Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 77/2009. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE Nr. 77 Dosar nr-
Ședința publică de la 04 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Barbu
JUDECĂTOR 2: Constantin Epure
JUDECĂTOR 3: Simona Franguloiu
GREFIER - - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
- procuror în cadrul Parchetului
de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr 236/A din 3 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr -.
Dezbaterile în cauză au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apărătorul ales, avocat pentru recurentul inculpat, lipsă,.
Procedura îndeplinită.
Apărătorul desemnat din oficiu, avocat, solicită a se lua act că a încetat împuternicirea sa avocațială prin prezenta apărătorului ales și depunerea delegatiei de către acesta; de asemenea, solicită a se dispune asupra onorariului de avocat.
Instanța constată că prin depunerea delegației de către apărătorul ales, încetează delegația apărătorului desemnat din oficiu, cu privire la onorariul acestui avocat, urmând a se pronunța prin decizie.
Întrebate fiind, părțile declară că nu au alte cereri de formulat.
Instanța constată cauza în stare de soluționare și, potrivit art 385/13 Cod procedură penală, acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat arată că motivele de recurs se bazează pe dispozițiile art. 385/9 pct. 14 Cod procedură penală, având în vedere că s-au aplicat pedepse greșit individualizate în raport de prevederile art. 72 Cod penal.
Astfel, solicită admiterea recursului, casarea deciziei Tribunalului Brașov, modificarea sentinței instanței de fond și, rejudecând, să se dispună achitarea inculpatului conform art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. b/1 Cod procedură penală coroborat cu art. 18/1 Cod penal. In temeiul art. 91 Cod penal să se dispună aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ.
Ca stare de fapt s-a reținut că inculpatul a condus autoturismul, proprietatea soției sale, pe drumurile publice, în localitatea, fără a avea permis de conducere. Această stare de fapt este recunoscută si regretată de inculpat încă din faza de urmărire penală.
Inculpatul a dat declarații in faza de urmărire penala prin care a motivat faptul că a condus autovehiculul doar pentru a-i testa anumite componente de la sistemul de frânare, după ce a fost pentru reparație la un auto din, localitate unde si domiciliază.
A se avea in vedere că inculpatul a condus pe o porțiune scurtă, acesta având aptitudini in acest sens. Astfel cum a depus la dosar înscrisuri, rezultă că inculpatul a absolvit școala de șoferi profesioniști - categoria b, c și e în perioada 1987-1989, însă nu s-a prezentat la examenul de obținere a permisului de conducere, din motive politice de la acea vreme.
Față de toate acestea și de faptul că inculpatul a avut o atitudine sinceră, a regretat fapta, nu este cunoscut cu antecedente penale, este antrenor de fotbal la SC, are 2 copii minori in întreținere, este onest, modest, precum și că prin fapta sa inculpatul a adus o atingere minimă valorilor ocrotite de lege, că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, solicită a se dispune admiterea recursului si aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului declarat de inculpat, apreciind că este evident că nu se poate reține că fapta nu este lipsit vădită de importantă și nu prezintă pericol pentru ordinea publică, fapta fiind prin definiție o infracțiune de pericol.
Susținerea inculpatului că a parcurs o porțiune scurtă de drum, de 200m, este contrazisă de probatoriul administrat in cauză, la măsurători rezultând că a condus 2 Km.
Pentru toate aceste considerente, solicită respingerea recursului si menținerea soluției tribunalului.
CURTEA
Constată că, prin sentința penală nr. 449 din 26 martie 2008, Judecătoria Brașov, în temeiul art 74 lit a și c Cod penal și art. 76 lit d Cod penal raportat la art 78 alin 1 din OUG 195/2002 (actual art. 86 alin 1 OUG 195/2002 republicată) a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de două luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu deține permis de conducere.
În temeiul art 81 Cod penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de doi ani si două luni, termen stabilit conform art 82 Cod penal.
În temeiul art 13 Cod penal nu a făcut aplicarea art 71 alin 5 Cod penal în ce privește aplicarea pedepselor accesorii, prevăzute de art 71 alin 1 Cod penal coroborat cu art 64 alin 1 lit a teza a și lit b Cod penal.
În temeiul art 359 Cod procedură penală a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art 83 Cod penal a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.
În temeiul art 191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 150 RON cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a hotărî astfel, judecătoria a reținut următoarele:
În ziua de 27 ianuarie 2006, lucrătorii din cadrul SPR B au depistat în trafic pe DN 73 în localitatea din judetul B autoturismul - condus cu viteză peste limită legală și anume 64 Km/h de către inculpatul. Acesta a fost oprit pentru control, astfel s-a constatat că nu deține permis auto.
Prin decizia penală nr. 236/03.11.2008 a Tribunalului Brașov, a fost admis apelul formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov împotriva sentinței penale nr 449/26 martie 2008 a Judecătoriei Brașov ce a fost desființată sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei aplicată inculpatului si al duratei termenului de încercare.
Rejudecând în aceste limite,
A fost majorată pedeapsa aplicată inculpatului de la 2 luni la 6 luni închisoare.
Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței penale atacate.
A fost respins apelul formulat de inculpatul împotriva aceleiași sentințe penale.
În baza art 189 Cod procedură penală, onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 50 lei s-a dispus a fi suportate din fondurile avansate de Ministerului Justiției, incluzându-se în cheltuielile judiciare.
În baza art 192 alin 2 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la 100 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în apel, restul cheltuielilor judiciare rămânând, conform art 192 alin 3 Cod procedură penală, în sarcina statului.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut următoarele: 23 verso!
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul solicitând admiterea recursului, casrea deciziei, modificarea sentinței, iar în urma rejudecării, achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a, raportat la art. 10 lit. b/1 Cod procedură penală, iar în baza art. 91 Cod penal, aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că în raport de faptul că inculpatul a condus pe o distanță foarte scurtă pentru a testa sistemul de frânare a autoturismului, având aptitudinile și deprinderile necesare conducerii autovehiculelor, deoarece în perioada 15.11.1987-15.06.1989 a urmat cursurile școlii de șoferi profesioniști pentru categoriile B,C, E, neprezentându-se însă la examenul pentru obținerea permisului de conducere, deoarece în acea perioadă majoritatea șoferilor profesioniști erau folosiți obligatoriu la muncile agricole sau la "Canal". S-a mai arătat că inculpatul nu are antecedente penale, a recunoscut și regretat fapta comisă și este integrat în familie și societate, nefiind necesară aplicarea unei pedepse.
Cazul de recurs invocat este cel prevăzut de art. 385/9 pct. 14 Cod procedură penală, respectiv aplicarea unor pedepse greșit individualizate în raport cu prevederile art. 72 Cod penal sau în alte limite decât cele prevăzute de lege. Instanța va examina însă hotărârea atacată și prin prisma cazului de casare prevăzute de art. 385/9 pct. 13 Cod procedură penală, respectiv când inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, cu referire la aprecierea gardului de pericol social al faptei săvârșite de către inculpat, având în vedere motivele de recurs invocate.
Examinând decizia atacată pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, curtea reține următoarele:
Pedeapsa aplicată inculpatului a fost în mod just individualizată, cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 72 Cod penal.
În mod întemeiat instanțele de fond au apreciat că fapta săvârșită de inculpat prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, având în vedere modalitatea și împrejurările săvârșirii faptei și urmările care s-ar fi putut produce. Inculpatul a condus autoturismul pe un drum național, în localitatea din jud. B, pe timp de iarnă cu o viteză care depășea viteza legală, respectiv cu viteza de 64 km/. În raport de toate aceste împrejurări, faptul că inculpatul a urmat cu 17 ani în urmă cursurile școlii de șoferi profesioniști, că nu are antecedente penale și că a avut o conduită bună în familie și societate nu este de natură a lipsi în mod vădit de importanță fapta comisă și de a duce la concluzia că nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. Explicația dată de inculpat cu privire la nefinalizarea procedurii de obținere a permisului de conducere nu sete relevantă, având în vedere faptul că în decursul celor 17 ani, de când a frecventat cursurile școlii de șoferi, avea posibilitatea să participe la examenele organizate pentru obținerea permisului de conducere.
În mod întemeiat, împrejurările săvârșirii faptei și elementele care caracterizează persoana inculpatului au fost însă reținute de către instanțe drept circumstanțe atenuate, conducând la aplicarea unei pedepse sub minimul special al pedepsei aplicate inculpatului. Pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată de către instanța de apel este de natură a asigura reeducarea inculpatului, cât și realizarea scopului preventiv al acesteia. și prin prisma modalității de executare, de asemenea judicios stabilită de către instanțele de fond, pedeapsa aplicată corespunde atât gravității faptei, cât și persoanei inculpatului.
Față de aceste considerente în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul și va menține decizia atacată ca fiind legală și temeinică.
În temeiul art. 189 Cod procedură penală, onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 50 lei, reprezentând 25% din valoarea din valoarea onorariului ce ar fi fost cuvenit dacă prestația avocațială ar fi fost finalizată, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și se va include în cheltuielile judiciare.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, recurentul inculpat va fi obligat să plătească statului suma de 100 lei, cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de inculpatul impotriva deciziei penale nr 236/3.11.2008 a Tribunalului Brașov, pe care o menține.
Onorariul avocatului din oficiu in sumă de 50 lei, reprezentând 25 % din valoarea onorariului ce ar fi fost cuvenit dacă prestația avocațială ar fi fost finalizată, se avansează din fondurile Ministerului Justiției si se include în cheltuielile judiciare.
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 4 februarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red. EB/10.03.2009
Dact MB/10.03.209
- 2 exemplare -
Jud apel -
- -
Jud fond -
Președinte:Elena BarbuJudecători:Elena Barbu, Constantin Epure, Simona Franguloiu