Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 737/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 737/
Ședința publică de la 16 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Tacea
JUDECĂTOR 2: Liviu Herghelegiu
JUDECĂTOR 3: Constantin Cârcotă președinte Secție penală
Grefier:
-.-.-.-.-.-
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați
La ordine fiind judecarea recursului declarat de inculpatul, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped.de art. 81 din OUG nr. 195/2002, împotriva deciziei penale nr. 181/02.04.2009, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
La apelul nominal, a răspuns inculpatul, asistat de apărător ales - av..
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, arătându-se că inculpatul prin apărător a depus la dosar motive de recurs.
Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.
Apărătorul inculpatului, precizează că recursul vizează netemeinicia soluției, apreciind că se impune achitarea inculpatului pentru infracțiunea de părăsire a locului accidentului prev. de art. 89 alin. 1 din OUG 195/2002 în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap.la art. 10 lit. a C.P.P. respectiv fapta nu există.
În fapt, s-au reținut de instanța de apel și instanța de fond, aspecte reiterate în rechizitoriu precum că, în data de 20 mai 2005, inculpatul a lovit pe partea vătămată cu autoturismul proprietate personală pe trecerea de pietoni, părăsind apoi locul accidentului - situație care nu corespunde adevărului și pentru care în probatorii, instanța a invocat probe, probe pe care doar le-a enumerat. Ori, procedând la o analiză riguroasă, se poate observa că obiectivul acestora nu pot conduce la vinovăția inculpatului și nu pot răsturna principiul "in dubio pro reo".
A fost invocată în acuzare declarația martorei -mama presupusei victime ( mărturie indirectă), care a declarat aspecte relatate de fiul său și care nu au constituit rezultatul propriilor sale percepții, apreciind că nu pot fundamenta o soluție de condamnare. Au mai fost invocate în acuzare declarațiile martorilor și - martori care făceau parte din anturajul victimei, cărora instanța le-a acordat credibilitate absolută în condițiile în care din declarațiile acestora se pot observa aspecte contradictorii, esențiale. Astfel, în timp ce martorul a declarat ". eu și ne aflam în spatele lui, iar acesta fiind în fața noastră cu aproximativ 1 a fost atins cu aripa dreaptă a autoturismului", martorul spune dimpotrivă că se aflau în fața lui " îmi amintesc că eu și am trecut repede pe celălalt trotuar, dar aflându-se încă pe trecerea de pietoni, a fost acroșat".
Nici asupra faptului dacă, în fața autoturismului condus de inculpatul, se afla o altă mașină, în dreptul marcajului pietonal, cei doi prieteni nu s-au mai pus de acord; martorul arătând că "în fața autoturismului, atunci când a ajuns la trecerea de pietoni pe care noi o traversam, nu se mai afla alt autoturism", în vreme ce martorul vorbește despre un alt autoturism oprit la marcajul pietonal iar "din spatele acestui autoturism care semnaliza stânga pentru schimbarea direcției de mers pe str. -" a trecut autoturismul condus de inculpat. Declarația acestui ultim martor a fost susținută de declarația martorei, care a fost ignorată de instanța de fond și de apel, declarație în care a fost susținută varianta existenței mai multor autoturisme.
Poziția inculpatului de nerecunoaștere a faptei imputate, atât în faza urmăririi penale cât și în faza judecății, a fost calificată de instanța de apel, încălcându-se cu bună știință prezumția de nevinovăție instituită de disp.art. 66.pr.pen. drept "o atitudine retractară".
S-a procedat nelegal astfel de către instanță care a ignorat poziția manifestată de inculpatul care nu era singulară în ansamblul probator, declarațiile inculpatului coroborându-se cu faptele și împrejurările relevate de martora -martor ocular a cărei prezență la producerea accidentului nu a fost contestată de către acuzat, a cărei declarație a fost înlăturată. Această martoră nu a mai fost introdusă în citativ, nu a mai fost audiată la instanța de fond și nici în cea de apel, nefiind regăsită o analiză a declarației acesteia din faza de urmărire penală în care să se arate motivul pentru care a fost înlăturată din ansamblul probator.
Raportat la analiza probatoriului, când sunt pe de o parte declarația presupusei victime - susținută de cei doi prieteni, martori subiectivi și cu declarații contradictorii, iar pe de altă parte declarația inculpatului - susținută de martorul ocular - nefiind audiată de către instanțe - formează convingerea exprimării adevărului impunându-se astfel achitarea inculpatului.
În subsidiar, având în vedere Decizia 66/15.10.2007 pronunțată de constituită în Secții Unite și publicată în Of. nr. 537/16.07.2008, decizie obligatorie potrivit art. 414 ind. 2 alin. 3.pr.pen. prin care s-a stabilit ca "sintagma vătămării integrității corporale ori sănătății uneia sau mai multor persoane conținută în disp.art. 89 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, republicată, se interpretează în sensul că se referă doar la vătămările ce necesită pentru vindecare îngrijiri medicale mai mari de 10 zile, precum și la celelalte urmări prevăzute în art. 182 alin. 2 din Codul penal", solicită achitarea în temeiul disp.art. 11 pct. 2 lit. a pr.pen. raportat la art. 10 lit. b pr.pen.
S-a arătat că în cauză, lipsesc consecințele obligatorii stabilite de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin recursul în interesul legii. La fila 12 dosar urmărire penală există certificatul medico legal prin care s-a constatat că leziunile cauzate martorului au necesitat 7-8 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare de la data accidentării. Astfel, neaflându-se în prezența acelor consecințe obligatorii, precizează că fapta săvârșită de inculpat nu este prevăzută de legea penală. Depune la dosar practică instanțe și recursul în interesul legii.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere Decizia nr. 66/15.10.2007 a care interpretează sintagma vătămării integrității corporale ori sănătății uneia sau mai multor persoane, în sensul existenței unor vătămări care necesită pentru vindecare îngrijiri medicale mai mare de zece zile, condiție care nu este întrunită în prezenta cauză așa cum rezultă din actul medical existent la dosarul de urmărire penal, solicită admiterea căii de atac formulate de inculpat și achitarea acestuia în temeiul disp.art. 11 pct. 2 lit. a pr.pen. raportat la art. 10 lit. b pr.pen.
În ultimul cuvânt, inculpatul arată că nu este vinovat, persoana respectivă nu se afla pe trecerea de pietoni.
CURTEA
Asupra cauzei penale de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.1575/26.09.2008 pronunțată de Judecătoria Galați, în baza dispozițiilor art.334 Cod de procedură penală s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute in sarcina inculpatului din infracțiunea prevăzută de art.81 al.1 din OUG195/2002 cu aplicarea art.37 lit. Cod penal în infracțiunile prevăzute de art.89 al.1 din OUG195/2002 cu aplicarea art.37 lit.a Pen.(fapta din data de 20.05.2005).
A fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 2(doi)ani si 6(sase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.89 al.1 din OUG195/2002 cu aplicarea art.37 lit.a pen.(fapta din data de 20.05.2005).
În baza disp.art.61 al.1 teza II pen. si art.39 al.2 pen. s-a revocat beneficiul liberării condiționate pentru restul de 194 zile închisoare rămase neexecutate din pedeapsa rezultantă de 3 ani si 8 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1125/15.04.2004 a Judecătoriei Galați, pronunțată în dosarul nr. 1951/P/2003, definitivă prin decizia penala nr.789/2004 Tribunalului Galați, pedeapsă ce s-a dispus a se contopi cu pedeapsa închisorii de 2 ani si 6 luni aplicată prin prezenta, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani si 6 luni închisoare, sporita la 3(trei) ani închisoare.
În baza art.71 al.1 si 2.pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 al.1 lit.a teza II si b pen.
În baza art.191 al.1 pr.pen.a fost obligat inculpatul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat din care onorariul avocatului din oficiu in cursul judecații conform art.189 pr.pen. în cuantum de 100 lei s-a dispus fi avansat din fondurile Ministerului Justiției către Baroul d e avocați
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lingă Judecătoria Galați nr.4227/P/2005 din data de 26.09.2007 s-a dispus punerea in mișcare a acțiunii penale si trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.81 al.1 din OUG195/2002,cu aplicarea art.37 lit.a pen.
In fapt, s-a reținut următoarea situație:
În data de 29.07.2005 martora a formulat o plângere, prin care a solicitat efectuarea de cercetări fata de autorul unui accident rutier a cărui victima fusese fiul său.
Cercetările efectuate in cauza au stabilit următoarele:
La data de 20.05.2005 în jurul orelor 21,15 martorul se afla pe str.- din Municipiul G, în zona denumita "",fiind însoțit de 2 prieteni, martorii si. La un moment dat martorul s-a angajat în traversarea străzii pe marcajul pietonal. După ce i s-a acordat prioritate de câtre un autoturism, partea vătămata și-a continuat traversarea iar în momentul când se apropia de trotuar, dinspre str.- către zona Parc CFR s-a apropiat autoturismul, care inițial a redus viteza, dar fără a opri pentru a acorda prioritate. In momentul când martorul urma sa pășească pe trotuar a fost lovit de autoturismul cu nr. -.
Autoturismul era condus de inculpatul, care observând ca martorul este căzut la pământ, a oprit autoturismul, a mers la martor si a vrut sa-i dea suma de 5 lei, însa martorul a refuzat- După aceasta inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului si a părăsit locul accidentului.
In urma impactului martorul a prezentat leziuni ce au necesitat pentru vindecare 7-8 zile de îngrijiri medicale (fila 12 dosar )
Fiind audiat in cursul urmăririi penale, inculpatul nu a recunoscut fapta reținută in sarcina sa (filele 13), arătând că nu a lovit nicio persoană și că a părăsit locul de frica persoanelor care se aflau in zonă. In cursul judecății,inculpatul, deși a fost legal citat la ambele adrese indicate în declarația sa în cursul urmăririi penale, nu s- prezentat la niciunul din termenele de judecată și nu a putut fi audiat.
S-a reținut că situația de fapt si vinovăția inculpatului sunt dovedite cu probele administrate in cauza:proces-verbal de constatare (fila 5 dosar ), plângerea părții vătămate (fila 3 dosar ), declarațiile martorilor (filele 7,9 dosar ), (filele 15,17 dosar și în fața instanței de judecată), (filele 21,22 dosar și în fața instanței de judecată), certificatul medico-legal (fila 12 dosar ) coroborate cu declarația inculpatului în cursul urmăririi penale.
S-a reținut că, în drept, fapta inculpatului care la data de 20.05.2005 a părăsit locul accidentului fără încuviințarea organelor de politie întrunește elementul constitutiv al infracțiunii prevăzute de art. 81 al 1 din OUG195/2002. cu aplicarea art.33 lit.a pen.
Cu ocazia cercetării judecătorești inculpatul a fost reprezentat de avocat ales din oficiu, av. cu delegație la dosar (fila 6).
Din fisa de cazier judiciar(fila 15) a rezultat faptul ca inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, fiind anterior condamnat prin sentința penala nr.1125/2004 a Judecătoriei Galați (fila 41)
Cu ocazia cercetării judecătorești având în vedere modificările aduse OUG195/2002, în baza art.334 pr.pen. instanța de fond a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului din infracțiunea prevăzută de art.81 al.1 din OUG195/2002 cu aplic. art.37 a pen. în infracțiunea prevăzută de art.89 al.1 din OUG195/2002 cu aplicarea art.37 lit.a pen.
La stabilirea si individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpatului s-au avut in vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art.72 pen.
Fața de împrejurările în care au fost comise faptele, gradul de pericol social concret al infracțiunii, atitudinea de nerecunoaștere a faptei săvârșite, antecedentele sale penale, instanța de fond a aplicat inculpatului o pedeapsa cu închisoare peste minimul special prevăzut de lege.
Instanța a constatat ca inculpatul a săvârșit prezenta infracțiune ( din data de 20.05.2005) în stare de recidivă postcondamnatorie prevăzuta de art.37 lit.a pen.
Astfel s-a reținut că inculpatul a fost liberat condiționat prin sentința penala nr.1618/2005 Judecătoriei Galați din pedeapsa de 3 ani si 8 luni închisoare aplicată acestuia prin sentința penala nr.1125/15.04.2004 pronunțata de Judecătoria Galați în dosarul nr.1951/P/2003, definitivă prin decizia penală nr.789/2004 a Tribunalului Galați, rămânând un rest de 194 zile închisoare neexecutate. (pedeapsa expira la data de 29.01.2006)
Instanța de fond, în baza dispozițiilor art.61 al.1 teza II pen. a revocat beneficiul liberării condiționate pentru restul de 194 zile închisoare rămase neexecutate din pedeapsa de 3 ani si 8 luni aplicata prin 1125/2004 a Judecătoriei Galați, definitiva, rest pe care l-a contopit cu pedeapsa aplicata prin prezenta hotărâre, urmând ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea, sporită corespunzător, în regim de detenție.
În baza art.71 al.1 și 2.pen instanța a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 al.1 lit.a teza II si b pen,
Împotriva acestei soluții a declarat apel inculpatul care a criticat soluția pronunțată de instanța de fond pe motive de nelegalitate, în sensul că în mod greșit s-a dispus condamnarea.
Prin decizia penală nr. 181/A/02.04.2009, Tribunalul Galația respins ca nefondat apelul declarat de inculpat, reținând, în esență, că prima instanță a reținut în mod corect situația de fapt și vinovăția acestuia, iar încadrarea juridică a faptei se încadrează dispozițiilor legale.
Împotriva celor două hotărâri a declarat recurs inculpatul, criticând-o ca nelegală.
În dezvoltarea motivelor de recurs inculpatul, prin apărătorul ales, a solicitat, în principal, să fie achitat în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b, ref. la art. 10 lit. a pr.pen. deoarece nu a săvârșit fapta pentru care este trimis în judecată.
În subsidiar, inculpatul a susținut că fapta dedusă judecății nu este prevăzută de legea penală, astfel că se impune achitarea sa în temeiul art. 10 lit. b din pr.pen.
Recursul este fondat,dar numai sub aspectul criticii formulate prin al doilea motiv invocat de inculpat.
Examinând cauza în raport cu primul motiv de recurs invocat de inculpatul se constată că în mod corect cele două instanțe, coroborând materialul probator administrat în cauză (respectiv: procesul-verbal de constatare, declarațiile martorilor -, și, precum și concluziile certificatului medico-legal), au reținut că, în ziua de 20.05.2005, în timp ce conducea un autoturism pe strada - din municipiul G, inculpatul a accidentat pe martorul, cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 7-8 zile de îngrijiri medicale, după care a părăsit locul accidentului fără a anunța organele de poliție.
Întrucât inculpatul a săvârșit fapta descrisă prin actul de sesizare a instanței, nu poate fi primită favorabil cererea acestuia, de a fi achitat în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a, ref. la art. 10 lit. a din pr.pen. temei juridic aplicabil doar atunci când fapta imputată dedusă judecății nu există.
Hotărârile recurate sunt însă nelegale, deoarece fapta săvârșită de inculpatul nu este prevăzută de legea penală.
Potrivit prevederilor art. 89 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, constituie infracțiune părăsirea locului accidentului de către conducătorul vehiculului implicat într-un accident de circulație în urma căruia a rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane ori dacă accidentul s-a produs ca urmare a unei infracțiuni, fără încuviințarea poliției care efectuează cercetarea locului faptei.
Prin Decizia nr. 66 din 15 octombrie 2007, pronunțată într-un recurs în interesul legii, a statuat că sintagma "vătămarea integrității corporale ori sănătății uneia sau mai multor persoane", conținută în dispozițiile art. 89 alin. 1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2007, republicată, se interpretează în sensul că se referă doar la vătămările ce necesită pentru vindecare îngrijiri medicale mai mari de 10 zile, precum și la celelalte urmări prevăzute în art. 182 alin. 2 din Codul penal.
Potrivit prevederilor art. 4142alin. 3 din pr.pen. dezlegarea dată problemelor de drept judecate în recursurile în interesul legii este obligatorie pentru instanțe.
Întrucât în speță, prin accidentul de circulație provocat de inculpatul s-au cauzat martorului leziuni care au necesitat doar 7-8 zile de îngrijiri medicale și care nu au avut vreuna dintre urmările prevăzute de art. 182 alin. 2 din Codul penal, nu poate fi reținută în sarcina inculpatului infracțiunea de părăsire a locului accidentului deoarece fapta imputată acestuia nu este prevăzută de legea penală.
Față de aceste considerente, văzând și dispozițiile art. 38515pct. 2 lit. d din pr.pen. Curtea va admite recursul declarat de inculpatul, va casa hotărârile recurate, iar în rejudecare va dispune achitarea inculpatului, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a, ref. la art. 10 lit. b din pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE recursul formulat de inculpatul (fiul lui G și, născut la data de 05.03.1962) domiciliat în G, str. - 11, - 17,. 39, împotriva deciziei penale nr. 181/A/02.04.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- (sentința penală nr. 1575/26.09.2008 a Judecătoriei Galați ).
Casează decizia penală nr. 181/A/02.04.2009 a Tribunalului Galați și sentința penală nr. 1575/26.09.2008 a Judecătoriei Galați și în rejudecare:
În baza prev. art. 11 pct. 2 lit. a) pr.pen. în referire la art. 10 lit.b) pr.pen. achită pe inculpatul.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 16.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red./24.11.2009
Tehnored: /26.11.2009/2 ex.
Fond:
Apel:
Președinte:Maria TaceaJudecători:Maria Tacea, Liviu Herghelegiu, Constantin Cârcotă
