Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 1763/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR. 11247/2/2009
2759/2009
DECIZIA PENALĂ NR.1763
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 02.12.2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Cristina Rotaru
JUDECĂTOR 2: Luciana Mera
JUDECĂTOR 3: Viorica Costiniu
GREFIER - - -
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL B - a fost reprezentat prin procuror.
Pe rol judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședința din 19.11.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut in ședința publică răspunde recurentul inculpat in stare de arest si asistat de avocat ales.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul de către grefierul de ședința, după care,
Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Apărătorul din oficiu al recurentului inculpat solicită admiterea recursului, casarea în parte a încheierii de ședință din data de 02.12.2009 și pe fond, rejudecând, admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, urmând ca inculpatul să se supună tuturor condițiilor impuse de lege. Susține că la analiza cererii, instanța trebuie să aibă în vedere disp.art.160/2 alin. Cpp, art.160/8 Cpp, texte de lege în baza cărora cererea este întemeiată. Având în vedere stadiul procesual, la instanța de fond fiind audiați inculpații si aproape toți martorii, care au menținut declarațiile date anterior si au declarat că nu au fost influențați, astfel că nu există riscul influențării administrării probatoriului, a părților din dosar, sau aflării adevărului. Apreciază excesivă măsura arestării care durează de circa 11 luni și consideră că se poate dispune liberarea sub control judiciar a inculpatului.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului, ca neîntemeiat, încheierea de ședința fiind legala și temeinică, in mod corect fiind respinsă cererea de liberare sub control judiciar, motivat de faptul ca temeiurile avute in vedere la luarea măsurii arestării preventive exista si in continuare, ca buna desfășurare a procesului penal nu poate fi asigurată, potrivit art.136 alin.2 Cpp prin liberarea provizorie sub control judiciar. Instanța a reținut că, in ceea ce privește întrunirea disp.art.143 Cpp, nu sunt administrate probe din care se contureze o alta situație de fapt, diferita de cea care rezulta din indiciile temeinice existente la momentul luării măsurii arestării preventive. In raport de stadiul procesual al cauzei, împrejurarea ca nu s-au modificat temeiurile care au dus la luarea măsurii arestării preventive, de pericolul social pe care îl prezintă judecarea inculpatului in stare de libertate, in mod corect tribunalul a constatat ca fiind nefondată cererea de liberare sub control judiciar.
In ultimul cuvânt, recurentul inculpat declară că are familie, un copil minor, a recunoscut complicitatea la înșelăciune si dorește să-i fie admisă cererea de liberare sub control judiciar.
CURTEA
Asupra recursului penal de față.
Prin încheierea de ședință din 19.11.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția a II-a penală în dosarul nr-, au fost respinse ca nefondate cererile formulate de inculpații, și.
Prin rechizitoriul nr.67/P/2009 emis la data de 21.05.2009 de MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Tribunalul București, a fost trimis în judecată inculpatul, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune, instigare la fals material în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals prev. și ped.de art.215 alin.1,2,3 și 5, art.25 Cod penal raportat la art.290 Cod penal și art.291 Cod penal, fiecare cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.37 lit.b, toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, în fapt reținându-se că împreună cu alți inculpați a indus în eroare pe reprezentații SRL care a fost prejudiciată cu suma de 138.600 RON prin vânzarea unei cantități de ulei care nu a fost plătită, deși se făcuse dovada că există disponibil în cont, dar disponibilul a fost retras imediat după ce s-a făcut dovada existenței acestei sume. De asemenea, inculpatul împreună cu alți inculpați trimiși în judecată în prezenta cauză au fost prinși în flagrant, în timp ce induceau în eroare pe reprezentanții DGP petrol SRL cu suma de -,13 lei în sensul că s-a oferit să livreze acestei societăți o cantitate de motorină pe care urma să o achiziționeze de la societatea furnizoare, oferindu-i un ordin de plată fals.
Tribunalul a apreciat că există în continuare temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și buna desfășurare a procesului penal nu poate fi asigurată, potrivit art.136 alin.2 Cod procedură penală, prin liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatului, fiind întrunite condițiile prevăzute de art.143 Cod procedură penală.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs inculpatul criticând soluția ca netemeinică și nelegală și solicitând admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
Curtea, analizând încheierea recurată prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu conform art.3856Cod procedură penală, constată că recursul formulat este nefondat.
Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, instigare la fals material în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals prev.de art.215 alin.1,2,3 și 5, art.25 raportat la art.290 Cod penal și art.291 Cod penal, fiecare cu aplicarea art.41 alin.2 și 37 lit.b Cod penal,
reținându-se în sarcina că împreună cu alți inculpați a indus în eroare pe reprezentații SRL care a fost prejudiciată cu suma de 138.600 RON prin vânzarea unei cantități de ulei care nu a fost plătită, deși se făcuse dovada că există disponibil în cont, dar disponibilul a fost retras imediat după ce s-a făcut dovada existenței acestei sume. De asemenea, inculpatul împreună cu alți inculpați trimiși în judecată în prezenta cauză au fost prinși în flagrant, în timp ce induceau în eroare pe reprezentanții DGP Petrol SRL cu suma de -,13 lei în sensul că s-a oferit să livreze acestei societăți o cantitate de motorină pe care urma să o achiziționeze de la societatea furnizoare, oferindu-i un ordin de plată fals.
În cauză există indicii temeinice care justifică aprecierea rezonabilă că inculpatul a participat la săvârșirea faptelor ce i se rețin în sarcină.
Temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri se mențin și în continuare întrucât nu s-au administrat probe din care să reiasă că aceste temeiuri au încetat.
De aceea, cererea formulată de inculpatul de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi țara este nefondată.
În ceea ce privește cererea de liberare provizorie sub control judiciar, Curtea reține că o durată a măsurii arestării preventive de 11 luni nu apare ca fiind nerezonabilă în raport de complexitatea activității infracționale reținute în cauză și de numărul inculpaților.
Curtea constată că deși prima instanță nu a făcut vorbire despre admisibilitatea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.1602Cod procedură penală pentru admisibilitatea unei astfel de cereri, întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru una din infracțiunile ce se rețin în sarcina inculpatului și anume pentru infracțiunea prevăzută de art.215 alin.1,2,3 și 5 Cod penal, este mai mare de 18 ani.
Aspectul că prima instanță a cercetat și fondul problemei nerespingând cererea ca inadmisibilă este în favoarea inculpatului, operând principiul non reformatio in pejus care împiedică reformarea acestei încheieri în cadrul recursului formulat de inculpat, însă acest fapt nu poate fi omis din vedere la aprecierea făcută de instanța de recurs.
De aceea, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, iar în baza art.192 alin.2 Cod procedură penală va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 19.11.2009 pronunțată de Tribunalul București - secția a II-a penală în dosarul nr-.
Obligă recurentul la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 2 decembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex./18.01.2010
Președinte:Cristina RotaruJudecători:Cristina Rotaru, Luciana Mera, Viorica Costiniu
