Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 149/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 149/ DOSAR NR-
Ședința publică din data de 27 februarie 2009
Completul de judecată format din:
PREȘEDINTE: Manuela Barbu JUDECĂTOR 2: Laura Popa
- - - JUDECĂTOR 3: Elena Barbu
- - - Judecător
- - - Grefier
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public
- procuror în cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
DIICOT - Serviciul Teritorial Brașov
Pe rol fiind recursului declarat de inculpatul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Brașov împotriva încheierii de ședință din data de 24 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio-video.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul inculpat, în stare de arest, asistat din oficiu de avocat.
Procedură îndeplinită.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului potrivit dispozițiilor art. 385/13 pr.pen.
Reprezentanta parchetului susține recursul formulat solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov prin care s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive dispusă față de inculpat cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea. Apreciază soluția pronunțată în cauză ca nefiind legală și temeinică pentru considerentele ce le expune în continuare.
De la momentul punerii inculpatului sub puterea mandatului de arestare preventivă nu s-au modificat temeiurile ce au stat la baza emiterii acestuia și nici nu au intervenit temeiuri noi care să justifice lăsarea în libertate. a se avea în vedere că faptele reținute în sarcina inculpatului au fost comise în perioada 2000-2003, fost emis pe numele acestuia mandat de arestare preventivă în lipsă, inculpatul a fost arestat pe teritoriul Italiei și ulterior adus în țară în vedere punerii în executare a mandatului.
Susține că la acest moment procesual nu există elemente din care să rezulte că judecarea cauzei s-ar face cu întârziere datorită faptului că doi dintre inculpați sunt încarcerați la Penitenciarul din, întrucât există posibilitatea disjungerii cauzei față de aceștia.
Pentru aceste considerente întrucât raportat la natura infracțiunilor comise lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol pentru ordinea publică apreciază că se impune menținerea stării de arest preventiv motiv pentru care solicită admiterea recursului.
Avocat solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat în cauză și menținerea ca fiind legală și temeinică a încheierii atacate. Apreciază că în acest moment pericolul concret pentru ordinea publică nu mai subszistă motiv pentru care Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în mod corect a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea.
Întrucât termenul rezonabil impus de CEDO a fost depășit iar temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive s-au modificat apreciază că soluția tribunalului este justificată astfel că solicită menținerea acesteia.
Intimatul inculpat, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței măsura ce va fi dispusă.
CURTEA
supra recursului de față;
Prin încheierea de ședință din 24.02.2009 Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, apreciind că temeiurile pentru care a fost luată măsura preventivă s-au schimbat, făcând aplicațiunea prevederilor art. 139 alin. 1 raportat la art. 145 Cod procedură penală, a înlocuit măsura arestării preventive a inculpatului cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea B, cu motivația că trecerea timpului și perioada petrecută în detenție pe teritoriul Italiei a diminuat amploarea socială a fenomenului infracțional, iar pe de altă parte, durata termenului rezonabil raportată la natura și gravitatea infracțiunii, la complexitatea cauzei s-a împlinit.
Mai exact, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Brașov, din data de 28 octombrie 2008 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților arestați în lipsă pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 12 alin.1, 2 lit.a din legea nr. 678/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (4 acte materiale), trafic de minori prevăzută de art. 13 alin.1,2,3,4 din legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (3 acte materiale) cu aplicarea art. 75 lit.c și a art. 33 lit.a Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin.1,2 lit.a din legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (4 acte materiale), trafic de minori prevăzută de art. 13 alin.1, 2,3,4 din legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal (3 acte materiale) cu aplicarea art. 75 lit.c și a art. 33 lit.a din Codul penale și pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin.1,2 lit.a din legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal (4 acte materiale), trafic de minori prevăzută de art. 13 alin.1,2,3,4 din legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal (3 acte materiale) cu aplicarea art. 75 lit.c Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit.a Cod penal.
În actul de sesizare a instanței s-a reținut în esență că în cursul anului 2002 inculpații, au racolat diferite persoane minore și majore, unele cu handicap fizic, de etnie romă sau din pătura foarte săracă a populației, pe care le-au ademenit fie prin oferirea unor locuri de muncă, fie li s-a spus că urmează să cerșească, promițându-li-se o parte din câștig sau achiziționarea unor proteze necesare ameliorării infirmităților fizice de care sufereau o parte din victime. activității inculpaților a fost asigurată de împrejurarea că între aceștia exista o legătură de rudenie, situație ce a permis ca unii dintre inculpați să se ocupe de recrutarea persoanelor traficate, alții de întocmirea formalităților necesare eliberării pașapoartelor, alții de găzduirea persoanelor traficate în diferite locuințe din municipiul B, alții de transportarea victimelor peste graniță, iar alții de supravegherea activității de cerșetorie.
Prin încheierea Tribunalului pentru Minori și Familie nr. 38 din data de 4 septembrie 2006 s-a dispus arestarea inculpaților în lipsă pe o perioadă de 30 de zile începând cu data punerii în executare a mandatelor de arestare, reținându-se ca temei al luării acestei măsuri preventive art. 149 alin.1 Cod procedură penală raportat la art. 148 alin.1 lit.c, e, h și i Cod procedură penală (anterior modificării prin legea nr. 356/2006) în cazul inculpaților și, și respectiv art. 149 alin.1 Cod procedură penală raportat la art. 148 lit.c,e,f,h și i Cod procedură penală (anterior modificării prin legea nr. 356/2006( în cazul inculpatului.
Prin încheierea din data de 17 decembrie 2008 Tribunalul pentru Minori și Familie Brașova reținut că inculpatul prezent în fața instanței de judecată nu a ridicat obiecțiuni în ceea ce privește identitatea sa și nici nu a făcut alte obiecțiuni, motiv pentru care s-a dispus în temeiul art. 153 alin. 3 teza a II-a Cod procedură penale executarea mandatului de arestare preventivă emis pe numele inculpatului, pe o perioadă de 30 de zile cu începere de la data de 17 decembrie 2008 și până în data de 15 ianuarie 2009 inclusiv. În ceea ce privesc temeiurile care au stat la baza arestării preventive a inculpatului s-a constatat că art. 148 lit.c,f,h și i Cod procedură penală din vechea reglementare și-au găsit parțial corespondentul în actuala reglementare în dispozițiile art. 148 lit.a, e și f Cod procedură penală.
Văzând că inculpatul a petrecut o perioadă de detenție în Italia unde a fost cercetat, judecat și condamnat de o instanță străină pentru infracțiuni similare, prima instanță, dată fiind și durata scursă de la săvârșirea infracțiunii a apreciat că nu mai există temeiul care să justifice privarea sa de libertate în cursul judecății, înlocuind măsura arestării preventive cu alta restrictivă de libertate.
Curtea, sesizată cu recursul promovat de parchet, constată că temeiurile arestării preventive subzistă și în prezent, având corespondent în dispozițiile art. 148 lit. a), e) și f) Cod procedură penală, date fiind gravitatea deosebită a faptelor, numărul și vârsta părților vătămate implicate, incidența prevederilor art. 41 alin. 2 Cod penal dictată de pluralitatea acțiunilor de aceeași natură, infracțiunile comise ulterior, cu intenție pe teritoriul altui stat unde s-a refugiat, limitele speciale de pedeapsă aferente infracțiunilor comise, influența pe care inculpatul o are asupra părților vătămate, existând indicii care să justifice temerea că acesta va încerca perfectarea unor înțelegeri frauduloase cu acestea.
Apreciind că lăsarea inculpatului în libertate ar prezenta un real pericol pentru ordinea publică, Curtea rejudecând, respinge cererea de revocare a măsurii arestării preventive, văzând numărul și natura infracțiunilor în discuție, pluralitatea inculpaților trimiși în judecată, indiciile relative la participațiunea acestora, la contribuțiile lor prezumtive, maniera ipotetică de operare la care inculpatul de față a apelat (recrutarea unor persoane minore și majore, unele cu handicap fizic, fie de etnie romă, fie din pătura săracă a societății, ademenirea lor prin oferirea unor locuri de muncă).
Prin urmare, rejudecând cauza urmare a admiterii recursului dedus judecății, Curtea ținând cont că cercetarea judecătorească n-a fost finalizată, menține măsura arestării preventive a inculpatului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov împotriva încheierii de ședință 24.02.2009 pronunțată în dosarul nr- de către Tribunalul pentru minori și Familie Brașov pe care o casează sub aspectul înlocuirii măsurii arestării preventive și rejudecând
Respinge cererea de revocare a măsurii arestării preventive formulată de inculpatul, fiul lui G și, născut la data de 13 septembrie 1971 în B, CNP -, domiciliat în B,-, județul
Menține măsura arestării preventive a inculpatului.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 100 lei se avansează din fondurile Ministerului d e Justiție și se include în cheltuielile judiciare care rămân în sarcina statului.
Definitivă
Pronunțată în ședință publică azi 27.02.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red. MB/2.03.2009
Dact.BD/3.03.2009
Jud. fond
- 4 exemplare
Președinte:Manuela BarbuJudecători:Manuela Barbu, Laura Popa, Elena Barbu
