Infractiuni silvice Spete. Decizia 206/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 206
Ședința publică de la 10 aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anton Dan
JUDECĂTOR 2: Scriminți Elena
JUDECĂTOR 3: Ciubotariu
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
La ordine fiind judecarea recursurilor penale formulate de inculpații și împotriva deciziei penale nr. 318/A/05.10.2006, pronunțată de Tribunalul Vaslui în dosarul nr- având ca obiect infr. la Lg.26/1996.
La apelul nominal lipsă părțile.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra recursului penal de față au avut loc în ședința publică din data de 27.03.2008, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, la cererea apărătorilor aleși ai inculpaților recurenți pentru a depune la dosar concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea pentru data de 03.04.2008, apoi, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru azi, când,
Curtea,
Asupra recursurilor penale de față:
Prin sentința penală nr.1745/3.XI.2005 Judecătoria Bîrlad a schimbat în temeiul dispozițiilor art.334 Cod procedură penală, încadrarea juridică din infracțiunea prevăzută de art.97 alin.3, 4 lit. "a, e" din Legea 26/1996, în infracțiunea prevăzută de art.97 alin.3, 4 lit. "a" din Legea nr.26/1996.
În privința inculpatului, s- schimbat încadrarea juridică din complicitate la instigare la infracțiunile prevăzute de art. 26 raportat la art. 25 Cod penal cu referire la dispozițiile art.97 alin.3, 4 lit. din Legea 26/1996 și respectiv dispozițiile art. 26 raportat la art. 25 Cod penal cu referire la art. 98 alin.3, 4 din Legea 26/1996 în complicitate la aceleași infracțiuni.
Inculpatul fost condamnat la următoarele pedepse:
- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 248 Cod penal, pedeapsă grațiată conform dispozițiilor art. 1 din Legea 543/2002;
- 2 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 25 Cod penal raportat la art. 97 alin.3, 4 lit. din Legea 26/1996, pedeapsă grațiată conform dispozițiilor art. 1 din Legea 543/2002;
- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 25 Cod penal raportat la art. 98 alin.3, 4 din Legea 26/1996, pedeapsă grațiată conform dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 543/2002;
- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 37 din Legea 82/1991 cu referire la dispozițiile art. 289 Cod penal, pedeapsă pentru care s- dispus suspendarea condiționată executării pedepsei și s- fixat termen de încercare 4 ani.
S- atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal și asupra dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 543/2002.
Inculpatul fost condamnat la următoarele pedepse:
- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 97 alin.3, 4 lit. din Legea 26/1996, pedeapsă grațiată conform dispozițiilor art. 1 din Legea 543/2002;
- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 raportat la art. 98 alin.3, 4 din Legea 26/1996, pedeapsă grațiată conform dispozițiilor art.1 din Legea nr. 543/2002.
S- atras atenția acestui inculpat asupra dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 543/2002.
S- admis cererea pentru despăgubiri civile formulată de partea civilă Consiliul Județean V, iar inculpații și au fost obligați, în solidar să plătească acesteia suma de 681.609.090 lei despăgubiri.
Inculpații au fost obligați să plătească, fiecare, câte 1.500.000 lei (ROL) cheltuieli judiciare către stat.
Pentru hotărî astfel, instanța de fond reținut următoarele:
Prin Hotărârea nr. 41/2001 pronunțată de Consiliul Județean V, fila 14 dosar de urmărire penală s- aprobat exploatarea unui număr de 1076 arbori de pe aliniamentele drumurilor județene, precum și vânzarea prin licitație publică 749 arbori.
La punctul 4 din hotărâre s- prevăzut că exploatarea arborilor de transmisă consiliilor comunale prevăzută la anexa 2, se va efectua de acestea, respectarea normelor în vigoare și a caietului de sarcini care va însoți predarea arborilor.
Prin dispoziția nr. 49/2001, 25 mai, Consiliului Județean V s- numit comisia de predare arborilor. La punctul 2 anexă s-au prevăzut atribuțiile comisiei. S- stabilit faptul că această comisie va asigura predarea, preluarea de către comisiile constituite prin dispoziția primarilor, unităților administrativ-teritoriale pe bază de proces-verbal arborilor de repartizate conform anexei la Hotărârea 41 din 22 mai 2001 Consiliului Județean V, prin inventarierea la fața locului, verificând ulterior și modul de folosire a masei lemnoase rezultată din exploatarea arborilor de către consiliile locale, acestea prezentând comisiei documente justificative.
În baza hotărârii Consiliului județean 41/2001 între comisia constituită la nivelul județului V compusă din, pe de o parte și Comisia constituită la nivelul comunei, compusă din - primar, viceprimar și agent agricol, s-a încheiat un proces verbal înregistrat cu nr. 798/19.10.2001.
S- consemnat că cele două comisii s-au deplasat pe aliniamentul 245 -, 243 Km.31+960+000 pentru predarea unui număr de 20 bucăți arbori, având volumul brut de masă lemnoasă de 50000m. S-a prevăzut că masa lemnoasă va fi folosită de Consiliul local pentru întreținerea și repararea utilităților din administrarea proprie urmând a prezenta, numite prin dispoziția 49/2001, documente justificative.
La data de 19.10.2001, Comisia județeană V mai încheiat un proces verbal numai cu primarul comunei, de predare 20. arbori specie, marcați, pe aliniamentul plantației rutiere DJ.245A . S-au prevăzut cheltuielile de marcaj și obligația Primăriei de depune suma în contul Consiliului Județean și totodată suma pentru autorizația de mediu. Primarul fost delegat să ridice de la Ocolul Silvic Bârlad actul de punere în valoare și autorizația de exploatare pe care le va preda în original Consiliului Județean V, la primăria comunei fiind oprite copii xerox precum și documentele necesare pentru exploatare, transport și gestionare. S-au predat primarului comunei 41/22 mai 2002, caietul de sarcini privind exploatarea de arbori, caietul de sarcini.
S-a obținut autorizația de exploatare 378 din 29.08.2001 și prin împuternicirea 587 din 25 iulie 2001 Consiliul Județean împuternicit pe - Primar să se ocupe de exploatarea și gestionarea materialului lemnos rezultat prin tăiere. Prin dispoziția nr. 31 dată de Primarul comunei, s- desemnat comisia de predare arborilor de pe aliniamentul DJ.245 -, compusă din: - viceprimar, tehnician urbanism, - agent fiscal. La punctul 2 s-a prevăzut atribuția comisiei de a asigura predarea pe bază de proces verbal arborilor de depozitați în incinta primăriei comunei, județul
La fila 118 dosar urmărire penală există convenție nedatată și neînregistrată în cadrul Primăriei, încheiată între în calitate de viceprimar al comunei, ca reprezentant al Primăriei și, patron al SC SRL
Primăria s-a obligat să pună la dispoziția SC SRL un număr de 20 de, reprezentând 50. lemn pe aliniamentul DJ.245A. S- prevăzut că din 50. lemn rezultă 50% cherestea nemuchiată SC SRL să aducă la Primăria cantitatea de 10. cherestea, diferența fiind suportarea cheltuielilor de către Primăria privind efectuarea cheltuielilor. S- stabilit ca terminarea lucrărilor să se facă până la expirarea autorizației de exploatare.
Actele indicate mai sus dovedesc faptul că în sarcina Primăriei intră obligația exploatării arborilor de transmiși consiliilor comunale prevăzută la art. 2 din 41/2001 Consiliului județean, cu respectarea normelor legale în vigoare carnetului de sarcini care însoțea predarea arborilor.
Ordonanța de urgență Guvernului 60/25 aprilie 2001 în vigoare la acea dată privind achizițiile publice prevedea obligația ca orice achiziție publică, înțelegând prin aceasta și prestarea unor lucrări sau servicii, să aibă loc potrivit procedurilor prevăzute la capitolul 2 art. 9 din ordonanța de urgență. Printre acestea s-au prevăzut licitația deschisă, restrânsă, negocierea competitivă.
S- instituit obligativitatea unor proceduri transparente, concurențiale.
Inculpatul nu s- conformat dispozițiilor legale și a contractat cu firma patronată de inculpatul. Instanța înlăturat ca neîntemeiate apărările inculpatului în sensul că firma ce i- fost impusă de inginerul.
Contractul în sine ca și conținut s-a încheiat în dezavantajul Primăriei în sensul că deși pentru 50. prevăzuți pentru cei 20 de arbori atribuiți de Consiliul Județean V, 50% reprezenta cherestea nemuchiată. Pentru Primăria s-a prevăzut doar 10, diferența fiind convenită ca preț al muncii SC SRL.
Inculpatul ca reprezentant al Primăriei ca și membru al comisiei alese de primar pentru a se ocupa de cei 20 distribuiți de consiliul județean V, dispus, acceptat tăierea de către aceeași societate, în afara convenției încheiate un număr mai mare de pe alt aliniament decât cel indicat și predat de Comisia Județeană
Din procesul verbal de cercetare la fața locului rezultat că au fost tăiați 60 arbori esență, nemarcați și 61 arbori marcați din care 6 fiind sălcii.
Inculpatul s- apărat susținând că în mod haotic au fost tăiați arbori și de alți cetățeni din localitate. Că sesizat poliția în acest sens, aspecte neprobate. Martorii audiați care au executat lucrarea înlătură apărările inculpatului. s- apărat susținând că lăsat echipa să lucreze sub supravegherea Primăriei. Apărarea inculpatului nu poate fi primită câtă vreme semnat acea convenție și cunoștea obligațiile sale în zona de activitate.
Muncitorii erau sub subordonarea sa în calitate de patron și cunoștea sau trebuia să cunoască faptul că aceștia s-au deplasat cu uneltele în altă parte localității, pe altă porțiune de drum județean.
Inculpatul avea obligația să predea serviciului de contabilitate în baza dispoziției primite de la Primar și în calitate de membru al comisie de valorificare celor 20 de arbori, facturile și toate documentele necesare pentru înregistrarea în contabilitate cantității de cherestea, a sumelor prevăzute pentru prestarea lucrării.
Prin activitatea sa inculpatul săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, infracțiune prevăzută de art. 248 Cod penal, și- îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu afectând bunul mers al unei instituții. A prejudiciat de drepturile lor celelalte primării cărora le-ar fi revenit material lemnos potrivit hotărârii Consiliului Județean
Inculpatul fost condamnat la pedeapsa închisorii individualizată potrivit art.52 și 72 Cod penal. Totodată, s- constatat potrivit art. 1 din Legea 543 din 4 octombrie 2002 că pedeapsa este grațiată.
Omisiunea cu știință înregistrărilor în contabilitate constituie conținutul infracțiunii prevăzută de art. 37 din Legea 82/1991 modificată cu referire la art. 289 Cod penal.
Inculpatul fost condamnat la pedeapsa închisorii în limitele prevăzute de art. 289 Cod penal cu aplicarea art. 52 și 72 Cod penal.
Activitatea inculpatului de determina echipa de muncitori de la SC SRL V să taie, fără drept, din fondul de arbori având valoare mai mare de peste 50 ori decât prețul unui metru cub, constituie instigare la infracțiunea prevăzută de art. 97 al.2, 3 lit. din Legea 26/1996.
Activitatea de determina echipa condusă de să sustragă arbori tăiați de aceeași societate, constituie instigare la infracțiunea prevăzută de art. 98 al. 3 și 4 din Legea 26/1996.
Inculpatul fost condamnat pentru fiecare infracțiune în parte la pedeapsa închisorii. În temeiul art. 1 din Legea 543 din 4 octombrie 2001 s-au constatat pedepsele grațiate.
Inculpatul pus în discuție schimbarea încadrării juridice faptelor susținând că faptele sale se încadrează numai în conținutul instigării la infracțiunea prevăzută de art. 97 al.3, 4 lit. a, e din Legea 26/1996 nu și în infracțiunea prevăzută de art. 98 al.3, 4 din aceeași lege.
Instanța apreciat susținerea inculpatului neîntemeiată câtă vreme plopii au fost și sustrași fiind transportați de societatea prestatoare. În ceea ce privește încadrarea nu se justifică reținerea literei din al.4 al art. 97.
Inculpatul acceptat ideea inculpatului de a se tăia mai mulți arbori decât cei legali. El a participat în calitate de complice ajutând la săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 97 al. 3, 4 lit. din Legea 26/1996 și art. 98 al.2, 4 din aceeași lege, prin lăsarea echipei coordonate de el să taie arborii și să- transporte. Acesta participat conștient la activitatea infracțională, cunoscând de la început limitele rolului său ca unitate prestatoare.
Prin urmare s- schimbat încadrarea juridică, 334 numai cu privire la forma de participare inculpatului la cele două infracțiuni iar în cazul infracțiunii prevăzută de art. 97 al.3, 4 s- reținut numai lit.
Inculpatul fost condamnat pentru complicitate la infracțiunile privind regimul silvic prevăzute de art. 25 Cod penal cu referire la art. 97 al.3, 4 lit. din Legea 26/1996 și art. 25 Cod penal cu referire la art. 98 al. 2, 4 din Legea 26/1996.
Întrucât pedepsele sunt grațiate s-au aplicat dispozițiile art.1 din Legea 543/2002.
Atât pentru inculpatul cât și pentru inculpatul se vor pune în vedere dispozițiile art. 7 din Legea 543/2002.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpații, criticând- pentru nelegalitate și netemeinicie.
Inculpații susțin în esență că, în mod greșit au fost condamnați pentru complicitate și respectiv instigare la infracțiunile prevăzute de art. 97 și 98 din Legea 26/1996, întrucât prezumția de nevinovăție nu fost înlăturată. De altfel, aceste fapte nu există, după cum nu există nici autor al acestor infracțiuni care să fi fost trimis în judecată și condamnat.
Inculpatul mai susține că, greșit fost reținută în sarcina sa comiterea infracțiunii prevăzută de art. 248 Cod penal, întrucât din probele administrate nu rezultă că ar fi îndeplinite elementele constitutive ale acestei infracțiuni; atribuții de serviciu privind exploatarea arborilor atribuiți prin hotărârea Consiliului Județean avea primarul și nu el, ca viceprimar.
Același inculpat mai susține că, în sarcina sa nu poate fi reținută infracțiunea prevăzută de art. 40 (art. 37 în actuala reglementare) din Legea 82/1991 întrucât inculpatul fost cel care i- predat cu întârziere documentele, iar când le- prezentat la contabilitatea Primăriei - după începerea cercetărilor - nu i-au fost primite.
Totodată, în mod eronat fost citat în cauză, în calitate de parte civilă, Consiliul Județean V întrucât la data comiterii faptelor arborii respectivi se aflau în patrimoniul Consiliului local.
Cu privire la latura civilă cauzei se susține că, în mod greșit a fost calculat prejudiciul conform normelor silvice.
Tribunalul Vaslui, prin decizia nr.318/A/5 octombrie 2006 admis apelurile declarate de inculpații și, a desființat în parte în latura penală și civilă sentința pronunțată și în rejudecare, în baza dispozițiilor art.334 Cod procedură penală a schimbat încadrarea juridică a infracțiunii de fals intelectual reținută în sarcina inculpatului din dispozițiile art.37 din Legea 82/1991 raportat la art.289 Cod penal în infracțiunea prevăzută de art.40 din Legea 82/1991 raportat la art.289 Cod penal cu aplicarea art.13 Cod penal, și a condamnat pe inculpatul la 6 luni închisoare.
Au fost menținute dispozițiile art.81 Cod penal cu privire la această pedeapsă și a fixat termen de încercare de 2 ani și 6 luni și a menținut aplicarea art.83 Cod penal.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
în sensul celor de mai sus, tribunalul a reținut următoarele:
Instanța de fond a reținut în mod corect în sarcina inculpatului fapta de instigare la infracțiunea prevăzută de art.97 și 98 din Legea 26/1996, iar în sarcina inculpatului cea de complicitate la aceste două infracțiuni, chiar și în absența unui terț inculpat care să răspundă penal în calitate de autor al acestor infracțiuni.
Potrivit dispozițiilor art. 31 alin.2 Cod penal constituie participație improprie "Determinarea, înlesnirea sau ajutarea în orice mod, cu intenție, la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, de către o persoană care comite acea faptă fără vinovăție".
Prin urmare, în mod just s- reținut că, muncitorii angajați ai SC SRL - autori ai infracțiunii prevăzută de art. 97 și 98 din Legea 26/19996 - au comis aceste fapte prevăzute de legea penală, fără vinovăție, așa încât nu există nici un temei pentru antrenarea răspunderii lor penale.
Declarațiile lor însă date în calitate de martori și aflate la filele 216-224 din dosarul de urmărire penală conturează în mod clar activitatea infracțională celor doi inculpați, în sensul că inculpatul era prezent în permanență alături de muncitorii care tăiau și el indica de fiecare dată arborii care trebuiau să fie tăiați chiar dacă nu erau marcați, iar inculpatul înlesnit tăierea acelor nemarcați prin faptul că, deși cunoscător al regimului arborilor nemarcați - deoarece tăierile de arbori constituiau principalul obiect de activitate al SC SRL - pus la dispoziție forța de muncă angajată la firma sa, pentru efectua atât activitatea de tăiere fără drept cât și cea de însușire rezultați din această activitate.
Cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art. 248 Cod penal, tribunalul reține că sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, critica formulată de inculpatul fiind neîntemeiată.
Prin dispoziția nr. 49 din 25 mai 2001 Consiliului Județean se stabilește atât componența comisiei de predare arborilor de situați pe aliniamentele drumurilor județene cât și sarcinile concrete pe care aceasta le are de îndeplinit.
Astfel, art.2 din acest act - aflat la fila 15 din dosarul de urmărire penală - stabilește următoarele: "Comisia va asigura predarea și respectiv preluarea de către comisiile constituite prin dispoziția primarilor unităților administrativ-teritoriale menționate, pe bază de proces-verbal, arborilor de repartizați, conform anexei la Hotărârea nr. 41 din 22 mai 2001 Consiliului județean V, prin inventariere la fața locului, verificând ulterior și modul de folosire masei lemnoase rezultate din exploatarea (tăierea) arborilor ".
În baza acestei dispoziții dar și a dispozițiilor art. 71 alin.1 din Legea 215/2001, primarul comunei emis, la rândul său dispoziția nr.31 din 8 noiembrie 2001, prin care numit comisia de predare arborilor de de pe aliniamentul 245 - cu următoarea componență: - viceprimar, - tehnician urbanism și - agent fiscal.
În conținutul dispoziției invocate s- menționat că "Comisia va asigura predarea pe bază de proces verbal arborilor de depozitați în incinta Primăriei comunei ".
Totodată, potrivit dispozițiilor art. 79 din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală "Viceprimarul exercită atribuțiile ce îi sunt delegate de către primar, în condițiile prevăzute la art. 70".
La aliniatul 1 al art. 70 din Legea nr. 215/2001 se prevede că "Primarul deleagă viceprimarului sau, după caz, viceprimarilor, prin dispoziție emisă în cel mult 30 zile de la validare, exercitarea atribuțiilor ce- revin potrivit dispozițiilor art.68 alin.1 lit. j), m), p), r), v), x) și y)".
Litera v) art.68 alin.1 din Legea nr. 215/2001 are următorul conținut: "răspunde de inventarierea și administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și domeniului privat al comunei sau al orașului".
Prin urmare, tribunalul constată că inculpatul avea atribuții de serviciu legate de exploatarea arborilor repartizați de Consiliul Județean atât în baza dispoziției nr. 31 din 8 noiembrie 2001 primarului comunei cât și în temeiul Legii nr. 215/2001, iar prin îndeplinirea defectuoasă acestora comis infracțiunea prevăzută de art. 248 Cod penal.
Cât privește infracțiunea de fals intelectual, aceasta fost în mod corect reținută în sarcina inculpatului în condițiile în care din probele administrate în cauză rezultă că acesta nu predat facturile și toate documentele necesare pentru înregistrarea în contabilitate cantității de cherestea, sumelor prevăzute pentru executarea lucrării, deși avea această obligație atât în baza dispoziției primarului cât și dispoziției legale invocate anterior.
Încadrarea juridică reținută însă de instanța de fond este greșită. Astfel, de la data comiterii infracțiunii de fals de către inculpat - anul 2002 - și până la judecarea cauzei, Legea nr.82/1991 a suferit mai multe modificări și republicări.
Instanța de fond încadrat fapta inculpatului în art. 37 din Legea 82/1991 modificată, raportat la art. 289 Cod penal, iar nu în art. 40 din Legea 82/1991 anterior modificării cum ar fi trebuit și a omis să facă aplicarea dispozițiilor art. 13 Cod penal incidente în cauză.
Cu prilejul examinării din oficiu hotărârii apelate, tribunalul constată că pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de fals intelectual este exagerată față de limitele legale de la 6 luni la 5 ani, și, în consecință, urmează să- diminueze cuantumul în raport de criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72, 52 Cod penal, precum și de elementele ce caracterizează pozitiv persoana acestui inculpat,care nu are antecedente penale.
Inculpatul mai susținut în apelul său că parte civilă în cauză este de fapt Consiliul local deoarece arborii respectivi se aflau în patrimoniul acestuia și nu al Consiliul județean.
Această susținere care nu se întemeiază pe nici dovadă concretă vine în evidentă contradicție cu întreg ansamblul de acte și lucrări ale dosarului cauzei.
Din adresa existentă la fila 25 din dosarul de urmărire penală rezultă, fără echivoc, faptul că, potrivit dispoziției HG540/2000, arborii de tăiați fără drept și sustrași aparțin administratorului drumului pe care se aflau, respectiv Consiliului județean V, care s- și constituit parte civilă în cauză.
Critica referitoare la latura civilă cauzei și care vizează calculul prejudiciului după normele silvice este parțial fondată.
Potrivit dispozițiilor art.6 alin.1 lit. e din Legea 26/1996 " forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier național, supusă prevederilor prezentului Cod silvic "este constituită, printre altele și din arborii situați de- lungul căilor de comunicație din extravilan.
Pentru cei 60 de arbori nemarcați tăiați fără drept și sustrași, prejudiciul este cel stabilit de organele silvice și anume 237.643.800 ROL.
Pentru cei 40 arbori marcați tăiați fără drept și sustrași, prejudiciul este cel stabilit prin raportul de expertiză contabilă întocmit în cursul judecății în apel, întrucât fuseseră deja marcați și pentru aceștia se emisese deja autorizație de exploatare nemaifiind supuși regimului silvic.
Pentru aceste considerente, în conformitate cu dispozițiile art. 379 pct.2 lit. a Cod procedură penală, se vor admite apelurile declarate de inculpații și împotriva sentinței penale nr. 1745 din 3 noiembrie 2005 Judecătoriei Bârlad, care va fi desființată în parte, în latura penală și civilă.
Rejudecând, se va schimba încadrarea juridică așa cum s- arătat, se va reduce cuantumul pedepsei aplicate pentru infracțiunea de fals intelectual - menținându-se celelalte dispoziții privind latura penală cauzei.
Se va reduce cuantumul sumei pe care cei doi inculpați vor plăti către partea civilă - conform sumelor rezultate din raportul de expertiză contabilă efectuat în apel și se vor menține celelalte dispoziții.
Împotriva deciziei pronunțate în apel au declarat recurs inculpații și.
Inculpatul a susținut că în mod greșit a fost condamnat pentru infracțiunile prevăzute în Legea nr.26/1996 întrucât nu a participat la tăierea, transportul sau sustragerea arborilor.
A semnat contractul de prestări servicii ca reprezentant al firmei, a adus echipa și a dat instrucțiuni de exploatare conform dispozițiilor legale.
Solicită achitarea întrucât nu se face vinovat de săvârșirea faptelor.
În latura civilă arată că deși expertiza de specialitate a reținut că prejudiciul este de 5741,32 lei, instanța de apel a obligat în solidar pe inculpați la o sumă mai mare în condițiile în care partea civilă Consiliul județean nu a solicitat acoperirea pagubei.
În lipsa unei cereri exprese instanța nu avea posibilitatea obligării la despăgubiri.
Inculpatul a formulat următoarele critici:
1). Actul de sesizare a instanței este lovit de nulitate întrucât a fost trimis în judecată și condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.40 din Legea 82/1991 cu referire la art.289 în condițiile în care pentru o asemenea faptă nu s-a început urmărirea penală.
Rechizitoriul nu cuprinde descrierea concretă și amănunțită a faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, fiind astfel încălcate dispozițiile art.6(3) lit. "a" din CEDO.
2). Prima instanță și instanța de apel nu au motivat corespunzător hotărârile conform art.356 lit. "b și c" Cod procedură penală, atât în latura penală cât și cea civilă, iar tribunalul nu a răspuns tuturor criticilor formulate.
Considerentele deciziei contrazic dispozitivul în ceea ce privește încadrarea juridică (art.25 raportat la art.31 alin.2 Cod penal), iar prima instanță nu s-a pronunțat asupra cererii de restituire a cauzelor la procuror iar schimbarea de încadrare juridică a fost dispusă fără a fi pusă în discuția părților.
Nu se justifică reținerea agravantei de la alin.4 lit. "a" al art.97 din Legea 26/1996, nefiind precizat faptul că s-ar fi cauzat o pagubă în valoare de peste 50 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.
3). Hotărârile pronunțate sunt lipsite de temeinicie, consecințe ale unei greșite analize și interpretări a materialului probator administrat în cauză.
Faptele de tăiere și sustragere de arbori nu subzistă, plopii de pe marginea șoselei nu fac parte din fondul forestier național, parte din aceștia aflându-se în intravilan, situație în care nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.6 lit. "e" din Legea 26/1996.
Fapta de abuz în serviciu contra intereselor publice nu există, deoarece nu s-a tulburat bunul mers al Primăriei comunei iar paguba trebuie să reprezinte o anumită însemnătate.
Nu subzistă nici infracțiunea la legea contabilității întrucât inculpatul nu avea - prin natura funcției - obligația de a face înregistrări în evidențele contabile ale facturilor fiscale și prin urmare nu avea calitatea de subiect activ al infracțiunii.
4). În latura civilă prejudiciul a fost greșit calculat, Consiliul județean V nu a suferit vreo pagubă iar eventualul prejudiciu s-ar regăsi în patrimoniul Primăriei căreia i s-a transmis în proprietate fără plată acești arbori.
5). Nu s-a procedat la individualizarea modului de executare a pedepselor pentru care s-a constatat a fi grațiate, nefiind aplicate pedepsele accesorii cât și dispozițiile art.81 și 120 Cod penal.
Se solicită a se constata că și pentru pedeapsa aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art.40 din Legea 82/1991 sunt incidente dispozițiile Legii nr.543/2002.
Examinând actele și lucrările dosarului raportat criticilor formulate cât și din oficiu, Curtea va reține următoarele:
În recursul declarat de inculpatul:
Din actele dosarului rezultă că în data de 25 mai 2003, prin procesul-verbal încheiat de organele de cercetare penală în temeiul dispozițiilor art.228 alin.3 Cod procedură penală (anterior abrogării prin art. I pct.128 din Legea 356/2006) s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.25 raportat la art.97 alin.3,4 și art.98 alin.3 și 4 din Legea nr.26/1996; art.26 raportat la art.97 și 98 din Legea 26/1996 și art.248 Cod penal.
Au fost administrate probatoriile și s-au efectuat și actele de urmărire penală.
Inculpatul - în calitate de învinuit - a luat cunoștință de materialul de urmărire penală și încadrarea juridică dată faptelor la 18 octombrie 2004, fiind acuzat și de comiterea infracțiunii prevăzută de art.37 din Legea 82/1991 cu referire la art.289 Cod penal.
Inculpatul nu a invocat faptul că organul de urmărire penală nu a întocmit rezoluția de începerea urmăririi penale și pentru această faptă.
Acest aspect a fost acoperit prin rechizitoriul procurorului, în care a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru toate infracțiunile, astfel că în cauză nu se poate reține că urmărirea penală este lovită de nulitate.
De asemenea, rechizitoriul procurorului - ca act de inculpare dar și de sesizare a instanței respectă dispozițiile art.263 Cod procedură penală în sensul că arată persoanele pentru care s-a efectuat urmărirea penală, faptele reținute în sarcina acestora, încadrarea juridică și probele pe care s-a întemeiat învinuirea.
În partea expozitivă a rechizitoriului sunt precizate faptele cu caracter infracțional, iar încadrarea juridică este arătată în dispozitivul său.
Prin urmare critica formulată de recurent privind nelegala sesizare a instanței nu este întemeiată, nefiind incident cazul de casare prevăzut de art.385 ind.9 alin.1 pct.2 Cod procedură penală.
Cât privește a doua critică vizând nemotivarea hotărârilor date în primă instanță cât și lipsa de analiză a criticilor în apel, de asemenea sunt neîntemeiate.
Hotărârea primei instanțe respectă dispozițiile art.356 lit. "b și c" Cod procedură penală în sensul că expunerea cuprinde faptele reținute de instanță în sarcina inculpatului, forma și gradul de vinovăție, circumstanțele și împrejurările de săvârșire conform probelor ce au servit ca temei la soluționarea laturii penale a cauzei.
De asemenea tribunalul, ca instanță de control judiciar s-a pronunțat asupra motivelor de apel invocate de către inculpat, nefiind încălcate dispozițiile art.378 alin.3 Cod procedură penală.
Referirile și considerentele bazate pe dispozițiile art.31 alin.2 Cod penal privesc faptele muncitorilor angajați ai Societății "" SRL V care, deși prevăzute de legea penală le-au comis fără vinovăție și prin urmare nu există temei pentru antrenarea răspunderii penale.
Prin încheierea de ședință din 26 octombrie 2005, anterior declarării ca terminată cercetarea judecătorească, apărătorul inculpatului a precizat că "dosarul ar trebui restituit la parchet care să clarifice situația", făcându-se astfel referire la calitățile procesuale ale Consiliului județean V și Primăriei.
Acest aspect "ar trebui" nu îmbracă conținutul unei cereri exprese, astfel că instanța a constatat terminată cercetarea judecătorească și s-a trecut la dezbateri.
Prin urmare criticile formulate de inculpat în sensul că motivarea deciziei tribunalului contrazice dispozitivul și că instanța fondului nu s-a pronunțat asupra unei cereri esențiale de natură să garanteze drepturile și să influențeze soluția procesului, sunt neîntemeiate în raport cu dispozițiile art.385 ind.9 alin.1 pct.9 și 10 Cod procedură penală.
În ce privește al treilea motiv de critică întemeiat pe dispozițiile art.385 ind.9 alin.1 pct.18 privind eroare de fapt având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de condamnare, se constată de asemenea că este nefondat.
Din declarațiile date de martorii, -, G, și - angajați ai Societății "" SRL, aflate la filele 216-224 dosar urmărire penală, rezultă cu claritate activitatea infracțională a inculpatului în sensul că acesta se afla în permanență alături de muncitorii care tăiau arborii și arăta care anume să fie tăiați chiar dacă nu erau marcați.
Atât tăierea cât și furtul arborilor au fost corect încadrate juridic în art.97 alin.3, 4 lit. "a" și art.98 alin.3, 4 lit. "a" din Legea nr.26/1996 (modificată), comise în forma instigării (art.25 Cod penal) întrucât în variantele agravate elementul circumstanțial este valoarea pagubei (de 50 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior).
Din perspectiva dispozițiilor art.6 lit. "e" din Legea nr.26/1996, perdelele forestiere de protecție și arborii situați de-a lungul căilor de comunicație din extravilan sunt supuse prevederilor Codului silvic.
Potrivit procesului-verbal încheiat la 19 octombrie 2001 de către Comisia numită prin Dispoziția nr.49/25 mai 2001 Consiliului județean V, s-a procedat la predarea unui număr de 20. arbori specia marcați pe aliniamentul plantației rutiere aferentă drumului județean 245/A - -.
Cu privire la infracțiunea prevăzută de art.248 Cod penal se va reține ca fiind neîntemeiată critica formulată.
Latura obiectivă a infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice constă în tulburarea însemnată a bunului mers al unui organ sau instituții de stat din cele la care se referă art.145 Cod penal sau o pagubă patrimoniului acesteia.
Urmările arătate în alin.1 al art.248 Cod penal - tulburarea însemnată a bunului mers al unității sau paguba cauzată patrimoniului acesteia - sunt prevăzute alternativ, ceea ce înseamnă că pentru existența infracțiunii este suficient să se producă numai una din aceste urmări.
În cauză, instanțele au reținut că prin faptele inculpatului partea civilă Consiliul județean Vas uferit un prejudiciu de aproximativ 300 milioane lei vechi, fiind astfel realizată latura obiectivă a infracțiunii.
În ce privește infracțiunea prevăzută de art.40 din Legea nr.82/1991 cu referire la art.289 Cod penal, în mod corect s-a reținut că inculpatul avea obligația de predare a facturilor și a celorlalte documente în vederea înregistrării în contabilitate a cantității de cherestea, a sumelor prevăzute pentru executarea lucrării, obligație de rezulta din dispoziția dată de primarul comunei cât și a Legii nr.215/2001.
La data de 26 mai 2004 - data întocmirii raportului de expertiză contabilă de către expertul, s-a precizat că în evidența contabilă nu era înregistrată nici o cantitate de masă lemnoasă provenită din tăierea legală a celor 20 arbori.
De asemenea pentru săvârșirea infracțiunii legea nu prevede o calitate anume a subiectului activ, aceasta putând fi comisă de orice persoană, asociat, director, contabil, funcționar public, cu intenție directă sau indirectă.
În cauză, se constată însă a fi întemeiate criticile formulate de inculpat de la punctele 4 și 5.
În tot cursul procesului penal, atât în faza de urmărire cât și în faza judecății, Consiliul județean V s-a constituit parte civilă și a solicitat să se constate că prejudiciul nerecuperat îl reprezintă contravaloarea a 47 arbori ce au fost tăiați abuziv peste numărul de 20 arbori pentru care Primăria era abilitată (84 dosar recurs).
Din adresa nr.767/13.02.2008, emisă de Direcția Silvică V - Ocolul Silvic Bîrlad - rezultă că valoarea totală a prejudiciului creat prin tăierea celor 121 arbori este de 21.878,41 lei RON cu inclus.
Contravaloarea celor 47 arbori cu care s-a constituit parte civilă Consiliul județean este de 84.982.253 lei ROL.
Prin urmare, în latura civilă, prejudiciul produs în cauză se va reduce la această sumă față de prejudiciul reținut de tribunal în calea de atac a apelului.
În acest context, cum latura obiectivă a infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice îl constituie și cuantumul prejudiciului cauzat, urmează ca pedeapsa aplicată inculpatului-recurent să se reducă de la 2 ani închisoare la 6 luni închisoare.
În ce privește individualizarea judiciară prin stabilirea modalității de executare, în cauză constatându-se îndeplinite condițiile referitoare la fapte și persoana inculpatului urmează a se da eficiență dispozițiilor art.81 Cod penal, în sensul suspendării condiționate a executării pedepselor.
Potrivit art.120 alin.2 din Codul penal, grațierea are efecte și asupra pedepselor a căror executare este suspendată condiționat și, în acest caz, partea din termenul de încercare care reprezintă durata pedepsei pronunțate de instanță se reduce în mod corespunzător. Dacă suspendarea condiționată este revocată sau anulată, se execută numai partea din pedeapsă rămasă negrațiată.
Prin urmare pentru pedepsele aplicate pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.248 Cod penal, art.25 Cod penal raportat la art.97 alin.3 și 4 lit. "a" din Legea 26/1996 modificată și art.25 raportat la art.98 alin.3 și 4 din aceeași lege, în temeiul art.82 cu referire la art.120 alin.2 Cod penal se vor stabili termene de încercare de câte 2 (doi) ani.
Pentru aceleași considerente, și pedepsele aplicate inculpatului vor fi suspendate condiționat, stabilindu-se de asemenea același termen de încercare.
Va atrage atenția inculpaților asupra dispozițiilor art.83 Cod penal.
Critica formulată de inculpatul vizând neaplicarea pedepselor accesorii nu poate fi primită întrucât s-ar încălca principiul înscris în art.372 alin.2 Cod procedură penală privind neagravarea situației în propria cale de atac, chiar dacă executarea este suspendată pe durata suspendării pedepsei principale.
De asemenea pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.40 din Legea 82/1991 cu referire la art.289 Cod penal, nu este supusă grațierii condiționate.
Referirea pe care o face acest text la infracțiunea de fals intelectual în înscrisuri oficiale are în vedere limitele de sancționare întrucât elementele constitutive ale infracțiunii se găsesc în totalitate descrise în art.40, or prin voința legiuitorului pedepsele aplicate pentru infracțiunea prevăzută de art.289 Cod penal au fost în mod expres exceptate de la beneficiul grațierii.
Este lipsită de temei și critica inculpatului privind greșita sa condamnare.
Rezultă din probele dosarului că inculpatul a acceptat ideea inculpatului de a se tăia mai mulți arbori decât cei pentru care s-a obținut aprobarea.
Acesta a participat în calitate de complice la săvârșirea infracțiunilor prin lăsarea echipei coordonate de el să taie arborii și să-i transporte.
Acesta a participat conștient la activitatea infracțională, cunoscând de la început faptul că potrivit contractului încheiat "" SRL, reprezentată prin administratorul său - inculpatul - avea obligația tăierii, secționării, transportului la V și transformarea în cherestea a unui număr de 20 de pe aliniamentul 245 (118 dosar urmărire penală).
Or, expertiza efectuată în faza de urmărire penală - expert, concluzionează că volumul de masă exploatată din arbori nemarcați () este de 75.
Prin urmare probele administrate atestă vinovăția inculpatului în comiterea faptelor penale, nefiind incident cazul de casare prevăzut de art.385 ind.9 alin.1 pct.18 Cod procedură penală privind eroare de fapt cu consecința pronunțării unei hotărâri greșite de condamnare.
Față de considerentele expuse, în baza dispozițiilor art.385 ind.15 pct.2 lit. "d" Cod procedură penală se vor admite recursurile declarate de inculpații și, se vor casa în parte în latura penală și civilă hotărârile pronunțate în ceea ce privește cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, a modalității de executare cât și a cuantumului prejudiciului cauzat, și, rejudecând în aceste limite se va proceda conform dispozitivului.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Admite recursurile declarate de inculpații și împotriva deciziei penale nr. 318/A/5 octombrie 2006 Tribunalului Vaslui și a sentinței penale nr. 1745/3.11.2005 a Judecătoriei Bîrlad pe care le casează în parte în latura penală și civilă și rejudecând:
1. Reduce de la 2 ani la 6 luni pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 248 Cod penal.
În baza art. 1 din legea nr. 543/2002 constată grațiată în întregime și condiționat pedeapsa aplicată și atrage atenția asupra dispozițiilor art. 7 din lege.
În baza dispozițiilor art. 81 Cod penal suspendă condiționat executarea pedepselor de:
- 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 248 Cod penal;
- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 25 Cod penal cu referire la art. 97 alin. 3 și 4 lit. a din Legea nr. 26/1996 modificată;
- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 25 Cod penal raportat la art. 98 alin. 3 și 4 din Legea nr. 26/1996 modificată.
În baza art. 82 Cod penal cu referire la art. 120 alin. 2 Cod penal stabilește termene de încercare de câte 2 ani pentru fiecare dintre pedepse.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
Menține dispoziția din decizie privind pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 40 din Legea nr. 82/1991 cu aplicarea art. 13 Cod penal cât și aplicarea dispozițiilor art. 81,82,83 Cod penal.
2. În baza art. 81 Cod penal suspendă condiționat executarea pedepselor de câte 2 ani închisoare aplicate inculpatului.
În baza art. 82 Cod penal cu referire la art. 120 alin. 2 Cod penal stabilește termene de încercare de câte 2 ani pentru fiecare dintre pedepse.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
Reduce de la 295.056.967 rol cuantumul despăgubirilor civile la care au fost obligați în solidar inculpații către partea civilă Consiliul județean V la suma de 84.982.253 rol cu același titlu.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor recurate și înlătură dispozițiile contrarii.
Cheltuielile judiciare în sumă de câte 150 lei rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10.04.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Vaslui:
- -
-
Judecătoria Bîrlad:
-
22.2008.-
2 ex.-
Președinte:Anton DanJudecători:Anton Dan, Scriminți Elena, Ciubotariu
