Infractiuni silvice Spete. Decizia 174/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA PENALĂ NR. 174/
Ședința publică din 10 Martie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Teodora Gheorghe Sorescu G--, JUDECĂTOR 2: Raluca Elena Șimonescu
Judecător: - - -
Judecător: dr.
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin:
Procuror:
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile penale declarate de inculpații:, fiul lui G și, domiciliat în comuna, sat, județul A, CNP-- și, fiul lui și, domiciliat în comuna, sat, județul A, CNP--, împotriva deciziei penale nr. 221 din 28.10.2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistrarea ședinței potrivit art. 304 alin.1 Cod procedură penală.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns pentru recurentul inculpat, avocat ales, în baza delegației nr.244/2009, emisă de Baroul Argeș -Cabinet Individual și recurentul inculpat, asistat de avocat din oficiu, în baza delegației nr.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorii recurenților și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat acordării cuvântului, curtea constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestora.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, arată că își întemeiază recursul pe dispozițiile art. 3859pct. 9 Cod procedură penală. Solicită o reapreciere pe baza criteriilor prevăzute de art.72 Cod penal față de noua încadrare juridică. Instanța de fond a apreciat faptul că materialul lemnos a fost recuperat, iar inculpații au recunoscut și regretat fapta. Susține că la stabilirea prejudiciului trebuia efectuată o expertiză, ca un expert independent să stabilească valoarea prejudiciului. Instanța de apel a reținut prevederile art.72 Cod penal față de fapte. Apreciază că trebuia să se facă referire la faptele reținute în rechizitoriu și nu la faptele pe care instanța de apel a schimbat încadrarea juridică și din acest punct de vedere consideră că este nemotivată această apreciere. Susține că trebuiau arătate care sunt motivele de schimbare a încadrare juridică și de care circumstanțe atenuante pot avea eficiență în cazul schimbării încadrării juridice. Inculpatului i s-a revocat o altă pedeapsă de 2 ani și a fost condamnat pentru aceste fapte la 2 ani închisoare, ajungându-se la o pedeapsă de 4 ani închisoare. Inculpatul a săvârșit fapta datorită situației materiale precare pe care o are, având în întreținere 4 copii minori din care unul este mai mic de 1 an și soția acestuia nu lucrează. Susține că exploatarea materialului lemnos a constituit și constituie în continuare singura posibilitate de existență a populației în zonă. Solicită admiterea recursului și aplicarea unei pedepse îndreptată spre minimul special.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, achiesează la concluziile domnului avocat. La individualizarea pedepsei să se țină cont de faptul că inculpatul a recunoscut și regretat fapta, nu prezintă pericol pentru ordinea publică, a cooperat cu organele de anchetă, iar prejudiciul a fost recuperat. Solicită admiterea recursului și micșorarea pedepsei aplicată inculpatului.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursurilor ca nefondate și menținerea deciziei atacate ca fiind legală și temeinică. Inculpații au acționat împreună, sunt recidiviști, au recunoscut faptele și apreciază că nu sunt motive de admitere a recursurilor declarate de aceștia.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței privind modul de soluționare a recursu rilor.
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față, deliberând constată:
Prin sentința penală nr. 354/20.12.2007, pronunțată de Judecătoria Câmpulung, în baza art. 97 al. 3 și 4 lit. a), c) din Legea nr. 26/1996, cu aplicarea art. 41 al. 2, art. 33 lit. a) și 37 lit. b) și art. 74, 76 lit. d) Cod penal, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, CNP -, domiciliat în comuna, sat, județul A, la 1 an și 10 luni închisoare.
În baza art. 98 al. 3 și 4 din Legea nr. 26/1996, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, art. 33 lit. a), art. 37 lit. b) și art. 74, 76 lit. c) Cod penal, a fost condamnat inculpatul la 2 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) Cod penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare, în condițiile art. 57 Cod penal.
În baza art. 97 al. 3 și 4 lit. a), c) din Legea nr. 26/1996, cu aplicarea art. 41 al. 2, art. 37 lit. a) și art. 74, 76 lit. d) Cod penal, a fost condamnat inculpatul, fiul lui G și, CNP -, domiciliat în comuna, sat, județul A, la 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art. 98 al. 3 și 4 din Legea nr. 26/1996, cu aplicarea art. 41 al. 2, art. 37 lit. a) Cod penal și art. 74, 76 lit. c) Cod penal, a fost condamnat același inculpat la 2 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) Cod penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare, în condițiile art. 57 Cod penal.
În baza art. 83 Cod penal, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii de 2 ani, aplicată prin sentința penală nr.94/21.02.2005 a Judecătoriei Câmpulung, dispunându-se executarea acestei pedepse în întregime și separat de pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, executare ce se va face în condițiile art.57 Cod penal.
S-a dispus restituirea drujbei confiscate de organele silvice de la, din comuna, județul
A fost obligat inculpatul să achite părții civile Ocolul Silvic Pitești - suma de 448,5 lei, despăgubiri civile.
A fost obligat inculpatul să achite părții civile Ocolul Silvic Pitești - suma de 322 lei, despăgubiri civile.
Au fost obligați cei doi inculpați să plătească, în solidar, părții civile Ocolul Silvic Pitești - suma de 2.607,093 lei, despăgubiri civile.
Au fost obligați inculpații, în temeiul art. 191 al. 1 Cod procedură penală, să achite fiecare - suma de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, că în data de 02.12.2005, inculpatul s-a deplasat în Fondul Forestier Național aflat pe raza comunei, de unde a tăiat și sustras material lemnos, în valoare de 483 lei. Din aceasta s-a recuperat suma de 34,5 lei, reprezentând contravaloarea materialului lemnos.
La aceeași dată, inculpatul a tăiat și sustras de la aceeași parte civilă material lemnos, în valoare de 345 lei, fiind recuperată suma de 23 lei, reprezentând materialul lemnos sustras.
La data de 13.12.2005, cei doi inculpați, împreună, au hotărât să meargă în pădure pentru a sustrage cireși, care urmau a fi vânduți ulterior.
Inculpații, împreună cu martorii și -, au tăiat material lemnos în valoare de 2.709,40 lei. A fost recuperată suma de 209,277 lei, reprezentând materialul lemnos tăiat.
În timp ce transportau bunurile sustrase, au fost surprinși de către lucrătorii de poliție, însoțiți de către organele silvice.
În drept, s-a apreciat că faptele inculpaților întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de tăiere și sustragere de material lemnos, prevăzute și pedepsite de art. 97 al. 3 și 4 lit. a), c) din Codul Silvic, cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal și art. 98 al. 3 și 4 din Codul Silvic, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a și art. 37 lit. b) Cod penal.
Pentru considerentele prezentate, instanța i-a condamnat pe inculpați pentru infracțiunile reținute în sarcina acestora, iar la individualizarea pedepselor s-a ținut seama de criteriile generale, reglementate de art. 72 Cod penal.
În acest sens, au fost avute în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite, gradul de pericol social concret al faptelor, atitudinea sinceră a inculpaților și faptul că materialul lemnos tăiat a fost recuperat.
Sentința a fost atacată cu apel d e către procuror, cum și de către inculpați.
Tribunalul Argeș, prin decizia penală nr. 221 din 28 octombrie 2009, admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung și, în baza art.334 Cod procedură penală, a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina celor doi inculpați, din infracțiunile prevăzute și pedepsite de art. 97 alin. 3, 4 lit. a), c) din Legea nr. 26/1996, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, în infracțiunile prevăzute și pedepsite de art. 32 alin. 3, 4 lit. a), c) din nr.OG 96/1998, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
S-au menținut în rest dispozițiile sentinței.
Au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpații și, care au fost obligați la câte 30 lei cheltuieli judiciare către stat.
În considerentele acestei decizii, se arată că instanța de fond a reținut în mod corect situația de fapt, în baza probelor administrate în faza de urmărire penală cât și în cursul cercetării judecătorești stabilind că, în data de 02.12.2005, cei doi inculpați au tăiat și sustras material lemnos din fondul forestier național, primul inculpat în valoare de 483 lei, iar cel de-al doilea în valoare de 345 lei, așa cum a rezultat din declarațiile acestora și ale martorilor audiați în cauză, coroborate cu procesele - verbale de constatare a infracțiunilor flagrante și cu adresele părții civile.
Deși s-a solicitat de către inculpați, în fața instanței de apel, efectuarea unei expertize prin care să se stabilească cu certitudine valoarea prejudiciului, proba a fost respinsă, considerându-se că valoarea metrului cub de masă lemnoasă pe picior este stabilită conform unui ordin MAAP, valoarea prejudiciului calculându-se în funcție de această valoare, raportată la constatările făcute prin procesele - verbale aflate la dosar.
Motivul de apel invocat de procuror, privitor la greșita încadrare dată faptelor, a fost privit ca fondat întrucât, deși la termenul de judecată din data de 17.12.2007 s-a dispus schimbarea încadrării juridice, din infracțiunile pentru care cei doi inculpați au fost trimiși în judecată în infracțiunile prevăzute de art. 32 alin. 3 și 4 lit. a), c) din G nr. 96/1998 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 98 alin. 3, 4 din Legea nr. 26/1996 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, ambele în condițiile art. 33 lit. a) Cod penal, cu reținerea art. 37 lit. b) Cod penal, pentru inculpatul, și art. 37 lit. a) Cod penal, pentru inculpatul, în dispozitivul hotărârii în mod greșit s-a dispus condamnarea inculpaților pentru faptele reținute în actul de sesizare al instanței.
Individualizarea sancțiunilor penale fiind făcută cu respectarea criteriilor generale prevăzute de art. 72 Cod penal și, totodată, cu evaluarea corectă a circumstanțelor personale ale fiecărui inculpat (atitudinea sinceră, faptul că materialul lemnos tăiat a fost recuperat, dar și starea de recidivă în care cei doi se află), instanța de apel a menținut, sub acest aspect, hotărârea pronunțată de judecătorul fondului.
Împotriva acestei decizii, în termen legal au declarat recurs inculpații și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând casarea, cu consecința reaprecierii cuantumului pedepselor ce le-au fost aplicate.
Au susținut recurenții că faptele deduse judecății erau cele a căror încadrare a fost dată prin rechizitoriu, și numai în raport cu acestea trebuia făcută individualizarea sancțiunilor.
În plus, s-a invocat faptul că nu s-a dat eficiența cuvenită circumstanțelor atenuante care pledează în favoarea lor, și anume situația familială grea, starea materială precară și împrejurarea că, în condițiile în care găsirea unui loc de muncă în zona în care locuiesc este imposibilă, exploatarea materialului lemnos este singura posibilitate de a câștiga cele necesare traiului pentru populație.
În fine, a fost reiterată critica formulată în apel, referitoare la greșita respingere a probei cu expertiză tehnică, singura menită să stabilească în mod obiectiv valoarea prejudiciului, în opinia recurenților.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, încadrate în drept în dispozițiile art. 385/9 pct. 9 și 14 din Codul d e procedură penală, curtea constată că recursurile sunt nefondate, pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
Situația de fapt stabilită de către judecătorul fondului corespunde întocmai probatoriului aflat la dosar, inclusiv declarațiilor date de recurenții - inculpați, în care aceștia au recunoscut comiterea faptelor pentru care s-a dispus condamnarea, descriind amănunțit modul în care au procedat (filele 32 - 34, 36 - 38 dosar urm. penală și filele 29, 30 dosar fond).
În ce privește valoarea prejudiciului cauzat prin faptele inculpaților, este de menționat că arborii tăiați de aceștia, identificați în procesele - verbale întocmite cu ocazia constatării infracțiunii flagrante, au fost măsurați de către reprezentanții Ocolului Silvic Pitești, iar la baza evaluării valorii lor au stat dispozițiile legale în vigoare, respectiv Legea nr. 81/1993, anexa I și Ordinul nr. 537/IS/2002, prețul unui metru cub de masă lemnoasă pe picior fiind stabilit la 23 lei/ (fila 31 dosar urm. penală).
În aceste condiții, efectuarea expertizei tehnice nu mai era necesară, în mod judicios proba fiind respinsă de instanțe ca neutilă și neconcludentă.
În continuare, referitor la încadrarea juridică dată faptelor, constatăm că tribunalul, ținând seama de modificarea adusă Codului silvic prin nr.OG 96/1998 (situație față de care judecătorul fondului se pronunțase deja în baza art. 334 Cod de procedură penală), a dispus condamnarea pentru infracțiunile de tăiere ilegală de arbori și de furt de arbori, prevăzute în textele de lege cu dispoziții mai favorabile, fără vreo repercusiune asupra tratamentului sancționator aplicat celor în cauză.
Critica vizând nereținerea tuturor circumstanțelor atenuante în favoarea celor doi recurenți nu poate fi primită, atâta vreme cât instanța de fond, în ciuda faptului că ambii sunt recidiviști, a coborât sub minimul special pedepsele aplicate acestora.
Aceasta, cu toate că, potrivit art. 80 din Codul penal, în caz de concurs între circumstanțele agravante și atenuante, coborârea pedepsei sub minimul special nu este obligatorie.
Cum și latura civilă a cauzei a fost corect soluționată, urmează a se menține hotărârea atacată, ca legală și temeinică și, pe cale de consecință, a se respinge ca nefondate recursurile declarate împotriva acesteia, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b) din Codul d e procedură penală.
Văzând și art. 192 alin. 2 din cod,
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații:, fiul lui G și, domiciliat în comuna, sat, județul A, CNP-- și, fiul lui și, domiciliat în comuna, sat, județul A, CNP--, împotriva deciziei penale nr. 221 din 28.10.2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Obligă pe fiecare inculpat la câte 400 lei cheltuieli judiciare avansate de stat, iar pe inculpatul și la 300 lei, onorariu avocat din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 martie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Gh.
Grefier,
Red.Gh.
Tehnored.
Ex.3
Jud.fond
Președinte:Teodora Gheorghe SorescuJudecători:Teodora Gheorghe Sorescu, Raluca Elena Șimonescu
