Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 1026/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
|
SECȚIA PENAL
DECIZIA PENAL NR. 1026/
Ședința public din 22 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Laura Bogdan
JUDECTOR: - -
JUDECTOR: - -
GREFIER: - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de Ministerul Public - Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizat și Terorism - Serviciul Teritorial Timi șoara, împotriva încheierii penale de ședinț pronunțat la data de 19.10.2009 de Tribunalul Timi ș în dosarul nr-, privind pe inculpatul.
La apelul nominal fcut în ședința public, se prezint inculpatul-intimat, în stare de arest, asistat de avocat ales și avocat ales, din cadrul Baroului
Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizat și Terorism - Serviciul Teritorial Timi șaf ost reprezentat de procuror.
Procedura de citare este legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț dup care, nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constat cauza în stare de judecat și potrivit art. 38513Cpp, acord cuvântul în dezbaterea recursului.
Procurorul solicit admiterea recursului, artând c încheierea atacat este netemeinic, întrucât s-.a dat o interpretare eronat materialului probator, iar fapta inculpatului prezint pericol concret pentru societate, fapt dovedit de probele de la dosar. Se mai arat c inculpatul a avut reprezentarea faptului c scopul final este obținerea unei sume mult peste prețul pieței prin înșelarea prții civile. Mai arat c deși se susține în încheierea atacat c lsarea în libertate a inculpatului nu ar avea un impact negativ asupra colectivitții din care face parte, ar fi greu de crezut c inculpatul nu va zdrnici aflarea adevrului prin influențarea victimei și a martorilor. În privința probelor, se arat c exist dovezi certe care probeaz c lsarea inculpatului în libertate ar determina o stare de pericol concret pentru ordinea public, generând un sentiment de insecuritate și neîncredere în organele de poliție. Totodat, se precizeaz c inculpatul este cercetat și pentru alte infracțiuni.
Aprtorul ales al inculpatului-intimat, avocat, solicit respingerea recursului și menținerea încheierii atacate. Solicit a se avea în vedere c inculpatul a achitat prejudiciul integral, atitudine ce ar trebui încurajat. De asemenea, precizeaz c au fost audiați toți inculpații, iar partea vtmat a artat c nu mai are nici o pretenție, c nu se simte amenințat și c dorește ca inculpatul s fie eliberat, fapt ce denot inexistența pericolului sociale pe care acesta l-ar prezenta pentru ordinea public. Totodat, arat c prin lsarea inculpatului în stare de libertate, nu ar exista posibilitatea ca probele s fie alterate.
Aprtorul ales al inculpatului-intimat, avocat, solicit respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinic și legal a încheierii tribunalului, artând c pericolul pe care l-ar reprezenta inculpatul s-a diluat în timp. În privința susținerilor reprezentantei parchetului cu privire la faptul c inculpatul ar fi cercetat și pentru alte infracțiuni, precizeaz c împotriva inculpatului nu a fost început urmrirea penal.
Inculpatul-intimat, având ultimul cuvânt, solicit respingerea recursului.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de faț, constat urmtoarele:
Prin încheierea penal de ședinț din 19.10.2009, pronunțat de Tribunalul Timi ș în dosarul nr-, în baza art. 139 alin. 1.C.P.P. raportat la art. 145 indice 1.C.P.P. a fost admis cererea de înlocuire a msurii arestrii preventive cu msura obligrii de a nu prsi țara, formulat de inculpatul, prin aprtor ales.
S-a dispus înlocuirea msurii arestrii preventive luat faț de inculpatul (fiul lui și, nscut la data de 02.12.1977 în T, domiciliat în T, str. - -, bloc 303,. 2,. 11, jud. T, CNP- -, administrator persoan juridic, fr antecedente penale, studii medii), în prezent reținut în Penitenciarul Timi șoara, cu msura preventiv a obligrii de a nu prsi țara.
În temeiul art. 1451alin. 2 Cpp raportat la art. 145 alin. 11și alin. 12lit. c Cpp, a fost obligat inculpatul ca, pe durata msurii preventive a obligrii de a nu prsi țara, s respecte urmtoarele obligații:
- s se prezinte la instanța de judecat, respectiv Tribunalul Timi ș, ori de câte ori este chemat;
- s se prezinte la organul de poliție în a crui raz domiciliaz - desemnat cu supravegherea, respectiv T, jud. T, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat;
- s nu își schimbe locuința fr încuviințarea organului judiciar, respectiv Tribunalul Timi ș;
- s nu dețin, s nu foloseasc și s nu poarte nicio categorie de arme;
- s nu se apropie de partea vtmat, martori, și s nu comunice cu aceștia direct sau indirect.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 145 alin. 22Cpp, conform crora, în caz de înclcare cu rea-credinț a msurii de a nu prsi țara sau a obligațiilor care îi revin, se va lua faț de acesta msura arestrii preventive.
S-a dispus punerea în libertate a inculpatului, de sub puterea mandatului de arestare preventiv nr. 52/24.06.2009, emis de Tribunalul Timi ș, la rmânerea definitiv a prezentei încheieri, dac nu este reținut sau arestat în alt cauz.
S-a dispus comunicarea unei copii a prezentei încheieri ctre inculpat, poliția în a crei raz teritorial locuiește inculpatul, jandarmeriei, poliției comunitare, organelor competente s elibereze pașaportul, organelor de frontier, la rmânerea definitiv a prezentei încheieri.
Pentru a pronunța aceast încheiere penal, Tribunalul Timi șar eținut urmtoarele:
Prin rechizitoriul nr. 25/P/2009 din 01.09.2009 au fost trimiși în judecat în stare de arest preventiv inculpații, G și în stare de libertate inculpata, reținându-se în sarcina acestora svârșirea infracțiunilor prevzute de art. 8 din Legea 39/2003, rap. la art. 323 alin. 1.pen. art. 215 alin. 1, 2, 3, 5.pen și art. 23 lit. b, c din Legea 656/2002 cu aplicarea art.33.lit.a constând în aceea c au constituit un grup organizat în vederea svârșirii de infracțiuni și în scopul obținerii unui beneficiu material, au indus în eroare pe partea vtmat prin folosirea mai multor mijloace frauduloase, au deținut și ascuns adevrata natur și situarea banilor obținuți în mod fraudulos.
S-a reținut c msura arestrii preventive a fost luat faț de inculpatul prin încheierea nr. 90/CC din 24.06.2009, reținându-se c sunt incidente dispozițiile art. 148 lit. f pr.pen
În ceea ce privește cazul prevzut de art.148 alin.1 lit.f C.P.P. Tribunalul Timi șar eținut c pentru a putea dispune arestarea preventiv a inculpatului, iar ulterior pentru ca aceast msur s fie prelungit ori menținut, raportat la acest motiv, instanța este obligat ca, pe lâng indiciile sau probele cu privire la svârșirea unei fapte prevzute de legea penal, s constate c pedeapsa aplicabil pentru acea infracțiune este închisoarea mai mare de 4 ani și, în același timp, s constate existența unor probe certe c lsarea inculpatului în libertate prezint un pericol concret pentru ordinea public, pericol care subzist și ulterior, msura fiind legitim doar atâta timp cât ordinea public este efectiv amenințat.
De asemenea, în condițiile art. 3002.pr.pen. instanța este datoare s verifice periodic legalitatea și temeinicia arestrii preventive, iar în lumina jurisprudenței CEDO, instanța este obligat s ia în calcul și posibilitatea aplicrii unei msuri preventive alternative.
Referitor la prima condiție, s-a reținut de ctre prima instanț pân în aceast faz procesual, prin încheierea de arestare preventiv și ulterior prin încheierile de prelungire a msurii arestrii preventive, c în cauz sunt suficiente probe care s conduc la presupunerea rezonabil c inculpații au svârșit faptele prevzute de legea penal, fapte pentru care au fost trimiși în judecat în prezentul dosar.
Raportat la cea de-a doua condiție prevzut de art.148 alin.1 lit.f îns C.P.P., tribunalul a apreciat c, în momentul de faț, aceasta nu mai este îndeplinit în prezenta cauz.
Astfel, s-a reținut c inculpatul, împreun cu ceilalți inculpați, a achitat prejudiciul prții vtmate.
Tribunalul a apreciat ca in prezent, dup trecerea unei perioade de timp, acea amenințare la adresa ordinii publice ce rezult din însși gravitatea faptei reținut în sarcina inculpatului, s-a diminuat. Totodat, prima instanț a considerat c, la administrarea probelor ce urmeaz a se efectua în faza de judecat, inculpații nu pot avea vreo influenț (inculpații au fost audiați, partea vtmat a fost audiat). De asemenea, s-a apreciat c lipsa antecedentelor penale, împrejurarea c infracțiunile reținute în actul de inculpare nu sunt infracțiuni comise cu violenț sunt elemente care arat c persoana acestuia nu este o amenințare pentru societate.
Faț de aceste considerente, prima instanț a apreciat ca in prezent s-au schimbat temeiurile avute in vedere la luarea msurii arestrii preventive si acum nu se mai justifica menținerea acesteia.
S-a reținut de ctre tribunal c msurile preventive au un caracter de constrângere, prin ele încercându-se împiedicarea inculpatului s desfșoare anumite activitți care s-ar putea rsfrânge negativ asupra desfșurrii procesului penal. Aceast caracteristic a msurilor preventive rezult chiar din dispozițiile art.136 C.P.P. unde se arat c acestea se iau pentru a se asigura buna desfșurare a procesului penal ori pentru a se împiedica sustragerea inculpatului de la urmrire penal, judecat sau executarea pedepsei.
Deși s-a apreciat ca nu exista riscul sustragerii inculpatului de la proces, prima instanț a stabilit îns c este justificat înlocuirea msurii arestrii preventive cu alta msura restrictiv de libertate, respectiv interdicția de a prsi țara, pentru a se asigura prezența acestuia la organele judiciare si un control judiciar asupra acestora, tocmai placând de la gravitatea infracțiunii in sine. În consecinț, a admis cererea de înlocuire a msurii arestrii preventive cu msura obligrii de a nu prsi țara, formulat de aprtorii aleși ai inculpatului, și, in baza art. 139 alin. 1.pr.pen raportat la art. 145 indice1 Cod procedur penal, a dispus înlocuirea msurii arestrii preventive luat faț de inculpatul, cu msura preventiv a obligrii de a nu prsi țara, de la data rmânerii definitive a prezentei hotrâri.
În temeiul art. 145 alin. 1 ind. 1.C.P.P. și art. 145 alin. 1 ind. 2.C.P.P. a obligat pe inculpatul ca, pe durata msurii preventive a obligrii de a nu prsi țara, s respecte urmtoarele obligații:
- s se prezinte la instanța de judecat, respectiv Tribunalul Timi ș, ori de câte ori este chemat;
- s se prezinte la organul de poliție în a crui raz domiciliaz - desemnat cu supravegherea, respectiv T, jud. T, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat;
- s nu își schimbe locuința fr încuviințarea organului judiciar, respectiv Tribunalul Timi ș;
- s nu dețin, s nu foloseasc și s nu poarte nicio categorie de arme;
- s nu se apropie de partea vtmat, martori, și s nu comunice cu aceștia direct sau indirect.
A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 145 alin. 22Cpp, conform crora, în caz de înclcare cu rea-credinț a msurii de a nu prsi țara sau a obligațiilor care îi revin, se va lua faț de acesta msura arestrii preventive.
A dispus punerea în libertate a inculpatului, de sub puterea mandatului de arestare preventiv nr. 52/24.06.2009, emis de Tribunalul Timi ș, la rmânerea definitiv a prezentei încheieri, dac nu este reținut sau arestat în alt cauz.
De asemenea, a dispus comunicarea unei copii a prezentei încheieri ctre inculpat, poliția în a crei raz teritorial locuiește inculpatul, jandarmeriei, poliției comunitare, organelor competente s elibereze pașaportul, organelor de frontier, la rmânerea definitiv a prezentei încheieri.
Împotriva încheierii penale din data de 19.10.2009 pronunțat de Tribunalul Timi ș în dosarul nr- a declarat recurs, în termen legal, Ministerul Public - Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizat și Terorism, solicitând casarea acesteia și menținerea strii de arest a inculpatului.
În motivarea recursului, parchetul de susținut c încheierea este netemeinic deoarece printr-o interpretare eronat a materialului probator, a pericolului social și a prevederilor legale a fost înlocuit msura arestrii preventive cu msura obligrii de a nu prsi țara, instanța dispunând punerea în libertate a acestuia cu respectarea obligațiilor prev. de art. 1451alin. 2.C.P.P. raportat la art. 145 alin. 1 pct. 1 și alin. 1 pct. 2 lit. c În C.P.P. acest sens, s-a artat c din materialul probator al dosarului rezult c lsarea în libertate prezint un real pericol atât pentru ordinea public, cât și pentru buna funcționare a regulilor statului de drept; c din cuprinsul actelor de urmrire penal rezult fr nici un dubiu faptul c inculpatul a fost perfect intenționat, având reprezentarea scopului urmrit atunci când și-a atras victima cu mijloace dolozive, pe care le-a zugrvit în termenii cei mai atractivi; c inculpatul a avut reprezentarea faptului c scopul final este obținerea sumei de 150.000 euro, mult peste prețul pieței prin înșelarea prții civile. Totodat, s-a învederat c inculpatul nu este la prima sa activitate infracțional de acest gen, ci este implicat în comiterea aceluiași gen de fapte, cu același obiect și în dauna prții vtmate, dosar înregistrat la DIICOT -Serviciul Teritorial Timi șoara sub numrul 186/D/P/2009 din data de 23.09.2009. S-a mai subliniat c nu se poate susține c lsarea în libertate a inculpatului nu ar avea un impact negativ puternic în colectivitatea din care fac parte atât el, cât mai ales victima și membrii familiei ei; c faptul c unul dintre inculpați, în persoana inculpatului G, a recuperat prejudiciul nu reprezint un element din care s rezulte c lsarea lui în libertate nu mai prezint pericol public, ci un element de circumstanțiere a pedepsei, care a fost avut în vedere la întocmirea actului de inculpare.
Analizând încheierea recurat prin prisma motivelor de recurs și din oficiu, conform art. 3856alin. 3.C.P.P. instanța constat c aceasta este netemeinic pentru urmtoarele considerente:
Prima instanț a apreciat în mod eronat c înlocuirea msurii arestrii preventive cu msura obligrii de a nu prsi țara apare ca oportun prin raportare la faptul c inculpatul, împreun cu ceilalți inculpați, a achitat prejudiciul prții vtmate; c dup trecerea unei perioade de timp amenințarea la adresa ordinii publice s-ar fi diminuat; c inculpații nu ar mai putea avea nici o influenț asupra probelor ce urmeaz a fi administrate; lipsa antecedentelor penale; respectiv, împrejurarea c infracțiunile reținute în actul de inculpare nu sunt infracțiuni comise cu violenț întrucât nu a avut în vedere contribuția ce se prefigureaz a fi avut de inculpat în comiterea faptelor penale, împrejurarea c prejudiciul fost recuperat de un alt inculpat, convorbirile telefonice purtate de inculpat cu partea vtmat.
Instanța de recurs constat c din probatoriul administrat în cauz pân în acest moment procesual rezult c temeiurile faptice ce au fost avute în vedere la luarea msurii arestrii preventive faț de inculpatul, continu s subziste, acestea nefiind înlturate de declarațiile inculpaților și prții vtmate, audiați în cauz. Sub acest aspect, instanța de recurs reține și c potrivit dispozițiilor art. 681.C.P.P. art. 139 și 160 C.P.P. msurile preventive necesit existența presupunerii rezonabile privind svârșirea faptelor imputate inculpatului, iar faț de probatoriul administrat pân în acest moment nu exist date care s conduc la concluzia c msura arestrii preventive dispus faț de inculpat ar fi fost luat cu înclcarea prevederilor legale sau c nu mai exist temeiuri care s justifice menținerea acesteia. Totodat, împotriva inculpatului continu s-și gseasc incidența dispozițiile art. 148 lit. f) din Codul d e procedur penal (acuzele ce planeaz asupra acestuia vizeaz infracțiuni ce sunt sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lsarea în libertate a inculpatului prezint pericol concret pentru ordinea public, date fiind circumstanțele reale reținute drept cadru al comiterii faptelor în actul de sesizare a instanței, implicare inculpatului, conduita ulterioar comiterii infracțiunii). Astfel, prin rechizitoriul înregistrat la Tribunalul Timi ș sub nr-, inculpatul a fost trimis în judecat sub aspectul comiterii infracțiunilor prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. 1.p, art. 215 alin. 1,2,3,5, art. 23 lit. b, c din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod Penal, reținându-se c împreun cu inculpații, G și au constituit un grup în vederea svârșirii de infracțiuni și în scopul obținerii în mod direct a unui beneficiu material, de a induce în eroare pe partea vtmat prin folosirea mai multor mijloace frauduloase (scrisoare de intenție, extras de CF vechi, plan de detaliu cu terenul inclus în, faptul c terenul este inclus în, c are construcții în vecintate, c este de form ptrat, c este în intravilan, c este cu dou ci de acces), de a deține și a ascunde adevrata natur și situarea banilor obținuți în mod fraudulos. Din cuprinsul rechizitoriului și probele administrate în cursul urmririi penale, care nu au fost contrazise de declarațiile prții vtmate și inculpaților din fața instanței rezult presupunerea rezonabil cu privire la o mai mare implicare/contribuție a inculpatului în comiterea faptelor imputate, sens în care atât inculpatul G (fila 130 dosar Tribunalul Timi ș), cât și inculpatul (fila 131 dosar Tribunalul Timi ș) au susținut c acesta i-a comunicat c vrea s vând terenul în speț și c a spus celui interesat de achiziționare "prețul așa cum mi-a spus ", respectiv c inculpatul l-a contactat telefonic și a trebuit, între altele, s-i promit c va insista pe lâng reprezentantul cumprtorului, aspect care se contureaz și din redarea interceptrilor telefonice. Mai trebuie avut în vedere și aspectul c în cadrul convorbirii telefonice pe care inculpatul a purtat-o în data de 16.04.2009 cu partea vtmat, acesta folosește o serie de amenințri, dup cum urmeaz: "te rupeam în btaie", "ce btaie îți ddeam de nu te mai recunoștea nimeni", "te rupeam cu btaia în dou", ceea ce contureaz o conduit violent și agresiv de care ar putea fi inculpatul în raport cu cei care nu-i servesc interesele. În ce privește recuperarea prejudiciului, pe de o parte, aceasta s-a efectuat de la inculpații G și, partea vtmat declarând în faza de urmrire penal c a recuperat de la aceștia suma de 150.000 euro în urma rezoluțiunii voluntare a contractului, nefiind deci implicat și inculpatul; iar, pe de alt parte, acest fapt nu conduce la înlturarea pericolului social concret în contextul în care nu reflect regretul faptelor, ci dorința de a obține clemența organelor judiciare. În acest sens, este relevant c (așa cum rezult din interceptrile telefonice menționate anterior), fiind contactat de partea vtmat, anterior plângerii penale, pentru recuperarea pagubei, inculpatul nu a fcut altceva decât s o amenințe cu agresiunea fizic. Aspectele anterior expuse, manoperele ilicite efectuate pentru atingerea scopului, perioada de timp în care acestea s-au desfșurat și existența suspiciunii c inculpatul ar fi comis o fapt similar (sens în care exist plângerea penal înregistrat sub nr. 186/D/P/2009), contureaz un anumit profil psihologic și un anumit mod de percepere a acestuia de ctre terțe persoane, respectiv abilitatea de a comite fapte caracterizate prin convingerea terților de buna credinț pentru a-și atinge scopuri injuste, o anumit perseverenț infracțional ceea ce face ca pericolul concret pentru ordinea public s-și mențin caracterul de actualitate. Durata arestului preventiv nu este în speț un element care conduce la concluzia c trecerea timpului a diminuat starea de temere și pericolul pentru ordinea public în așa msur încât garanțiile oferite de obligarea de a nu prsi țara s fie suficiente pentru a asigura liniștea și sentimentul de securitate al cetțenilor, inculpatul fiind arestat în baza mandatului nr. 52/24.06.2009 emis de Tribunalul Timi Pe de alt parte, considerentele instanței de fond în sensul c inculpatul nu ar mai prezenta pericol social concret pentru ordinea public întrucât nu ar fi comis o infracțiune cu violenț nu pot fi însușite de ctre instanța de recurs întrucât pericolul pentru ordinea public nu se reduce numai la ipoteza în care inculpatul comite fapte caracterizate prin violenț.
În ce privește respectarea dreptului la libertate al inculpatului, este adevrat c detenția preventiv trebuie s aib un caracter excepțional, starea de libertate fiind starea normal - și ea nefiind admis s se prelungeasc dincolo de limitele rezonabile - independent de faptul c ea se va computa sau nu din pedeaps; îns în jurisprudența constant a Curții Europene a Drepturilor Omului, aprecierea limitelor rezonabile ale unei detenții provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecrui caz, pentru a vedea în ce msur "exist indicii precise cu privire la un interes public real care, fr a fi adus atingere prezumției de nevinovție, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecrii în stare de libertate". Prin urmare, instanța este obligat s vegheze la un just echilibru între msura privrii de libertate pe de o parte și interesul public de protecție a cetțenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de svârșire al faptei cu privire la care exist indicii c a avut loc cu participarea inculpatului și din consecințele acesteia. Infracțiunea imputat inculpatului prin actul de sesizare a instanței aduce atingere sentimentului de încredere în buna credinț care trebuie s guverneze actele juridice, în securitatea circuitului civil, cu impact social deosebit într-o economie de piaț, iar asemenea fapte, neurmate de o ripost ferm a societții, ar întreține climatul infracțional și ar crea fptuitorilor impresia c pot persista în sfidarea legii, ar echivala cu încurajarea tacit a acestora și a altora la svârșirea unor fapte similare și cu scderea încrederii populației în capacitatea de ripost a justiției și protecție a statului. Aceasta atrage și obligația pozitiv a statului, de a lua toate msurile care se impun pentru protejarea efectiv a drepturilor persoanelor, msuri rezonabile și adecvate. În condițiile speței, interesul public impune luarea msurilor necesare pentru a asigura protecția cetțenilor împotriva comiterii unor fapte ce afecteaz patrimoniul și prevaleaz înc în raport cu interesul inculpatului de a fi judecat în stare de libertate.
Potrivit art. 136 alin. 8.C.P.P. alegerea msurii preventive aplicate inculpatului trebuie s aib în vedere scopul acesteia, gradul de pericol social al infracțiunii, sntatea, vârsta, antecedentele și alte situații privind persoana faț de care se ia msura. În raport cu aceste criterii, precum și cu aspectele anterior analizate, instanța de recurs constat c msura arestrii preventive își menține în continuare caracterul adecvat și de necesitate pentru siguranța public.
Astfel fiind, în temeiul prevederilor art. 38515alin. 1, pct. 2 lit. d va C.P.P. fi admis recursul declarat de Ministerul Public - Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizat și Terorism - Serviciul Teritorial Timi șoara, împotriva încheierii penale de ședinț din 19 octombrie 2009 pronunțat de Tribunalul Timi ș în dosarul nr-.
Va fi casat în parte încheierea penal recurat și rejudecând, în temeiul prevederilor art. 3002Cpp, raportat la prevederile art. 160 Cpp, va menține msura arestrii preventive a inculpatului, fiul lui și, nscut la data de 02.12.1977 în T, domiciliat în T, str. - -, bloc 303,.2,.11, jud. T, CNP - -, în prezent deținut în Penitenciar T, urmând ca temeinicia și legalitatea acesteia s fie reverificat anterior expirrii duratei legale de 60 zile.
Se vor menține nemodificate celelalte dispoziții ale încheierii penale recurat.
În temeiul prevederilor art. 192 alin. 3.C.P.P. cheltuielile judiciare în recurs vor rmâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul prevederilor art. 38515alin. 1, pct. 2 lit. d admite C.P.P. recursul declarat de Ministerul Public - Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizat și Terorism - Serviciul Teritorial Timi șoara, împotriva încheierii penale de ședinț din 19 octombrie 2009 pronunțat de Tribunalul Timi ș în dosarul nr-.
Caseaz în parte încheierea penal recurat și rejudecând, în temeiul prevederilor art. 3002Cpp, raportat la prevederile art. 160 Cpp, menține msura arestrii preventive a inculpatului, fiul lui și, nscut la data de 02.12.1977 în T, domiciliat în T, str. - -, bloc 303,.2,.11, jud. T, CNP - -, în prezent deținut în Penitenciar T, urmând ca temeinicia și legalitatea acesteia s fie reverificat anterior expirrii duratei legale de 60 zile.
Menține nemodificate celelalte dispoziții ale încheierii penale recurat.
În temeiul prevederilor art. 192 alin. 3.C.P.P. cheltuielile judiciare în recurs rmân în sarcina statului.
Definitiv.
Pronunțat în ședinț public azi, 22 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECTOR, JUDECTOR,
- - - - - -
Grefier,
Red.-23.10.2009
Tehnored. -26.10.2009
Prim instanț: jud. - Tribunalul Timi
Președinte:Laura BogdanJudecători:Laura Bogdan, Constantin Costea, Ion Dincă
