Infractiuni silvice Spete. Decizia 51/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- Legea nr.26/1996
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA NR.51
Ședința publică din 04 februarie 2009
PREȘEDINTE: Samoilă Viorica
JUDECĂTOR 2: Andronic Tatiana Luisa
JUDECĂTOR 3: Ghertner
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, împotriva deciziei penale nr.330 din 04.11.2008 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din 28 ianuarie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta și când, din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea a fost amânată pentru astăzi 04.02.2009,
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 192 din 04.06.2008, Judecătoria Gura Humoruluil -a chitat pe inculpatul u, pentru infracțiunea de tăiere ilegală de arbori, prev. de art. 32 alin. 1, 3 din nr.OG 96/98, în temeiul prev. art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că rin p. rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Gura Humoruluia fost trimis în judecată inculpatul u, pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere ilegală de arbori, din pădurea proprietate privată, prev.de art.32 al.1, 3 din G nr.96/98 modificată, cu aplicarea dispozițiilor art.41 al.2
În sarcina inculpatului s-au reținut următoarele:
La data de 11.06.2006, organele S au sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Gura Humorului și au solicitat să se efectueze cercetări față de inculpatul u, întrucât a tăiat fără drept un număr de 21 de arbori nemarcați, de esență rășinoasă, în volum de 66,808. și în valoare de 15.008,33 RON (inclusiv TVA).
Din cercetările efectuate, a rezultat faptul că, la data de 26 aprilie 2006, un echipaj de poliție, a oprit pentru control în trafic, autoremorca cu nr.de înmatriculare -, încărcată cu material lemnos, condusă de numitul.
Solicitându-i-se conducătorului auto documentele de însoțire a materialului lemnos, acesta a prezentat avizul de însoțire nr.366 0482 din data de 26.04.2006 din care rezulta că, emitent este numita, administrator la SRL, proveniența materialului lemons era depozitul aceleiași societăți, iar destinatar era C Com SRL Mănăstirea
Procedându-se în continuare la numărarea bucăților de material lemnos, s-a constatat că există un număr de 15 bucăți, în volum de 21,47.c, iar conducătorul auto a declarat că, de fapt lemnul a fost încărcat de pe malul râului, în prezența numitei (fostă ) administratorul societății, care a întocmit și avizul de însoțire a materialului lemnos.
Verificându-se materialul lemnos existent în mașină s-a constatat că, 12 dintre piese au alte dimensiuni decât cele specificate în aviz, fiecare piesă fiind bătută la capete, cu ciocanul silvic, dreptunghiului 33-408-02.
Continuându-se verificările s-a constatat că lemnul din autoremorcă, respectiv un număr de 6 bucăți material lemnos, provin din tăieri ilegale și nu prezintă marcă silvică, astfel încât echipa de control formată din lucrători silvici și de poliție, s-a deplasat la locul de încărcare, unde a fost găsit inculpatul, care a declarat că, lemnul aflat la locul de încărcare, cât și cel din remorcă, provin din pădurea proprietatea sa.
Din cercetările efectuate, s-a stabilit că, la locul numit "", defuncta u (decedată în anul 2005) a deținut o suprafață de 5 ha teren pădure,care a fost moștenită și împărțită de copiii ei, respectiv inculpatul u și numiții u și.
A mai rezultat faptul că, având acordul celor doi coproprietari, inculpatul s-a ocupat de exploatarea materialului lemnos de pe întreaga suprafață de pădure și extinzându-se verificările, au fost identificate în parcela de pădure respectivă, un număr de 21 de cioate, provenite de la arbori tăiați nemarcați, cioate care provin din aceeași perioadă, și care au fost tăiați de inculpat, care, pe lângă arborii tăiai legal, a tăiat ilegal și cei 21 de arbori.
Fiind audiat, inculpatul a declarat că nu știe cine a tăiat acei arbori și în momentul în care s-a deplasat în teren, a găsit acei arbori tăiați și s-a hotărât să transporte materialul lemnos la drum auto, respectiv în locul numit "", de unde ulterior l-a vândut numitei ( în prezent ).
Volumul celor 22 de arbori, tăiați ilegal, este de 66,808.c, în valoare de 126,120 RON.
Procedându-se la cercetarea locului de unde a fost încărcat materialul lemnos, a rezultat faptul că, a fost inventariată cantitatea de 43,47. care provenea din arbori tăiați ilegal de inculpat.
Cu privire la mențiunile care nu sunt în concordanță cu realitatea, din avizele de însoțire a materialului lemnos, nr.- din data de 26 aprilie 2006, s-a constatat că, în luna ianuarie 2006, s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare, între inculpat, în calitate de vânzător și SC SRL, în calitate de cumpărător, având ca obiect vânzarea de material lemnos, urmând ca inculpatul să o anunțe pe administratora societății atunci când va avea materialul lemnos tras la drumul auto.
Astfel, aceasta a achitat în avans, suma de 500 RON și ulterior a fost anunțată că la data de 24 ianuarie 2007 poate veni pentru a încărca materialul lemnos.
La data sus-menționată, inculpatul i-a solicitat tehnicianului silvic să-i întocmească bon de vânzare, fiindu-i eliberat bonul cu nr.- din data de 24 ianuarie 2006 și avizul de însoțire nr.- pentru un număr de 19 piese din lemn, în volum de 17,9.c, marcând fiecare piesă, cu ciocanul RP 33-15-8 dar nu a mai stat să asiste la încărcarea materialului lemnos, deoarece a avut alte probleme de serviciu și a fost asigurat de inculpat că în cel mai scurt timp va veni cumpărătoarea pentru a ridica lemnul, lucru pe care l-a și realizat.
Fiind audiată numita, a motivat că, de fapt la 24 ianuarie 2006 nu a mai ridicat lemnul respectiv și că a luat acest lemn la data de 26.04.2006, fiind vorba despre materialul lemnos, ce face obiectul avizului de însoțire din data de 26.04.2006, transport ce a fost oprit pentru verificări și confiscat de organele de poliție.
Reține prima instanță faptul că susținerile acesteia cu privire la materialul lemnos sunt nereale, deoarece dimensiunile pieselor menționate în avizul din 24 ianuarie 2006, sunt altele decât cele aflate în transportul din data de 26.04.2006, au alte caracteristici, aspecte care de altfel au confirmate și de martorii confirmați în cauză.
Față de numita s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual și uz de fals, prevăzute de art.289 și art.291, reținându-se că, faptele nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, iar aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ este suficientă pentru atingerea scopului pedepsei, astfel încât, aplicând prev.art.10 lit.b/1 pr.pen. s-a aplicat sancțiunea amenzii administrative în sumă de 600 RON.
Inculpatul, audiat fiind, atât în fața organelor de urmărire penală, cât și în fața instanței de judecată nu a recunoscut fapta comisă, arătând că, el nu a tăiat nici un nemarcat, că a avut aprobări legale pentru tăieri de arbori de pe terenul proprietate, că o perioadă a fost bolnav și spitalizat, iar când s-a întors de la spital a găsit un număr de 14 cioate, rezultate din tăieri ilegale, iar diferența până la 21 erau cioate vechi de 5-6 ani.
Prima instanță a constatat că singurele probe care au susținut vinovăția inculpatului, prin actul de sesizare, sunt constatările din teren, efectuate de organele silvice, când s-au descoperit pe terenul proprietatea părții vătămate, un număr de 21 de cioate, rezultate din tăieri ilegale de arbori, cercetări efectuate urmare a faptului că, la 26 aprilie 2006 cu ocazia controlului efectuat, privind transportul de material lemnos, cu autoremorca condusă de martorul (lemn ce era cumpărat de la inculpat) s-au descoperit un număr de 6 bucăți lemn, ce nu prezentau marcă silvică, pentru care inculpatul a afirmat că provin din pădurea proprietate, probe care însă nu se coroborează cu nici o altă probă administrată.
Astfel, din declarațiile martorilor (10), (12.), (23), (24), (41), (42) nu a rezultat faptul că, inculpatul ar fi tăiat ilegal arbori de pe terenul proprietate, iar martorii, (40) au arătat, tăierile ilegale, de pe terenul proprietatea inculpatului s-au efectuat, în perioada când acesta se afla internat la spital.
Astfel, față de probele administrate, prima instanță a reținut faptul că nu există nici o probă concludentă care să ateste cu certitudine că inculpatul este autorul tăierilor ilegale de arbori, reținute în sarcina sa, ci dimpotrivă, rezultă că inculpatul nu este autorul tăierilor ilegale de arbori, motiv pentru care a procedat în consecință.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Gura Humorului, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând, în esență, că în mod greșit prima instanță l-a achitat pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, fără a avea în vedere probele administrate în cursul urmăririi penale, precizând că din declarațiile martorilor, date în timpul urmăririi penale, rezultă că cei 21 arbori nemarcați au fost tăiați de către inculpat.
Prin decizia penală nr.330 din 4.11.2008 pronunțată de Tribunalul Suceavas -a respins, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Gura Humorului.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că prima instanță a dispus în mod corect achitarea inculpatului, ținând cont de faptul că, în lipsa oricăror dovezi concludente, în favoarea inculpatului operează prezumția de nevinovăție, nefiind probat faptul că el este autorul infracțiunii reținute prin actul de sesizare, reținând că singurele probe care au susținut vinovăția inculpatului prin actul de sesizare, sunt constatările din teren, efectuate de organele silvice, când s-au descoperit pe terenul proprietatea părții vătămate, un număr de 21 de cioate, rezultate din tăieri ilegale de arbori, cercetări efectuate urmare a faptului că, la 26 aprilie 2006 cu ocazia controlului efectuat, privind transportul de material lemnos, cu autoremorca condusă de martorul (lemn ce era cumpărat de la inculpat) s-au descoperit un număr de 6 bucăți lemn, ce nu prezentau marcă silvică, pentru care inculpatul a afirmat că provin din pădurea proprietate, aceste probe însă necoroborându-se cu nici o altă probă administrată în cauză.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, arătând că ambele instanțe au comis o gravă eroare de fapt atunci când au dispus achitarea inculpatului pentru infracțiunea prev. de art.32 alin.1, 3 din OG 96/98.
Astfel, probatoriul administrat în faza de urmărire penală coroborat cu declarațiile martorilor audiați nemijlocit în fața instanței demonstrează că autorul infracțiunii este inculpatul.
Chiar dacă "principiul in dubio pro reo" constituie un complement al prezumției de nevinovăție, însă atunci când el se bazează pe niște declarații sumare luate atât inculpatului cât și martorilor în timpul cercetării judecătorești și când nu sunt lămurite aspecte esențiale și împrejurări în care s-ar fi comis fapta, acest principiu nu își poate avea aplicabilitate. Din studiul dosarului se poate remarca că urmărirea penală a fost minuțioasă și în această fază procesuală au fost înlăturate toate apărările inculpatului prin declarații luate atât în fața organelor de cercetare penală cât și în fața procurorului, declarații pe care persoanele le-au citit și semnat în cunoștință de cauză. În fața instanței de fond însă, martorii nu au fost întrebați cu privire la împrejurări esențiale ale faptei și chiar dacă martorii propuși de inculpat în apărare au dat declarații ce contraziceau chiar declarațiile inculpatului (a se vedea declarațiile de la fila 8 și 12 dosar cercetare judecătorească), instanța de fond nu a încercat să lămurească cauza sub toate aspectele. Mai mult, Judecătoria Gura Humoruluia înlăturat fără nicio motivație declarațiile date în cursul urmăririi penale.
Deși în prima fază instanța, ieșind în pronunțare, a constatat că nu poate da o soluție în cauză fiind necesară suplimentarea probatoriului, motiv pentru care a și repus cauza pe rol, ulterior nu a făcut decât să ia un supliment de declarație inculpatului, aspectele surprinse în aceasta nelămurind însă cauza sub toate aspectele așa cum cer dispozițiile legale.
Așa fiind, consideră că în cauză a fost răsturnată prezumția de nevinovăție de care beneficiază inculpatul, întrucât probele administrate în faza de urmărire penală, coroborate cu declarațiile martorilor și date în fața instanței, indică fără putință de tăgadă că inculpatul uat ăiat ilegal în cursul lunii aprilie 2006, 21 de arbori de pe terenul proprietate personală.
Pentru motivele mai sus expuse, s-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor și în rejudecare pronunțarea unei hotărâri de condamnare a inculpatului pentru infracțiunea reținută în sarcina sa.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate și care se circumscriu cazului de casare prev. de art.3859alin.1 pct.18 pr.pen. precum și în conformitate cu disp. art.3859alin.3 pr.pen. Curtea constată că acesta este întemeiat pentru următoarele considerente:
Prin rechizitoriul Parchetului nr.371/P/2006 din data de 03.09.2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Gura Humorului, inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.32 alin.1, 3 din OG 96/98, modificată cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal, constând în aceea că în perioada ianuarie - aprilie 2006 tăiat singur din terenul pădure proprietatea sa, un număr de 21 arbori nemarcați, de pe picior, un volum de 66,808 mc și valoare de 15008,33 lei.
Ambele instanțe au reținut că singurele mijloace de probe în dovedirea situației de fapt sunt: constatările din teren, rezultatul cercetărilor efectuate cu ocazia controlului privind transportul de material lemnos cu autoremorca condusă de martorul, care însă nu se coroborează cu declarațiile martorilor și inculpatului, astfel încât au apreciat că în speță nu a fost răsturnată prezumția de nevinovăție de care inculpatul beneficiază.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține că la data de 26.04.2006 organele de poliție au oprit pentru control în trafic, autormorca cu nr. -, încărcată cu material lemnos, condusă de martorul.
Acesta a prezentat avizul de însoțire nr.-/26.04.2006 din care rezultă că emitent este martora. S-au numărat un număr de 15 bucăți material lemnos cu alte dimensiuni decât cele specificate în aviz. Continuându-se verificările a rezultat că un număr de 6 bucăți provin din tăieri ilegale și nu prezintă marcă silvică, motiv pentru care echipa de control s-a deplasat la locul de încărcare.
Inculpatul a arătat că nu știe cine este autorul tăierilor ilegale, însă găsind acei arbori s-a hotărât să-i vândă martorei.
Din depozițiile acestei martore se reține că în momentul achiziționării materialului lemnos inculpatul i-a spus că este vorba de arbori tăiați în luna ianuarie și o parte în aprilie.
A mai susținut că 14 din cei 21 arbori tăiați ilegal au fost doborâți în perioada în care a fost internat, iar diferența până la 21 erau cioate vechi de 5-6 ani.
Martorul din lucrări infirmă în fața instanței de fond susținerile inculpatului cu privire la vechimea celor 7 cioate, el fiind prezent în calitate de martor asistent la întocmirea procesului verbal de constatare a infracțiunii, când inculpatul a recunoscut fapta.
Martorul a arătat în fața primei instanțe că își menține declarația dată în cursul urmăririi penale, însă nu a fost întrebat de împrejurări esențiale la care a făcut referire în cursul urmăririi penale și nici nu a oferit vreo explicație cu neconcordanțele existențe între declarațiile date. Astfel, în cursul urmăririi penale (125 urmărire penală) a arătat că inculpatul (unchiul său) nu i-a spus că arborii ar fi tăiați ilegal de alte persoane, întrucât a avut o înțelegere cu el privind tocmai tăierea unor arbori nemarcați pe lângă cei marcați legal, urmând ca după comercializarea materialului lemnos să fie plătit de acesta.
Deși în cursul urmăririi penale au fost luate declarații ample, iar martorii au fost întrebați cu privire la împrejurările esențiale ale faptei, în fața instanței de fond aceste declarații au fost luate sumar, astfel încât nu se poate afirma că elementele cauzei au fost lămurite cu certitudine, pentru a conduce la o concluzie temeinică, dincolo de orice îndoială asupra vinovăției sau nevinovăției inculpatului.
Se impune așadar readministrarea unora dintre probele efectuate înaintea primei instanțe, respectiv reaudierea martorilor, pentru a se lămuri neconcordanțele relevate în declarațiile acestora date în faza de urmărire penală și în fața primei instanțe dar și a martorilor asistenți, care au participat la verificările efectuate în teren și care au avut ca urmare încheierea procesului verbal de constatare a infracțiunii, întrucât aceștia pot releva instanței aspecte legate de vechimea cioatelor ilegal tăiate.
Așa fiind, Curtea, în temeiul art.38515pct.2 lit.d pr.pen. va admite recursul, va casa în totalitate atât decizia penală t și sentința penală și va reține cauza spre rejudecare.
În temeiul art.38516pr.pen. urmează a fi citați în calitate de martori numiții, și, fixând termen pentru rejudecare.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava împotriva deciziei penale nr.330 din data de 04.11.2008 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr-.
Casează în totalitate atât cât și sentința penală nr.192 din data de 04.06.2008 pronunțată de Judecătoria Gura Humorului și reține cauza spre rejudecare. Se vor cita în calitate de martori:,.
Stabilește termen de judecată pentru data de 25.02.2009, cu citare inculpat.
Adresă Barou S în vederea desemnării unui avocat oficiu inculpat.
Cheltuielile judiciare din recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 04.02.2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Dact.
3 ex.
11.02.2009
Jud. -
Președinte:Samoilă VioricaJudecători:Samoilă Viorica, Andronic Tatiana Luisa, Ghertner
