Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 404/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIENr. 404
Ședința publică de la 23 Iulie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE I - -
JUDECĂTOR 1: Iulia Elena Ciobanu
JUDECĂTOR 2: Mihaela Chirilă Chirvasă
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror a
Pe rol judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 10.07.2008 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr- prin care a fost menținută măsura arestării preventive dispusă împotriva inculpatului.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul recurent asistat de, apărător ales cu delegație la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul asupra cauzei și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Interpelat fiind, inculpatul arată că menține recursul formulat.
Apărătorul inculpatului recurent și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu au cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată recursul în stare de judecată și trece la dezbateri pe fond.
Av. pentru inculpatul recurent, având cuvântul, arată că încheierea recurată, prin care s-a dispus menținerea arestării preventive dispusă față de inculpatul, este nelegală și netemeinică.
Deși în sarcina inculpatului s-a reținut săvârșirea infracțiunii de omor, circumstanțele reale ale săvârșirii acestei fapte, așa cum rezultă din probatoriul administrat, conduc la ideea că fapta a fost săvârșită în legitimă apărare.
În încheierea de ședință se precizează, mai mult decât în rechizitoriu, că inculpatul și unchiul acestuia, cu două bâte și nu cu una, au aplicat multiple lovituri victimei și nu numai în zona capului ci și în zona toracelui.
Mențiunile din certificatul medico-legal, nu conduc la ideea celor reținute prin încheierea de ședință.
Au fost audiați în mod nemijlocit martorii care au fost audiați și la urmărirea penală, iar aceștia, deși au fost într-un fel "amenințați" de faptul că procurorul de ședință s-a sesizat pentru mărturie mincinoasă, au revenit asupra declarațiilor pe care le-au dat în cursul urmăririi penale și au arătat exact ceea ce s-a întâmplat în acea zi la locul infracțiunii. Au arătat că inculpatul a coborât din mașină dar nu cu intenția de a omorî ci pur și simplu pentru a vedea ce se întâmplă în mijlocul drumului unde avea loc o încăierare. Pe fondul unui conflict mai vechi, care a avut loc între nepotul victimei și unchiul său, victima l-a atacat cu un cuțit al cărui s-a găsit în mâna victimei la locul infracțiunii.
Pornind de la acest lucru inculpatul a aplicat victimei o singură lovitură cu o de baseball și așa cum arată și certificatul medico-legal, lovitura a fost de jos în sus. Inculpatul a văzut bâta pe jos și pentru a se apăra a luat-o și a lovit. nimic nu a condus la ideea că ar fi intenționat, direct sau indirect să omoare victima. Nu a făcut decât să se apere, iar martorii au arătat acest lucru în mod nemijlocit: că a existat o singură lovitură, dată tocmai pentru a se proteja de lovitura de cuțit.
În aceste condiții, apărarea apreciază că temeiurile care au determinat inițial arestarea preventivă s-au modificat radical și nu mai subzistă.
pe de altă parte, se poate constata că încheierea de ședință recurată nu menționează de ce este inculpatul un pericol pentru ordinea publică.
Tribunalul Iași la un moment dat a dispus punerea în libertate a inculpatului, însă a fost admis recursul parchetului, inculpatul a rămas arestat. Pe ce probe? Pentru faptul că inculpatul este prezumat vinovat? Nu este suficient.
În concluzie, domnul avocat solicită admiterea recursului astfel cum a fost susținut.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, susține că aceleași apărări și le-a făcu inculpatul și în fața instanței de fond, apreciază că instanța de fond a pronunțat o încheiere legală și temeinică, că a făcut o analiză completă și a cântărit bine probatoriul administrat și întrucât nu s-au schimbat temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii și ele subzistă în continuare, pune concluzii de respingere a recursului, ca nefondat.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, arată că achiesează la concluziile puse de apărătorul său și solicită să fie judecat în stare de libertate.
Dezbaterile fiind declarate închise, cauza a rămas în pronunțare.
Ulterior deliberării,
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului penal de față;
Tribunalul Iași prin încheierea penală din 10 iulie 2008 a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului și a menținut-o în baza art. 300 ind. 2 Cod procedură penală și art. 160 ind. b alin. 3 Cod procedură penală.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Din analiza probatoriului administrat la acest termen se constată existența indiciilor temeinice și chiar a probelor ( proces verbal efectuat la fața locului, procesele verbale de cercetare a autoturismului 1310 cu nr. -, raportul de autopsie medico legală, declarațiile martorilor și nu în cele din urmă declarațiile inculpaților) din care rezultă bănuiala legitimă că inculpatul, împreună cu inculpatul, i-ar fi aplicat mai multe lovituri victimei, cu bâte de baseball în zona capului și a cutiei toracice, suprimându-i acestuia viața.
Ținând cont de împrejurările și modalitatea concretă de săvârșire a presupusei fapte, mijloacele contondente întrebuințate, importanța relațiilor sociale lezate, tribunalul constată că pericolul concret pentru ordinea publică ce a existat atât la momentul luării măsurii preventive, cât și ulterior la momentul prelungirii și menținerii acestei măsuri, subzistă și în prezent și impune privarea de libertate.
Constatând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive se va dispune menținerea acesteia, având în vedere imposibilitatea audierii martorei - în susținerea acțiunii civile, față de precizarea apărătorului ales al părților civile în sensul că va preciza domiciliul corect sau va asigura prezența martorei - la următorul termen de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termenul prevăzut de art. 385 ind. 3 Cod procedură penală inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea recursului inculpatul arată că din probele administrate până în prezent rezultă că a săvârșit fapta în legitimă apărare și de aceea nu se mai justifică arestarea sa preventivă până la judecarea definitivă a cauzei, întrucât temeiurile care au determinat arestarea preventivă s-au modificat radical.
Inculpatul arată că nu prezintă pericol pentru ordinea publică dacă este lăsat în libertate.
Examinând recursul declarat în raport cu criticile formulate și cu încheierea dată în cauză, Curtea constată că acesta este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:
Inculpatul a fost arestat pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art. 175 Cod penal, reținându-se că împreună cu inculpatul i-ar fi aplicat victimei mai multe lovituri cu bâte de baseball în zona capului și a cutiei toracice, suprimându-i viața. Ulterior măsura arestării preventive a fost prelungită și menținută de instanța de fond, apreciindu-se că temeiurile avute în vedere la arestarea preventivă a inculpatului subzistă și în prezent se impun privarea de libertate.
În mod corect instanța de fond, raportat la stadiul cercetării judecătorești și importanța procesuală a probelor ce urmează a fi administrate, a apreciat că se impune menținerea stării de arest a inculpatului pentru buna desfășurare a procesului penal, subzistând temeiurile avute în vedere la arestarea preventivă a inculpatului și acestea impunând în continuare privarea de libertate a acestuia.
Există dovezi la dosarul cauzei că inculpatul ar fi comis fapta pentru care este cercetat și aceasta prezintă un grad ridicat de pericol social, față de modalitatea concretă a săvârșirii și persoana inculpatului, lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol concret pentru ordinea publică, nefiind oportună înlocuirea măsurii arestării preventive cu alta mai blândă.
Constatând din examinarea cauzei, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 371 alin. 2 Cod procedură penală că nu există motive de casare care să poată fi luate în considerare din oficiu, pentru aceste considerente, în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 10 iulie 2008 a Tribunalului Iași, pe care o va menține.
Conform art. 192 alin. 1 Cod procedură penală instanța va obliga recurentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, deținut în Penitenciarul Iași, împotriva încheierii penale din 10.07.2008, a Tribunalului Iași, pe care o menține.
Obligă recurentul la plata sumei de 50 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 23 iulie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
29.07.2008
Tribunalul Iași
Jud.
Președinte:Iulia Elena CiobanuJudecători:Iulia Elena Ciobanu, Mihaela Chirilă Chirvasă
