Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 423/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
România
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția penală și pentru cauze cu minori
DECIZIA PENALĂ NR. 423/ DOSAR NR- Ședința publică din 24 iunie 2009
Completul de judecată format din:
PREȘEDINTE: Alina Constanța Mandu C - - judecător
- - - judecător
- - judecător
- grefier
Cu participarea procuror - din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Brașov.
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații G și G împotriva încheierii de ședință din data de 3 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în dosarul penal nr-.
Dezbaterile asupra cauzei s-au efectuat în conformitate cu prevederile art. 304 Cod procedură penală, respectiv prin înregistrarea pe suport audio-video.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenții inculpați G și G, ambii în stare de arest preventiv, asistați de avocat ales în substituire avocat ales.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată depusă la dosarul cauzei cererea de scutire de plata amenzii aplicate prin încheierea din data de 19 iunie 2009 directorului Penitenciarului Slobozia.
Instanța în conformitate cu dispozițiile art. 199 alin. 3 Cod procedură penală, dispune ridicarea sancțiunii amenzii în sumă de 1.000 lei aplicate prin încheierea de ședință din data de 19 iunie 2009 directorului Penitenciarului Slobozia.
Întrebați fiind, reprezentantul parchetului și apărătorul ales al inculpaților declară că nu au cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța în conformitate cu dispozițiile art. 38513Cod procedură penală acordă cuvântul asupra recursurilor declarate.
Avocat ales pentru recurenții inculpați G și G solicită admiterea recursului declarat de inculpați împotriva încheierii de ședință din data de 3 iunie 2009 prin care Tribunalul pentru Minori și Familie Brașova respins cererea de înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu pentru fiecare inculpat.
Inculpații sunt arestați de aproximativ 9 luni de zile iar temeiul reținut - prevăzut de art. 148 lit. f Cod procedură penală, în opinia sa, a suferit modificări în sensul că odată cu trecerea timpului rezonanța acestor fapte în rândul opiniei publice a scăzut. Totodată apreciază termenul rezonabil ca fiind depășit.
De asemenea, consideră că această măsură nu mai este oportună la acest moment, s-a finalizat urmărirea penală, cercetarea judecătorească a început, au fost ascultați inculpații și o parte din părțile vătămate, care au relatat situații diferite de cerle reținute prin actul de sesizare, respective că inculpații nu au exercitat acte de agresiune.
De asemenea, solicită a se reține că inculpatul G nu s-a implicat în exploatarea părților vătămate, ci doar inculpatul.
Inculpatul G are în întreținere doi copii și anterior a avut un loc de muncă, iar la dosar există înscrisuri că societatea la care a lucrat este dispusă să-l angajeze.
Temeiul reținut inculpatului este cel prevăzut de art. 148 lit. f Cod procedură penală, iar raportat la complexitatea cauzei, natura infracțiunilor, apreciază că inculpatul lăsat în stare de libertate nu ar împiedica finalizarera cercetării judecătorești.
Relativ la inculpatul G susține că și acesta are minori în întreținere, iar starea sa de boală s-a degradat în penitenciar. Au fost efectuate două rapoarte de expertiză, dar care au concluzionat că inculpatul poate fi tratat în rețeaua sanitară a Administrației Naționale a Penitenciarelor.
solicitând admiterea recursurilor, casarea încheierii pronunțate de tribunalul specializat și rejudecând admiterea cererilor de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitățile de domiciliu în conformitate cu dispozițiile art. 139 alin. 1 raport la art. 145 Cod procedură penală, apreciind că poate fi atins scopul prevăzut de art. 136 alin. 1 Cod procedură penală, instanța având la îndemână o serie de măsuri pe care să le impună incupaților să le respecte.
Reprezentantul parchetului având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursurilor declarate ca nefondate și menținerea încheierii pronunțate de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov ca fiind legală și temeinică apreciind că în mod corect au fost respinse cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Susține că nu există elemente care s-au modificat, temeiurile prevăzute de art. 143 Cod procedură penală subzistă în continuare, iar data de când sunt arestați inculpații se înscrie într-un termen rezonabil. Urmărirea penală s-a realizat cu celeritate, iar cercetarea judecătorească s-a derulat în bune condiții, fiind audiate părțile vătămate, care și-au menținut declarațiile date. Temeiul prevăzut de art. 148 lit. f Cod procedură penală este îndeplinit, inculpații prezentând pericol pentru ordinea publică având în vedere infracțiunile grave de trafic de minori și trafic de persoane.
Concluzionează apreciind ca fiind oportună în continuare menținerea stării de arest preventiv a inculpaților. Încheierea atacată este legală și temeinică și pune concluzii de respingere a recursurilor ca nefondate.
Recurentul inculpat, personal, având ultimul cuvânt, solicită a judecat în stare de libertate pentru a fi alături de familie și se va prezenta de câte ori va fi chemat.
Recurentul inculpat G, personal, având ultimul cuvânt, solicită a fi judecat în stare de libertate întrucât are doi copii minori și el doar a închiriat acel apartament lui. Solicită a se avea în vedere că s-a prezentat singur la. B și se angajează că se va prezenta la toate termenele de judecată și ori de câte ori va fi chemat.
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Asupra recursurilor de față,
Prin încheierea din 03.06.2009 a Tribunalului pentru Minori și Familie Brașovs -au respins cererile formulate de inculpații G și G privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea.
Inculpații au motivat cererile în sensul că temeiurile avute în vedere de instanță la momentul în care s-a luat măsura arestării preventive nu mai subzistă și se impune înlocuirea acestei măsuri cu cea de a nu părăsi localitatea.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a la acest moment procesual a reținut că faptele pentru care sunt cercetați inculpații G și G (trafic de persoane) sunt de o gravitate deosebită, de natură să justifice arestarea preventivă a acestora, lăsarea inculpaților în libertate prezentând în continuare un pericol concret pentru ordinea publică în contextul temerii generate în rândul societății față de astfel de fapte.
Potrivit art. 139 alin. 1 Cod procedură penală, măsura preventivă luată se înlocuiește cu altă măsură preventivă când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii. La acest termen de judecată instanța constată că aceste temeiuri nu s-au schimbat, aspectele legate de persoana inculpaților fiind avute în vedere la fiecare verificare a legalității și temeiniciei arestării preventive.
Cercetarea judecătorească a fost începută, au fost audiați inculpații, părțile vătămate și și o parte din martori, fiind necesară continuarea cercetării judecătorești cu restul martorilor propuși prin rechizitoriu și neaudiați până în prezent, condiții în care de la ultimul termen de judecată la care au fost respinse cererile de înlocuire formulate de aceștia și a fost menținută arestarea preventivă și anume 6 mai 2009, termenul rezonabil al arestării preventive al celor doi inculpați nu a fost depășit.
Față de toate aceste aspecte, deoarece temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților G și G nu s-au schimbat, instanța va respinge cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, întrucât temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive nu mai subzistă.
Recursurile sunt nefondate.
Curtea reține că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă în continuare, iar din probatoriul administrat în cauză până în prezent rezultă că sunt indicii temeinice că inculpații au săvârșit faptele reținute în sarcina lor, fiind întrunite condițiile prev. de art. 143 Cod procedură penală.
Totodată cele două condiții cumulative prevăzute la art. 148 lit. f Cod procedură penală sunt întrunite, ca și prev. art. 148 lit. c Cod procedură penală, faptele inculpaților aducând atingere valorilor ocrotite de legea penală, respectiv a integrității și libertății persoanei. Inculpații prezintă un grad de pericol social ridicat, lăsarea lor în libertate prezentând un pericol concret pentru ordinea publică, astfel că temeiurile care a stat la baza luării măsurii preventive nu s-au modificat și nici nu au încetat să existe, motiv pentru care nu sunt îndeplinite nici prev. art. 139 alin. 1 Cod procedură penală.
Față de considerentele arătate mai sus, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală se vor respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpați împotriva încheierii de ședință din 03.06.2009 a Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov, pe care o va menține.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, recurenții vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații G și G împotriva încheierii din 03.06.2009 Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov, pe care o menține.
Obligă pe recurenți să plătească statului câte 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 24.06.2009.
Președinte Judecător JUDECĂTOR 2: Simona Franguloiu
- C - - - -
GREFIER
Red. /25.06.2009
Tehnoredact.DS/29.06.2009/2 ex.
Jud.fond.
Președinte:Alina Constanța ManduJudecători:Alina Constanța Mandu, Simona Franguloiu, Aurelia
