Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 110/2008. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIE Nr. 110 R Dosar nr-

Ședința publică de la 11 Februarie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Simona Franguloiu

JUDECĂTOR 2: Nicoleta Hădărean

JUDECĂTOR 3: Alina Constanța C

GREFIER -

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,

- procuror în cadrul Parchetului

de pe lângă Curtea de Apel Brașov

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 7 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.

Dezbaterile în cauză au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio - video.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat în stare de arest, asistat de apărătorul ales, avocat.

Procedura îndeplinită.

Întrebate fiind, părțile declară că nu au alte cereri de formulat.

Instanța constată cauza în stare de soluționare și, potrivit art. 385/13 Cod procedură penală, acordă cuvântul la dezbateri.

Avocat solicită admiterea recursului, casarea încheierii Tribunalului Brașov și, rejudecând, să se dispună înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, pentru următoarele considerente:

Din declarațiile martorilor audiați la instanța de fond rezultă un puternic dubiu asupra inculpatului, indiciile conducând către o altă persoană ca fiind autorul faptei de omor, astfel că, potrivit principiului "in dubio pro reo" acesta trebuie să profite inculpatului și nu actului de sesizare,.

Pe de altă parte, consideră că trebuie avută în vedere starea de sănătate a inculpatului, tuberculoză în fază contagioasă, transportul acestuia de la Penitenciarul Jilava la Penitenciarul Codlea și instanță putând avea efecte negative asupra vieții inculpatului.

Instanța are posibilitatea impunerii unor reguli dintre cele prev de art 145 alin 1/1 Cod procedură penală de care depinde buna desfășurare a procesului penal, astfel că solicită admiterea recursului și înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului declarat de inculpat apreciind că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.

Principiul invocat de apărare este aplicabil în speță, însă trebuie coroborat cu probele administrate la urmărirea penală și la cercetarea judecătorească, în cauză fiind realizate condițiile prev de art 143 Cod procedură penală.

Așa cum rezultă din calea de atac a inculpatului, nu se contestă existența măsurii preventive, ci se solicită înlocuirea acesteia cu altă măsură preventivă.

Pe de altă parte, instanța de fond a depus diligențele necesare pentru judecarea cauzei într-un termen rezonabil, astfel la 31 mai 2007 s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, expertiza care urmează a fi efectuată a fost solicitată de către inculpat.

Față de toate aceste aspecte, faza procesuală și gravitatea infracțiunii săvârșite, apreciază că sunt realizate condițiile prev de art 143, 148 Cod procedură penală pentru a se menține în continuare starea de arest preventiv, starea de sănătate neputând constitui un argument pentru a se dispune înlocuirea măsurii arestării preventive, astfel că solicită respingerea recursului și menținerea încheierii tribunalului ca legală și temeinică.

Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită a se dispune punerea sa în libertate pentru a-și face o apărare corespunzătoare și pentru a dovedi că nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii de omor, că el nu a făcut decât să aplice două lovituri în mâna victimei.

CURTEA

Deliberând asupra recursurilor penale de față:

Constată că prin încheierea de ședință din data de 7.02.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-, a fost respinsă cererea formulată de inculpatul, deținut în Penitenciarul Codlea în baza mandatului de arestare preventivă nr.11/2007 emis de Tribunalul Brașov, privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut în esență că măsura arestării preventive a inculpatului a fost dispusă cu respectarea tuturor dispozițiilor procesual penale incidente în cauză iar temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri, respectiv cele prevăzute de art. 148 lit. b și f Cod procedură penală subzistă în continuare.

S-a reținut de către prima instanță că pentru a se putea proceda la înlocuirea măsurii arestării preventive este necesar ca temeiurile care au determinat arestarea preventivă să se schimbe; este adevărat că în speță a fost administrată cea mai mare parte a probatoriului însă această împrejurare nu este de natură concluziona că nu mai subzistă condiția premisă prevăzută de art. 143 Cod procedură penală; împrejurarea că efectuarea expertizei medico-legale dispusă în cauză durează de trei luni, nu constituie încă, raportat la timpul scurs de la luarea măsurii arestării preventive și la modul de derulare a cercetării judecătorești un motiv în favoarea constatării atingerii termenului rezonabil.

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs inculpatul criticând-o pentru netemeinicie și solicitând casarea ei iar în cadrul rejudecării pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se admită cererea formulată de el de a se înlocui măsura arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, cu consecința punerii sale în libertate.

În motivarea recursului formulat, s-a arătat că nu inculpatul este autorul infracțiunii reținute în sarcina sa, iar materialul probator administrat până în prezent nu conturează vinovăția sa, la dosar neexistând acele probe sau indicii temeinice care să permită privarea de libertate în continuare a inculpatului. De asemenea o parte din actele de urmărire penală au fost administrate cu încălcarea dispozițiilor legale astfel încât, dând relevanță și principiului "in dubio pro raeo" care profită inculpatului, se impune înlocuirea măsurii arestării a inculpatului cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, cu atât mai mul cu cât este necesară internarea urgentă în spital a acestuia fiind suferind de tuberculoză în fază contagioasă.

Analizând încheierea atacată, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține că recursul formulat de către inculpat este nefondat pentru următoarele considerente:

Prin încheierea ședinței camerei de consiliu nr. 11/31.05.2007.2007 a Tribunalului Brașovs -a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de omor prevăzut de art. 174 alin 1 Cod penal constând în esență în aceea că la data de 22.05.2007 în jurul orei 21 inculpatul, însoțit fiind de învinuiții, și, a lovit cu un corp contondent în zona capului pe numitul, angajat la ", ce-și desfășura activitatea de paznic la fosta rampă de gunoi a Municipiului

Temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive au fost cele prevăzute de dispozițiile art. 148 lit. b și f Cod procedură penală.

Analizând cererea formulată de inculpatul privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara instanța de recurs constată că în mod corect a apreciat prima instanță că nu au intervenit în speță împrejurări noi care să conducă la modificarea temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii preventive și nici nu au dispărut aceste temeiuri astfel încât în mod judicios a considerat că se impune privarea de libertate în continuare a inculpatului, în speță fiind incidente în continuare dispozițiile art. 148 lit. b și f Cod procedură penală.

Materialul probator existent până în prezent la dosar confirmă bănuiala săvârșirii de către inculpat a infracțiunii reținute în sarcina sa, chiar dacă acesta la acest moment procesual că el este cel care a aplicat lovitura care a condus la decesul victimei.

Inculpatul se găsește încă, așa cum corect a apreciat prima instanță în situația prev. de art. 148 lit. b Cod procedură penală, întrucât datele existente la dosar din care rezulta - la data luării măsurii arestării preventive - că inculpatul a încercat să zădărnicească aflarea adevărului în mod direct și indirect prin influențarea unor martori, sunt încă în măsură să dovedească incidența acestui text de lege. Astfel, din actele și lucrările dosarului rezultă împrejurarea că anterior prinderii inculpatului de către organele de poliție, acesta, împreună cu și cele două concubine ale acestora au stabilit "planul acelei zile", respectiv ce vor spune în situația în care vor fi prinși, intenția fiind evidentă de zădărnicire a aflării adevărului; aceste date se coroborează cu atitudinea oscilantă a inculpatului în cursul procesului penal - acesta din urmă negând inițial orice implicare în derularea evenimentelor care au dus la decesul victimei pentru ca mai apoi să recunoască participarea la aceste evenimente, negând însă că el ar fi cel care a aplicat lovitura care a condus la decesul victimei - și vin să confirme incidența în continuare în cauză a dispozițiilor art. 148 lit. b Cod procedură penală.

În speță sunt de asemenea întrunite în continuare în mod cumulativ și dispozițiile literei faa rt. 148 Cod procedură penală, în sensul că infracțiunea reținută în sarcina inculpatului este pedepsită cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar la dosar există date certe că lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Această stare de pericol pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul concret al faptei însă, nici nu pot fi ignorate - atunci când se analizează dacă lăsarea în libertate a unui inculpat prezintă pericol concret pentru ordinea publică - circumstanțele reale în care au fost comise infracțiunile, natura și gravitatea acestora, numărul persoanelor care au contribuit la producerea rezultatului și modul organizat în care aceștia au acționat, circumstanțele personale ale inculpatului, anturajul pe care îl are acesta și conduita adoptată ulterior săvârșirii faptei; atâta timp cât la dosar nu se află vre-o dovadă din care să reiasă că afecțiunile de care suferă condamnatul nu pot fi tratate în rețeaua sanitară a penitenciarelor, acest motiv nu poate conduce, singur, la concluzia că se impune înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului cu o altă măsură neprivativă de libertate.

Față de împrejurarea că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu au suferit până în prezent modificări și nici nu au dispărut, ci dimpotrivă ele subzistă, așa cum s-a arătat anterior și impun privarea de libertate în continuare a inculpatului și văzând de asemenea stadiul cercetării judecătorești precum și împrejurarea că durata arestării preventive a inculpatului se circumscrie unui termen rezonabil, în acord cu prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului și cu Jurisprudența CEDO în materie, în mod corect a procedat prima instanță respingând cererea formulată de inculpat privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara.

În considerarea celor expuse, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, se va respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 7.02.2008 pronunțată de Tribunalului Brașov în dosarul penal nr- care va fi menținută ca legală și temeinică.

În baza art. 192 alin 2 Cod procedură penală va fi obligat inculpatul recurent să plătească statului suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul fiul lui și, născut la data de 15.09.2008, deținut actualmente în Penitenciarul Codlea, împotriva încheierii de ședință din data de 7.02.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-, pe care o menține.

În baza art. 192 alin 2 Cod procedură penală obligă inculpatul recurent să plătească statului suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Definitivă

Pronunțată în ședință publică azi, 11.02.2008

Președinte Judecător Judecător

- - - - - C

GREFIER

Red. NH/25.02.2008

MB/25.02.2008

- 2 exemplare -

Jud fond -

ROMANIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DOSAR NR-

Din 11.02.2008

CĂTRE

PENITENCIARUL CODLEA

Vă facem cunoscut că prin decizia penală nr 110/R din 11.02.2008 pronunțată de Curtea de Apel Brașov în dosarul nr - s-a respins ca nefondat recursul formulat de inculpatulfiul lui și, născut la data de 15.09.2008 deținut în baza mandatului de arestare preventivă nr. 11/2007 emis de Tribunalul Brașovîmpotriva încheierii de șeidnță din data de 07.02.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov dosarul penal nr -, ce a fost menținută.

Alăturat vă înaintăm copia minutei deciziei penale amintite pentru a fi comunicată, potrivit art. 360 Cod procedură penală, inculpatului, aflat în penitenciarul dumneavoastră.

PREȘEDINTE GREFIER

- -

ROMANIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DOSAR NR-

Copia minutei deciziei penale nr 110/

din 11.02.2008

** * *

În numele Legii

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 15.09.2008, deținut actualmente în Penitenciarul Codlea, împotriva încheierii de ședință din data de 07.02.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-, pe care o menține.

În baza art. 192 alin 2 Cod procedură penală obligă inculpatul recurent să plătească statului suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 11.02.2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

ROMANIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DOSAR NR-

Din 11.02.2008

CĂTRE

TRIBUNALUL BRAȘOV

Vă trimitem alăturat dosarul dumneavoastră nr - la care sunt atașate - dosarul de urmărire penală 195/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, dosarele nr -, - și - ale Curții de Apel Brașov, făcându-vă cunoscut că prin decizia penală nr 110/R din 11.02.2008 pronunțată de Curtea de Apel Brașov în dosarul nr - s-a respins ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 07.02.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov dosarul penal nr -, ce a fost menținută.

PREȘEDINTE GREFIER

- -

Președinte:Simona Franguloiu
Judecători:Simona Franguloiu, Nicoleta Hădărean, Alina Constanța

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 110/2008. Curtea de Apel Brasov