Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 814/2009. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 814/

Ședința publică din data de 15 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Marcian Marius Istrate judecător

JUDECĂTOR 2: Constantin Cârcotă PREȘEDINTE SECȚIE PENALĂ

JUDECĂTOR 3: Mița

Grefier -

Ministerul Publica fost reprezentat de PROCUROR -

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI

-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-

Pe rol fiind soluționarea recursului penal declarat de Parchetul DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BRĂILA împotriva deciziei penale nr. 155/28.08.2009 pronunțată de TRIBUNALUL BRĂILA în dosarul nr- (sentința penală nr. 47/17.04.2009 pronunțată de Judecătoria Însurăței în dosarul nr-) privind pe intimatul-inculpat -, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 alin.1 din OUG 195/2002.

La apelul nominal făcut în ședință publică a lipsit intimatul-inculpat, care a fost reprezentat prin avocat, apărător ales în baza împuternicirii avocațiale nr. 73 emise de Baroul Brăila.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care;

Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat, constată recursul în stare de judecată și, potrivit disp.art.38513Cod procedură penală, acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.

Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea recursului declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA, precizând că susține numai primul motiv de recurs, fără a-l mai susține pe cel de-al doilea motiv de recurs vizând casarea cu trimitere spre rejudecare.

Recursul declarat vizează atât sentința penală nr.47/17.04.2009 a Judecătoriei Însurăței, cât și decizia penală nr.155/28.08.2009 a Tribunalului Brăila, pe care le critică ca fiind greșite deoarece infracțiunea săvârșită de inculpat prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Așa cum rezultă din materialul probator, în data de 20.09.2008, după orele 23, inculpatul a fost surprins circulând pe raza județului B, deși consumase băuturi alcoolice.

Fiind întrebat cu ocazia întocmirii procesului verbal de cercetare de către organele poliției rutiere, a precizat că a băut în după-amiaza respectivă 200 ml. și mai mult de un litru de bere alcoolizată, după care a plecat prin județ, din satul său, unde fusese la culesul viei,pentru a-și cumpăra țigări.

Inculpatul a recunoscut faptul că a consumat băuturi alcoolice dar, considerând că la ora respectivă nu va fi circulație și că nu va fi observat de organele de poliție, a riscat acest lucru.

Instanța a considerat că neavând antecedente penale, prin faptul că a recunoscut săvârșirea faptei, considerând că fapta sa nu are un pericol social deosebit.

Reprezentantul Ministerului Public solicită să fie avută în vedere atitudinea oscilantă a inculpatului, care inițial a precizat că avea o problemă deosebită pentru a pleca la ora aceea spre casă, iar apoi a recunoscut că a plecat doar pentru a-și cumpăra țigări.

De asemenea, în ceea ce privește distanța parcursă, inculpatul a precizat că a parcurs doar 2 km. însă cand a fost surprins de organele de poliție în comuna, fiind o distanță mai mare.

Având în vedere faptul că inculpatul a consumat alcool, că nu era nevoit de o situație deosebită să se deplaseze pe drumurile publice în seara respectivă, și având în vedere și atitudinea oscilantă a inculpatului, consideră că fapta prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

De asemenea, inculpatul a refuzat să dea și a doua probă biologică, deoarece alcoolemia era în creștere.

Solicită să fie admis recursul declarat, să fie casate ambele hotărâri judecătorești pronunțate în cauză și, în rejudecare, să se dispună condamnarea inculpatului, cu reținerea de circumstanțe atenuante și cu suspendarea executării pedepsei.

Avocat, pentru intimatul-inculpat, precizează că situația de fapt a fost corect expusă de reprezentantul Ministerului Public.

Solicită respingerea recursului declarat de inculpat, considerând că instanța de fond și instanța de apel au apreciat corect această situație, aplicând prevederile legii privind achitarea inculpatului chiar dacă a săvârșit o infracțiune, atâta timp cât pericolul generat de săvârșirea faptei este unul minim și poate fi sancționat cu o amendă penală și nu cu o pedeapsă penală.

Pericolul este unul minim, atât timp cât inculpatul a fost surprins la o oră târzie, 23,15, intre două localități, pe un drum necirculat.

Pericolul pe care il putea genera conducerea unui autovehicul în stare de ebrietate în aceste condiții este de natură să ducă la o soluția corect stabilită de instanțele de fond și apel.

Precizează că inculpatul a refuzat să i se recolteze cea de-a doua probă din neștiință, alcoolemia fiindu-i chiar în scădere.

Inculpatul este angajat, are o familie și copii, a conștientizat fapta săvârșită, putându-se integra în societate iar o pedeapsă a condamnării cu suspendarea executării acesteia este de natură să ii știrbească prestigiul la locul de muncă și în societate.

Solicită respingerea recursului.

Declarând închise dezbaterile, Curtea rămâne in pronunțare.

Ulterior deliberării

CURTEA

Asupra recursului penal de față,

Prin sentința penală nr. 47/17.04.2009 pronunțată de Judecătoria Însurățeis -a hotărât astfel:

În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. Cod procedură penală și art. 181Cod penal s-a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism având o alcoolemie peste limita legală, prevăzută de art. 87 al. 1 din OUG nr. 195/2002 republicată, fapta neavând gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Potrivit dispozițiilor art. 181alin. 3 Cod penal în referire la art. 91 lit. "c" Cod penal s-a aplicat inculpatului sancțiunea amenzii cu caracter administrativ în cuantum de 500 lei.

În baza dispozițiilor art. 192 alin. 1 pct. 1 lit. "d" Cod procedură penală inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat și s-a dispus avansarea din fondul Ministerului Justiției a onorariului avocatului din oficiu în sumă de 200 lei către avocat din Baroul Brăila.

Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut următoarele:

La data de 20.09.2008, orele 23,15, organele de poliție au oprit pentru control autoturismul marca 1310 cu numărul de înmatriculare -, care se deplasa pe DJ 211, pe raza comunei. La volan a fost identificat inculpatul.

Acesta a fost testat cu aparatul, rezultând o concentrație de o,53 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ulterior inculpatul a fost condus la spital, unde i s-a recoltata, la orele 23,35, o singură probă de sânge, cea de-a doua refuzând-

Conform buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr.564/2008, inculpatul prezenta o alcoolemie de 0,90 % Inculpatul și-a însușit concluziile actului medico-legal.

Referitor la consumul de băuturi alcoolice, inculpatul a declarat că în după amiaza zilei de 20.09.2008 a consumat 200 ml și 1200 ml bere alcoolizată, după care, în jurul orelor 23,00, s-a urcat la volanul autoturismului și s-a deplasat cu acesta pe DJ 211, din satul până în comuna, unde a fost oprit de organele de poliție.

Inculpatul a recunoscut fapta.

Instanța de fond a apreciat că fapta inculpatului, care s-a deplasat cu un autoturism pe drumurile publice prezentând o alcoolemie de 0,90 %o întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.87 alin.1 din OUG 195/2002 republicată.

Audiat fiind la instanța de fond, inculpatul a recunoscut fapta pentru care a fost trimis în judecata cu mențiunea ca nu i s-a adus la cunoștință ca trebuie sa dea si a doua proba de sânge, nefiind adevărat faptul ca ar fi refuzat sa facă acest lucru. Inculpatul nu a contestat rezultatul alcoolemiei, fiind de acord cu acesta. De asemenea, nu a solicitat alte probe în apărare.

Potrivit dispozițiilor art. 17 din Cod penal, o fapta reprezintă infracțiune daca este prevăzută de legea penala, este săvârșită cu vinovăție si prezintă pericol social.

In vederea tragerii la răspundere penala a făptuitorului, trebuie sa se constate existenta simultana a trăsăturilor esențiale ale infracțiunii.

In cazul în care se constata ca fapta săvârșita aduce o atingere minima valorilor sociale ocrotite de lege, astfel încât sa nu prezinte gradul de pericol social al unei infracțiuni, ea nu atrage aplicarea unei sancțiuni penale, deoarece îi lipsește una din trăsăturile esențiale, si anume pericolul social.

Dispozițiile art. 18/1 Cod penal prevăd ca, la stabilirea in concret a gradului de pericol social trebuie sa se seama de modul si mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările in care a fost comisa fapta, precum si urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce.

Având în vedere ca alcoolemia rezultata de 0,90% este foarte aproape de cea admisa de lege, ținând cont si de persoana inculpatului care nu are antecedente penale, are un loc de munca stabil, este căsătorit si a avut o atitudine corespunzătoare pe parcursul procesului, instanța de fond a apreciat că fapta sa reprezintă un accident in viata sa, si nu un obicei, motiv pentru care va dispune achitarea acestuia, deoarece fapta nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni, urmând ca inculpatului sa i se aplice o amenda cu caracter administrativ si sa fie obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Însurăței, criticând hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin decizia penală nr. 155/28.08.2009 a Tribunalului Brăilaa fost respins ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila. Pentru a pronunța această decizie TRIBUNALUL BRĂILAa reținut următoarele:

Examinând hotărârea instanței de fond prin prisma motivelor de apel invocate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Însurăței, a actelor și lucrărilor aflate la dosar, a concluziilor puse de reprezentantul Ministerului Public și de intimatul-inculpat prin avocat și a dispozițiilor legale în materie, Tribunalul a apreciat că apelul formulat în cauză nu este fondat, respingându-l ca atare pentru următoarele considerente:

Pe baza probelor adminJ. în cauză, în mod legal și temeinic, având în vedere împrejurările concrete de comitere a faptei și persoana făptuitorului, instanța de fond a reținut că fapta acestuia, care în noaptea de 20/21.09.2008 a condus pe drumurile publice autoturismul marca 1310 cu nr. de înmatriculare - având în sânge o îmbibație alcoolică de 0,90gr% nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Prin rechizitoriul nr. 1302/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Însurățeis -a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală prevăzută de art. 79alin. 1 din OUG nr. 195/2002.

Pe baza probelor adminJ. în cauză, instanța de fond a reținut că fapta inculpatului care la data de 20/21.09.2008 a condus pe drumurile publice autoturismul marca 1310 cu nr. de înmatriculare - având în sânge o îmbibație alcoolică de 0,90 gr% întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 79 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, însă față de modul concret de comitere a faptei și circumstanțele privind persoana inculpatului, a reținut că fapta acestuia a adus o atingere minimă relațiilor sociale legate de circulația rutieră și nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Potrivit dispozițiilor art. 17 alin 1 Cod penal, infracțiunea este fapta care prezintă pericol social, săvârșită cu vinovăție și prevăzută de legea penală, infracțiunea fiind singurul temei al răspunderii penale.

Pericolul social al faptei ca trăsătură esențială a infracțiunii rezultă din atingerea sau crearea posibilității obiective de a aduce atingere valorilor ocrotite de legea penală, ca urmare a săvârșirii faptei penale conform dispozițiilor art. 18 Cod penal.

Potrivit dispozițiilor art. 181Cod penal, nu constituie infracțiune o faptă chiar dacă este prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia dintre valorile sociale apărate de lege și prin trăsăturile sale concrete apare ca fiind vădit lipsită de importanță și ca atare nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

La stabilirea în concret a gradului de pericol social al unei fapte se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și de conduita făptuitorului în conformitate cu prevederile art. 181alin. 2 Cod penal.

Prin dispozițiile art. 181Cod penal legiuitorul a urmărit să evidențieze diferența ce trebuie făcută între cei ce comit fapte periculoase și cei care săvârșesc fapte mai puțin periculoase, fapte cu pericol social foarte mic.

În cauză, inculpatul a fost depistat la data de 20.09.2008 orele 23,15 conducând autoturismul 1310 cu nr. de înmatriculare - pe pe raza comunei având în sânge o îmbibație alcoolică de 0,90 gr% alcool pur în sânge.

S-a apreciat că în mod legal și temeinic, instanța de fond a reținut că, față de depășirea minimă a concentrației alcoolice din sânge (0,90 gr% față de 0,80 gr % care constituie contravenție) și de persoana făptuitorului care nu are antecedente penale, are un loc de muncă stabil este căsătorit și a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, fapta sa nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Susținerea reprezentantului Ministerului Public în sensul că inculpatul a condus autoturismul având un nivel ridicat al alcoolemiei în sânge, cu mult peste limita legală nu corespunde adevărului, alcoolemia inculpatului fiind de 0,90 gr% alcool pur în sânge față de 0,80 gr% -situație în care fapta constituie contravenție.

S-a precizat că în vechea reglementare această alcoolemie constituia contravenție.

Nici al doilea motiv din apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Însurăței nu a fost primit deoarece, nefiind recoltată o a-II-a probă de sânge, nu se poate ști cum ar fi evoluat alcoolemia inculpatului.

Al treilea motiv de apel al Parchetului de pe lângă Judecătoria Însurăței, respectiv că inculpatul a săvârșit infracțiunea pe timpul nopții și pentru acest motiv fapta sa este mai gravă, a fost apreciat, de asemenea, ca fiind nefondat.

Împrejurarea că inculpatul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală a condus pe drumurile publice un autoturism, pe timp de noapte nu este o circumstanță agravantă pentru infracțiunile la regimul circulației rutiere. Argumentele invocate de reprezentantul Ministerului Public, că noaptea, datorită întunericului, a scăderii atenției și vigilenței oamenilor, creează permisele ca făptuitorul să fie mai îndrăzneț, se simte încurajat să comită fapta, este aplicabil la alt gen de infracțiuni și anume infracțiunile împotriva patrimoniului, unde săvârșirea infracțiunii pe timpul nopții constituie circumstanță agravantă.

În cazul infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism fără a poseda permis de conducere, fapta comisă pe timp de noapte nu constituie circumstanță agravantă, ci ar putea fi o circumstanță atenuantă deoarece noaptea sunt mai puțini participanți la trafic, iar pericolul social al faptei este mai redus.

Al patrulea motiv de recurs a fost, de asemenea, apreciat ca neîntemeiat deoarece nu există probe la dosar asupra intențiilor de deplasare ale inculpatului, iar instanța trebuia să-l judece pe inculpat după fapta comisă, nu după intențiile pe care le avea.

În mod legal și temeinic, la stabilirea în concret a gradului de pericol social al faptei comise, instanța de fond a reținut și împrejurările referitoare la persoana și conduita inculpatului care nu are antecedente penale, fiind la primul impact cu legea penală, a absolut 10 clase, este angajat în muncă, este căsătorit și a avut o conduită sinceră pe parcursul procesului penal recunoscând și regretând fapta comisă.

Cu privire la faptă, instanța de apel a reținut că în urma comiterii acestei infracțiuni nu s-a produs vreun accident rutier, iar îmbibația alcoolică pe care a avut-o inculpatul a depășit cu puțin limita legală respectiv cu 0,10 gr%.

Având în vedere că nu există motive de reformare a hotărârii instanței de fond, potrivit dispozițiilor art. 379 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală, TRIBUNALUL BRĂILAa respins ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Însurăței și a menținut ca legală și temeinicia hotărârea instanței de fond.

Potrivit dispozițiilor art. 192 alin. (3) Cod procedură penală, a dispus să rămână în sarcina statului cheltuielile judiciare efectuate în apel.

Împotriva deciziei penale a Tribunalului Brăila au declarat recurs Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA solicitând condamnarea inculpatului pentru fapta dedusă judecății apreciindu-se că în concret aceasta prezintă gradul de pericol social specific unei infracțiuni.

Recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA este fondat și urmează a fi admis însă pentru alt considerent decât cel invocat în motivele de recurs.

Astfel, analizând hotărârile supuse controlului judiciar prin prisma motivului de recurs Curtea constată că în mod justificat s-a reținut în cauză că fapta inculpatului de de a conduce pe drumurile publice având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală a adus o atingere minimă valorilor sociale ocrotite de legea penală și că prin conținutul ei concret nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

În mod justificat s-a avut în vedere de către ambele instanțe că distanța parcursă de inculpatul la volanul autoturismului a fost scurtă, pe un drum public secundar pe raza comunei și la o oră la care circulația rutieră era redusă astfel că pericolul concret pentru siguranța circulației pe drumurile publice a fost minim.

De asemenea s-a ținut seama de atitudinea sinceră a inculpatului, de faptul că acesta s-a prezentat în fața instanței la fiecare chemare precum și de faptul că nu are antecedente penale, este căsătorit și are un loc de muncă stabil.

Nu în ultimul rând s-a dat eficiență împrejurării că valoare alcoolemiei era de 0,90 %, cu puțin deci peste limita legală de 0,80 %,precum și faptului că la examinarea clinică efectuată cu ocazia recoltării probelor de sânge inculpatul a prezentat manifestări psihice care denotă că nu se afla în stare de ebrietate(vorbire clară, comportare ordonată, atenție concentrată, judecată coerentă, orientat în timp și spațiu).

Așa fiind Curtea apreciază că prin fapta sa inculpatul a adus o atingere minimă valorilor sociale referitoare la siguranța circulației pe drumurile publice și că în concret ea este lipsită de importanță neprezentând pericolul social specific unei infracțiuni astfel că în mod justificat s-a făcut în cauză aplicarea prevederilor art. 181Cod penal.

Sub un alt aspect însă, acela al individualizării sancțiunii cu caracter administrativ ce a fost aplicată inculpatului, Curtea reține că hotărârile recurate apar a fi netemeinice în cauză impunându-se majorarea acestei sancțiuni, de la 500 lei până la un cuantum care să asigure o atingere a scopurilor acestei sancțiuni, atât cel aflictiv cât și cel preventiv.

În consecință recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA va fi admis, cu consecința casării deciziei Tribunalului Brăila, urmând ca în rejudecare să se dispună majorarea cuantumului amenzii administrative aplicate inculpatului și menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței penale recurate.

Văzând și dispozițiile art. 192 al. 3 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de Parchetul DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BRĂILA împotriva deciziei penale nr. 155/28.08.2009 pronunțată de TRIBUNALUL BRĂILA în dosarul nr- (sentința penală nr. 47/17.04.2009 pronunțată de Judecătoria Însurăței în dosarul nr-) privind pe intimatul-inculpat - (CNP:-, fiul lui și, născut la 01.06.1974 în comuna, județul B, cu domiciliul în municipiul B, Calea nr.333, județul B).

Casează decizia penală nr.155/28.08.2009 a Tribunalului Brăila și în parte sentința penală nr.47/17.04.2009 a Judecătoriei Însurăței și în rejudecare:

Majorează cuantumul amenzii administrative de 500 lei la 800 lei.

Menține restul dispozițiilor sentinței penale recurate.

Cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședință publică azi, 15 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - -

-

Grefier,

Red. /05.01.2010

Tehnored. / 2 ex./05.01.2010

Fond: -/apel:,

Președinte:Marcian Marius Istrate
Judecători:Marcian Marius Istrate, Constantin Cârcotă, Mița

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 814/2009. Curtea de Apel Galati