la modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit de făptuitor, împrejurările în care fapta a fost comisă, urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și persoana și conduita făptuitorului.
Prin urmare, la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de toate aceste criterii și nu doar de cele privind persoana făptuitorului, și, prin aprecierea ce o fac asupra pericolului social concret, organele de aplicare a legii penale nu pot face operă de dezincriminare a faptei, ci doar de aplicare a legii în limitele stabilite de aceasta.
În cauză, toate criteriile de apreciere a gradului de pericol social, atât cele prevăzute în art. 18 cod penal cât și cele prevăzute în art. 181alin. 2.pen. analizate în raport de fapta dedusă judecății, nu converg în constatarea lipsei acestui pericol social.
În concret, referitor la aceste criterii, curtea constată că instanța de fond, care a dispus achitarea inculpatului determinat lipsa pericolului social concret al faptei, nu a justificat de ce fapta săvârșită de inculpat de a conduce un autoturism pe drumurile publice având o îmbibație alcoolică în sânge de 2,20 %o la prima probă recoltată, nu este infracțiune în condițiile în care legiuitorul, așa cum s-a subliniat mai sus, atunci când a incriminat asemenea fapte a apreciat că este infracțiune fapta de a conduce un autovehicul pe drumurile publice cu o alcoolemie de peste 0,80 %
În al doilea rând, se observă că instanța fond a stabilit lipsa pericolului social concret a faptei doar din perspectiva criteriului privind persoana inculpatului, lipsind de importanță celelalte criterii prevăzute de art. 181alin. 2.pen. obligatoriu a fi analizate cu ocazia aprecierii asupra acestei trăsături a infracțiunii.
Or, în raport de toate aceste criterii, și în special cele privind modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit de făptuitor, împrejurările în care fapta a fost comisă și urmarea care s-ar fi putut produce, curtea constată că fapta inculpatului de a conduce un autoturism pe o stradă din oraș, pe timp de noapte, la orele 22,10, când circulația este încă intensă, după ce a consumat voluntar băuturi alcoolice, cu o alcoolemie de 2,20 %o la prima probă recoltată, fără a justifica în vreun fel comiterea faptei, prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni și nu poate fi apreciată ca fiind lipsită în mod vădit de importanță.
Aspectul referitor la activitatea profesională a inculpatului, respectiv aceea de șofer profesionist în cadrul unei unități militare, poate fi mai de grabă apreciat ca o împrejurare care agravează fapta menționată anterior și nu în favoarea inculpatului.
În raport de toate aceste considerente, curtea constată că hotărârea instanței de fond, de achitare a inculpatului în condițiile sus-menționate, este greșită, fiind întemeiată hotărârea instanței de apel d e condamnare a inculpatului.
Totodată, curtea observă că adaptarea, dozarea pedepsei concrete s-a realizat de instanța de apel cu respectarea tuturor criteriilor de individualizare, pedeapsa aplicată inculpatului fiind între limitele speciale prevăzute de lege și asigurând, totodată, prin modalitatea de individualizare a executării pedepsei aleasă de instanță, realizarea funcțiilor și scopului pedepsei prev.de art. 52 cod penal.
Ca atare, critica formulată de inculpat este nefondată.
Față de aceste considerente, constatând netemeinicia cazului de casare invocat de inculpat și lipsa oricărui alt caz de casare din cele ce pot fi luate în considerare din oficiu, conform art. 3859alin.3 C.P.P. curtea, în baza art.38515alin.(1) pct.(1) lit.b) Cod procedură penală, va respinge recursul penal declarat de inculpatul - domiciliat în M,- D, județ C, împotriva deciziei penale nr. 395 din 7 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr. 503/P din 20 martie 2009, pronunțată de Judecătoria Medgidia, în dosarul penal nr-, ca nefondat.
În baza art.192 alin.(2) Cod procedură penală, va obliga recurentul la plata sumei de 300 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.189 Cod procedură penală, va dispune plata sumei de 50 lei, reprezentând 25% din onorariul apărătorului din oficiu, în favoarea avocat, din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515alin.(1) pct.(1). lit.b) Cod procedură penală, respinge recursul penal declarat de inculpatul - domiciliat în M,- D, județ C, împotriva deciziei penale nr. 395 din 7 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr. 503/P din 20 martie 2009, pronunțată de Judecătoria Medgidia, în dosarul penal nr-, ca nefondat.
În baza art.192 alin.(2) Cod procedură penală, obligă recurentul la plata sumei de 300 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.189 Cod procedură penală, dispune plata sumei de 50 lei, reprezentând 25% din onorariul apărătorului din oficiu, în favoarea avocat, din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Conform art. 309 alin.(3) Cod procedură penală, minuta s-a întocmit în două exemplare originale.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 10.12.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Fiind în concediu
fără plată semnează
președintele completului.
Grefier,
Jud. fond:
Jud.apel:,
Tehnored.dec.jud.: -
2 ex./14.12.2009
Președinte:Dan Iulian NăstaseJudecători:Dan Iulian Năstase, Daniel Dinu, Adriana
