Infractiuni silvice Spete. Decizia 365/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIE Nr. 365
Ședința publică de la 29 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ștefan Nimineț
JUDECĂTORI: Ștefan Nimineț, Ioana Vorniceasa, Ecaterina Ene președinte secție
- - -
GREFIER- - -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACĂU - a fost legal reprezentat de - procuror
La ordine a venit spre soluționare recursul formulat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 138/A/7.03.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod pr.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns intimații, și, lipsă fiind inculpatul, pentru care a răspuns cu delegație av., apărător desemnat din oficiu.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Apărătorul intimatului și reprezentantul parchetului arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat, pentru inculpat, arată că inculpatul a formulat recurs deoarece nu se consideră vinovat de fapta reținută în sarcina sa, apreciind că a fost în eroare cu privire la dreptul de proprietate asupra terenului.
Având în vedere că faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv intenția, solicită ca instanța să aprecieze în consecință.
De asemenea, solicită plata onorariului pentru apărător desemnat din oficiu, din fondurile
Părțile vătămate și solicită respingerea recursului și să se respecte expertiza tehnică efectuată în cauză.
Partea vătămată solicită respingerea recursului și să fie obligat inculpatul la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând c/val. transportului în cuantum de 100 lei.
Reprezentantul parchetului arată că hotărârile pronunțate în cauză sunt legale și temeinice și nu este de acord cu opinia separată a magistratului de la instanța de apel, apreciind că încadrarea juridică a fost corect reținută.
Solicită respingerea recursului și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
-deliberând-
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. Prin sentința penală nr.558/15.10.2007 a Judecătoriei Moinești, pronunțată in dosarul nr-, s-a dispus:
In baza art. 31 alin. 2 Cod penal raportat la art. 32 alin. 1,3,4 lit a din OG 96/1998 cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 74 lit a și art. 76 lit. d Cod penal condamnarea inculpatului, fiul lui și, născut.a data de 09.02.1963 în, jud. B, domiciliat în, str. -,. 9,. 2, jud. B CNP -, cetățean român, studii 10 clase, stagiul militar satisfăcut, fără ocupație, căsătorit, fără antecedente penale la pedeapsa închisorii de 1 an și 6 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere ilegală de arbori.
În baza art. 31 alin. 2 Cod penal raportat la art. 98 alin, 1,3,4 din Legea 26/1996 cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 74 lit. a și art. 76 lit c Cod penal condamnarea inculpatului cu datele de stare civilă de mai sus la pedeapsa închisorii de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de furt de arbori.
În baza art. 33 lit.a cu aplicarea art. 34 lit. b Cod penal au fost contopite pedepsele și o aplică pe cea mai grea de 2 ani închisoare.
În baza art. 81 Cod penal,s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 4 ani, prevăzut de art. 82 Cod penal.
În baza art. 359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal, în sensul că dacă în termenul de încercare va mai săvârși o nouă infracțiune se va revoca suspendarea condiționată.
În baza art. 14, 346 Cod procedură penală și 998-999 Cod civil, a fost obligat inculpatul la 507,15 lei față de partea civilă, și la 5733,9 lei fată de părțile civile și.
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut că:
La data de 07.06.2005 inculpatul - în condițiile în care efectuează exploatare material lemnos de o perioadă mai lungă de timp - a luat o echipă formată din numiții, și și s-au deplasat în punctul " Pârâul lui " din, pe terenul părții vătămate. Aici inculpatul în mod expres le-a indicat celor 4 să taie un esență rășinoase cu diametrul la de 70 cm, pe care l-a secționat în piese de 11 și l-au tras pe izlazul comunal unde a și fost găsit de organele de poliție. Inculpatul a considerat necesară tăierea lui întrucât bloca accesul utilajelor sale spre zona unde avea exploatare.
Partea vătămată s-a înțeles cu inculpatul să-1 ajute cu echipa sa contra-cost să scoată 2 arbori din pădurea proprietatea sa. Pe data de 03.07.2005 partea vătămată s-a deplasat în pădure și a arătat ce arbori să se taie. Pe data de 05.07.2005 când a mers în pădure a văzut că de fapt pe lângă cei arătați de el mai erau încă 15 cioate provenite de la arbori esență rășinoase și foioase, tăiați în mod ilegal din dispoziția inculpatului de către echipa de muncitori.
Inculpatul audiat nu recunoaște nici una dintre faptele deduse judecății. Astfel, cu privire la prima faptă, inculpatul precizează că a văzut cum muncitorii săi trăgeau la vale copacul tăiat și l-au lăsat pe un teren viran. Recunoaște însă că muncitorii lucrau pentru el și că a fost necesară doborârea acelui pentru a ușura accesul. Declarația sa este contrazisă de către martorii audiați. (fila 90), unul dintre zilieri, declară că inculpatul le-a indicat lui și celorlalți lucrători materialul lemnos ce trebuia exploatat, precizând că proprietatea este a sa. S-a tăiat le nemarcat, care a fost secționat, iar ulterior fasonat. (fila 89) precizează același lucru, și anume că inculpatul a arătat drujbarului lemnul care trebuia tăiat, și a precizat că este de pe proprietatea sa. arată că a mers la fața locului și în urma cercetării efectuate a ajuns la concluzia că lemnul tăiat provine de pe proprietatea lui.
Inculpatul se contrazice în declarația sa. Astfel, după ce arată că le încurca muncitorii în drum, precizează că între proprietatea sa și a părții vătămate nu există o delimitare clară, și probabil de aceea au tăiat muncitorii le. Însă din declarațiile părții vătămate, precum și a martorilor tojocaru, rezultă că cele două proprietăți nu sunt vecine.
Instanța înlăturat apărarea inculpatului, întrucât acesta dat o declarație nesinceră, contradictorie și subiectivă și va reține că acesta a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, cu forma de vinovăție a intenției, care prezintă gradul de vinovăție al unei infracțiuni, în modalitatea participației improprii.
Cu privire la a doua faptă pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, acesta a aratat că a fost rugat de partea vătămată să îi scoată lemn din pădure, s-a deplasat la fața locului să verifice dacă este posibilă exploatarea, iar ulterior, partea vătămată a indicat muncitorilor arborii care trebuie tăiați. Mai relatează inculpatul a doua zi, lucrătorii i-au spus că au scos câțiva arbori. Ulterior revine inculpatul în declarație și arată că partea vătămată i-a indicat 5-6 arbori pentru a fi tăiați, dar în urma sa a rămas echipa căreia i s-au indicat alți arbori spre exploatare, iar ulterior i s-a precizat că s-au tăiat 6-7 arbori. arată că a exploatat material lemnos de la Pârâul împreună cu, în total cam două mașini, aflând ulterior că provine de pe proprietatea părții civile. relatează că surprins pe transportând material lemnos de pe terenul său, pentru ca apoi să precizeze că în momentul în care le-a solicitat să exploateze inculpatul a spus "că pădurea este a lui".
arată că a arătat lucrătorilor de unde să scoată material lemnos, însă inculpatul a pus pe numiții să "taie tot de pe terenul lui ".
Instanța a apreciat că inculpatul a determinat cu intenție muncitorii din echipa sa, care fără vinovăție au tăiat material lemnos de pe terenul părții vătămate, faptă care este prevăzută de legea penală, a fost săvârșită cu gradul de vinovăție al intenției directe și prezintă gradul de pericol social pentru a fi considerată infracțiune.
Pentru fiecare din cele două infracțiuni instanța a condamnat inculpatul.a câte o pedeapsă cu închisoarea. La dozarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare legală prevăzute de art. 72 din Codul penal, respectiv gradul de pericol social concret al faptei, periculozitatea infractorului si împrejurările concrete în care s-a comis infracțiunea. S-a avut de asemenea în vedere și persoana inculpatului, care deși are antecedente penale înscrise în fișa cazier, este reabilitat de drept, motiv pentru care va aplica inculpatului câte o pedeapsă minimă, în considerarea articolelor 74 lit a și art. 76 lit. d Cod penal, pe care apoi le va contopi în baza art. 33 lit. a și 34 lit.b Cod penal.
Tot raportat la considerentele de mai sus, instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate, motiv pentru care va face aplicarea dispozițiilor art. 81 Cod penal, și a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe termenul de încercare prevăzut de art. 82 Cod penal.
În baza art. 359 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal, în sensul că dacă în termenul de încercare va mai săvârși o nouă infracțiune se va revoca suspendarea condiționată.
Raportat la faptul că sunt îndeplinite condițiile acordării de despăgubiri, și anume există o faptă ilicită, un prejudiciu,raportul de cauzalitate dintre acestea vinovăția precum și condiția suplimentară a constituirii de parte civilă, în baza art. 14, 346 Cod procedură penală și 998-999 Cod civil, a obligat inculpatul la 507,15 lei față de partea civilă, și la 5733,9 lei fată de părțile civile și.
În cauză au formulat apel părțile vătămate și inculpatul, motivat oral în instanță, primii solicitând și repunerea în termen, iar ultimul solicitând achitarea întrucât nu a cunoscut că terenul nu-i aparține.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința atacată, motivele invocate și din oficiu, Tribunalul a reținut următoarele:
În ceea ce privește apelul părților vătămate și, instanța de control judiciar constată că părțile nu au dovedit cauza temeinică de împiedicare la formularea căii de atac în termen de 10 zile de la pronunțare sentinței penale atacate, aceasta fiind prezente la dezbateri.
În consecință, în baza art.364 Cod pr.pen. s-a respins cererea de
repunere în termen, iar în baza art.379, pct.l, lit.a, Cod pr.pen. s-au respins
apelurile ca tardive.
În ceea ce privește apelul inculpatului, Tribunalul a constatat că acesta nu era proprietar pe terenurile pretins în vecinătate în cel al lui, iar martorii și confirmă că le a fost tăiat la indicațiile inculpatului.
De asemenea inculpatul a tăiat 15 cioate din pădurea părților vătămate, muncitorii folosiți indicând în mod clar activitatea infracțională a acestuia.
Pe de altă parte modificarea prețului de metru cub de material lemnos în cursul derulării procesului penal nu are efecte asupra încadrării juridice a faptelor sale, după cum nu are efect asupra valorii prejudiciului civil.
Astfel, ordinul unității administrative centrale nu are natura juridică proprie legii penale, nu este fundamentat pe elemente de politică penală pentru a fi aplicabil în cauză art. 13 Cod penal privind aplicarea legii penale în timp. Dimpotrivă, rațiunii de ordin inflaționist, de denominare a unității monetare au dus la modificarea unei norme juridice cu caracter administrativ și de inferior, ce nu poate fi asimilată rangului de lege organică, caracteristic normei juridice penale.
Faptele comise de inculpat nu pot fi mai puțin grave ca urmare a intervenirii inflației. De altfel, un ordin din anul 2006 nu poate fi în vigoare la 07.06.2005 așa cum se reține în opinie separată.
Pentru aceste motive, ținând seama și că prejudiciul a fost stabilit în cauză la valoarea de la data comiterii faptelor, iar prima instanță a stabilit o încadrare juridică corectă și a făcut o justă individualizare judiciară a pedepselor și a executării acestora, Tribunalul, în baza art.379 pct.1 lit.b Cod proc.pen. a respins apelul inculpatului ca nefondat.
Împotriva deciziei a declarat recurs în termen legal inculpatul, fără nicio motivare în cererea scrisă.
Oral, cu ocazia dezbaterilor, avocatul desemnat din oficiu a solicitat achitarea inculpatului, deoarece la data comiterii faptelor de tăiere inculpatul s-a aflat în eroare privind dreptul de proprietate asupra terenului.
Verificând decizia pe baza motivelor invocate, dar și din oficiu în condițiile art.3859al.3 Cod proc.pen. Curtea constată că recursul nu este fondat.
Inculpatul a fost trimis în judecată pentru participație improprie la infracțiunea de tăiere ilegală de arbori, prev. de art.31 al.2 rap.la art.32 al.1,3,4 din OG nr.96/1998 și la infracțiunea de furt de arbori, prev. de art.31 al.2 rap. la art.98 al.1,3,4 din Legea nr.26/1996, ambele în formă continuată, cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, reținându-se în esență în sarcina sa că în baza aceleiași rezoluții infracționale, în zilele de 7.06.2005 și 05.07.2005 a determinat alte persoane să taie arbori din pădurea aparținând părților vătămate și.
În cursul urmăririi penale inculpatul a negat, susținând că în cazul niciuneia din cele două părți vătămate nu le-a cerut angajaților săi să taie arbori și nu are cunoștință de faptele de tăiere (25-28).
Inculpatul și-a menținut aceste declarații și la judecata în primă instanță (115-116), dar susținerile sale sunt infirmate de declarațiile martorilor, și care au declarat că au tăiat arborii din proprietatea părților vătămate la indicația expresă a inculpatului.
Față de probele administrate, în mod corect s-a reținut dovedită vinovăția inculpatului astfel încât motivul invocat nu este fondat.
Verificând din oficiu temeinicia hotărârii, prin prisma dispozițiilor art.3899al.3 și 3859pct.14 Cod proc.pen., Curtea constată că s-a dăcut o corectă individualizare a pedepsei, atât prima instanță, cât și cea de apel ținând cont în egală măsură de criteriile de individualizare prev. de art.72 Cod penal.
În ce privește încadrarea juridică a faptei (pusă în discuție la instanța de apel) aceasta este corectă, modificarea prețului unui metru cub de material lemnos neavând relevanță în cauză, deoarece inculpatul a fost condamnat pentru o infracțiune continuă, iar prejudiciile cauzate prin acte materiale se însumează, în raport de prejudiciul total stabilindu-se încadrarea juridică și nu în funcție de prejudiciul cauzat prin fiecare act material.
Din considerentele arătate, în temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod proc.pen. se va respinge recursul inculpatului ca nefondat, urmând ca, pe temeiul culpei procesuale, acesta să fie obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.38515pct.1 lit.b Cod proc.pen. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.138/A/7.03.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Dispune plata din fondul Ministerului Justiției a sumei de 100 lei, reprezentând onorar pentru avocatul desemnat din oficiu.
În baza art.192 al.2 Cod proc.pen. obligă recurentul să plătească statului 150 lei cheltuieli judiciare în care se include și onorariul de avocat.
Obligă inculpatul către partea civilă la 30 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.05.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Ștefan Nimineț, Ioana Vorniceasa, Ecaterina Ene
GREFIER
Red.sent.pen.
Red. S/ D/
Red.
Tehnored.
Ex.2
13/16.06.2008
Președinte:Ștefan NiminețJudecători:Ștefan Nimineț, Ioana Vorniceasa, Ecaterina Ene
