Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 405/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIENr. 405
Ședința publică de la 23 Iulie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE I - -
JUDECĂTOR 1: Iulia Elena Ciobanu
JUDECĂTOR 2: Mihaela Chirilă Chirvasă
Grefier
Ministerul publica fost reprezentat prin procuror
La ordine soluționarea recursului penal " menținere arestare preventivă" promovat de inculpatul recurent, fiul lui și, născut la data de 26.o1.1973, în prezent deținut în Penitenciarul Iași, împotriva încheierii de ședință din 10.07.2008 a Tribunalului Iași pronunțată în dosarul nr-.
Conform art.297 Cod procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților, constatându-se că se prezintă inculpatul recurent asistat de domnul avocat ales.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Interpelat fiind, inculpatul precizează că își menține recursul formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, și verificând actele și lucrările dosarului, Curtea constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în susținerea recursului promovat.
Avocat, având cuvântul, susține că inculpatul a fost arestat pentru că se pretinde de către DIICOT că ar fi vândut unui colaborator acoperit o mulțime de pastile ecstasy- droguri de mare risc.
Trecând peste faptul că nici în acest dosar nu se poate vorbi despre indicii temeinice ci de probe, ca probatoriu pe care parchetul l-a avut este un raport de expertizare a pastilelor ce au fost găsite asupra investigatorului și care se pretinde că au fost date acestuia de către inculpat.
La momentul în care s-a realizat flagrantul, acest pachet de "" în care se pretinde că ar fi fost acele pastile, ar fi trebuit să fie împachetat și sigilat cu un sigiliu al domnilor de la poliție, lucru care nu s-a întâmplat, fapt ce creează un dubiu foarte mare. de unde se poate avea certitudinea că acel pachet pe care pretinde investigatorul că l-ar fi primit de la inculpat, conține exact aceleași pastile care au fost supuse examinării.
Nu s-a respectat această cerință care este cât de poate de necesară.
După ce s-au examinat acele pastiluțe, lucrătorii au sigilat restul de material halucinogen, dar înainte nu au făcut acest lucru. Le-au expus, le-au măsurat, le-au fotografiat. Se poate crede că au fost înlocuite? Poate exista bănuiala că pentru a inculpa pe acest om, au fost înlocuite? Modul în care au acționat lucrătorii DIICOT poate conduce la acest lucru și atâta timp cât există această bănuială ea trebuie să profite inculpatului.
De asemenea, se poate observa cu foarte multă ușurință din procesele verbale întocmite de lucrătorul care a fost sub acoperire că avea în vedere cumpărarea a 1000 pastile de ecstasy, 100 gr. de cannabis, hașiș, anterior momentului, cu două zile înainte de a se realiza flagrantul, moment în care inculpatul era plecat împreună cu fratele său în Italia de unde s-au întors cu marfă, dar nu de genul celei despre care este vorba în dosar, ci papuci, îmbrăcăminte pentru că din asta trăiește.
Dosarul, cu câteva mici scăpări, dar de esență, este bine lucrat numai că lipsește un anumit aspect: nu se poate face legătura dintre momentul plecării lui cu și cu colaboratorul acoperit, la P și momentul întoarcerii cu drogurile, motivându-se nu a putut fi urmărit ca să nu se deconspire. De ce? De unde știau că vor deconspirați?
Lipsește această legătură dintre momentul în care se pleacă din Tg., momentul P în care inculpatul spune: "am fost să restitui unei persoane din P - notar- suma de 2000 Euro pe care mi-i împrumutase pentru a achiziționa mărfuri din Italia, nu l-am găsit, m-am întors și m-a dus înapoi la Tg.. De unde rezultă că a luat pastilele cât a fost plecat la P? Nu se poate face această legătură.
Inculpatul are un copil minor, fiind singurul întreținător al familiei prin activitatea descrisă mai sus. Nu are antecedente penale, recunoaște că a participat, dar nu era drogul lui și nu a negociat el. Nu s-a demonstrat că inculpatul a adus drogurile în țară, că le-a adus din P și că le-ar fi dat investigatorului sub acoperire.
Care este pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta inculpatul dacă ar fi lăsat în libertate?
În concluzie, raportat șa cele susținute mai sus, domnul avocat solicită admiterea recursului și judecarea inculpatului în stare de libertate.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, apreciază că în cauză există probe, au mai fost administrate de la momentul care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive, în condițiile în care trimis și rechizitoriul.
Apreciază că încheierea recurată este legală și temeinică, instanța de fond a avut în vedere ca argument un probatoriu consistent, condițiile concrete în care ar fi fost săvârșită infracțiunea pentru care inculpatul este cercetat și a apreciat că subzistă temeiurile inițiale care au condus la arestarea inițială.
Pericolul pentru ordinea publică nu poate fi privit doar ca un pericol abstract ci prin raportare la infracțiunea concretă pretins a fi fost săvârșită de către inculpat, la valoarea socială pretins a fi fost lezată.
Pune concluzii de respingere a recursului promovat de către inculpat, ca nefondat.
Inculpatul, având cuvântul, achiesează la concluziile formulate de apărătorul său și solicită să fie cercetat în stare de libertate.
Declarând închise dezbaterile, cauza rămâne în deliberare și în pronunțare.
Ulterior deliberării,
CURTEA DE APEL:
Deliberând asupra recursului penal de față.
Prin încheierea de ședință din 10.07.2008, Tribunalul Iașia constatat în baza disp. art. 300 ind. 1 al. 1 Cod procedură penală ca fiind legală și temeinică măsura arestării preventive luată față de inculpatul-,fiul lui și, născut la 26.01.1973, și în baza disp. art. 300 ind. 1 alin. 3 Cod procedură penală raportat la art. 160 ind. "b" alin. 3 Cod procedură penală a menținut măsura arestării preventive luată în ce privește inculpatul.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că din materialul probator administrat în cauză rezultă suficiente indicii temeinice și chiar probe certe în accepțiunea art. 143 Cod procedură penală și relevă că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă și în prezent un pericol concret pentru ordinea publică, pericol demonstrat de gravitatea deosebită a faptei bănuit că a fost comisă de inculpați, valorile sociale lezate, modalitatea concretă în care se prezumă că a fost desfășurată activitatea infracțională, urmările grave ce s-ar fi putut produce dacă drogurile de mare risc ar fi fost comercializate, de sentimentul de insecuritate socială pe care îl generează în societate săvârșirea faptelor de genul aceleia în discuție.
Împotriva încheierii a formulat recurs inculpatul.
Motivând oral recursul -prin apărător - inculpatul susține că nu există indicii temeinice sau probe care să susțină acuzarea iar circumstanțele personale cu referire la lipsa antecedentelor penale, situația familială, atitudinea procesuală corectă și cooperantă -, toate acestea relevă lipsa pericolului concret pentru ordinea publică ce l-ar prezenta inculpatul în stare de libertate.
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmează:
Inculpatul - a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc prev. și ped. de art. 2 al. 1 din Legea 143/2000, constând în aceea că, în ziua de 22.04.2008 împreună cu aflându-se pe raza localității Tg. a vândut investigatorului acoperit "" 296 pastile ecstasy în schimbul sumei de 7000 Euro.
Inculpatul a fost arestat preventiv la data de 23.04.2008, Tribunalul Iași reținând că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 143 și 148 lit. f Cod procedură penală. Măsura arestării preventive a fost prelungită de instanță.
Curtea de Apel constată că, judicios tribunalul prin încheierea recurată a reținut că nu sunt incidente dispozițiile art. 300 ind. 1 al.2 Cod procedură penală, în condițiile în care temeiurile care au determinat arestarea inculpatului impun în continuare privarea de libertate.
Din analiza datelor cuprinse în dosarul cauzei, se desprinde în mod necesar presupunerea că inculpatul a comis fapta pentru care este acuzat.
Instanța de fond a constatat în mod judicios că, în cauză există suficiente indicii temeinice și chiar probe în accepțiunea disp. art. 143 Cod procedură penală (procesul -verbal de constatare a infracțiunii flagrante, raportul de constatare tehnico științifică din 22.04.2008, procesul verbal de interceptare a convorbirilor telefonice, raportul investigatorului acoperit, procesul verbal de consemnare a bancnotelor).
Argumentele invocate în motivarea căii de atac nu au nici o relevanță pentru temeiurile arestării preventive, neputând determina incidența art. 300 ind. 1 al. 2 Cod procedură penală.
Nici împrejurările ce țin de persoana inculpatului nu constituie argumente care să justifice revocarea sau înlocuirea măsurii arestării.
Constatând că nu sunt motive de casare a încheierii recurate, în temeiul art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat recursul inculpatului care va fi obligat să plătească statului cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, deținut în Penitenciarul Iași, împotriva încheierii de ședință din 10.07.2008, pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-.
Obligă inculpatul să plătească statului 80 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 23.07.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
18.08.2008
Tribunalul Iași:
- -
Președinte:Iulia Elena CiobanuJudecători:Iulia Elena Ciobanu, Mihaela Chirilă Chirvasă
