Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 43/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 43/R/MF
Ședința publică din 16 Ianuarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Elena Minodora Rusu judecător
JUDECĂTOR 2: Dumitru Diaconu dr.- -
JUDECĂTOR 3: Constantin dr. -
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, reprezentat prin:
- procuror
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul penal declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL ARGEȘ, împotriva încheierii din data de 14 ianuarie 2009,pronunțată de TRIBUNALUL ARGEȘ - Secția penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică au răspuns intimații inculpați G și, ambii în stare de arest, asistați de asistat de avocat ales în baza împuternicirii avocațiale aflate la dosarul cauzei.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Potrivit art.172 alin.7 Cod procedură penală, s-a încuviințat
apărătorului intimaților-inculpați să ia legătura cu aceștia în vederea pregătirii apărării.
Reprezentanta parchetului și avocat pentru intimații- inculpați, având pe rând cuvântul arată că nu mai au alte cereri prealabile de formulat acordării cuvântului asupra recursului și nici excepții de invocat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Reprezentanta parchetului, având cuvântul, solicită admiterea recursului declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL ARGEȘ așa cum a fost formulat și motivat în scris. Apreciază încheierea instanței de fond ca fiind netemeinică și nelegală, deoarece perioada de 11 luni la care se face referire în
aceasta nu se poate concluziona că este o perioadă mult prea mare pentru menținerea stării de arest, având în vedere faptul că, așa cum s-a susținut, în mod constant, legiuitorul are două variante în textul de lege. Se are în vedere menținerea arestării atunci când temeiurile acesteia se mențin sau atunci când apar temeiuri noi de la momentul arestării și până la data prelungirii arestării.
Solicită casarea încheierii de ședință pronunțată de TRIBUNALUL ARGEȘ, respingerea cererii de înlocuire și menținerea măsurii arestării preventive așa cum s-a argumentat și în scris, în raport de gravitatea infracțiunii și de existența probelor.
Avocat, pentru intimații - inculpați G și, solicită respingerea recursului declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL ARGEȘ, ca fiind nefondat, menținerea încheierii de ședință pronunțată de instanța de fond, ca fiind legală și temeinică.
În motivarea argumentelor sale, solicită a se avea în vedere că pentru inculpatul G s-a dispus arestarea preventivă după 1 an și J de la presupusa faptă, fapta fiind săvârșită în martie 2007, iar de la această dată nu mai există dovada că ar mai fi săvârșit vreo faptă penală.
Pe de altă parte, arestarea s-a făcut în baza dispozițiilor art.148 lit.f cod procedură penală, în sensul că, datorită gravității faptei și al încadrării faptei în legea care reglementează această infracțiune, arestarea s-a efectuat la plângerea prealabilă a părții vătămate care este o prostituată notorie, aceasta și în prezent practică această meserie în Turcia.
Solicită, pentru ambii inculpați a se avea în vedere că sunt infractori primari iar lăsarea în libertate nu ar prezenta pericol pentru ordinea și liniștea publică și nici nu ar împiedica buna desfășurare a procesului penal.
De asemenea inculpatul are un copil minor în întreținere, fiind infractor primar.
Intimații - inculpați, G și, având pe rând ultimul cuvânt potrivit dispozițiilor art.38513alin.ultim cod procedură penală, arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL ARGEȘ.
CURTEA
Constată că, prin încheierea din 14 ianuarie 2009, TRIBUNALUL ARGEȘa admis cererile inculpaților G, în prezent aflat în stare de arest la Penitenciarul Colibași și, fiul lui G și, născut la data de 06.09.1972 în mun. Câmpulung, jud. A, domiciliat în Mun. Câmpulung, str. -escu nr. 8,. 4,
.B,. 19, jud. A, -, în prezent aflat în stare de arest la Penitenciarul Colibași.
În baza art.139 alin 2 a C.P.P. înlocuit măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
În baza art.145/1 alin 2 a C.P.P. impus inculpaților să respecte următoarele obligații prevăzute de art.145 alin 1/1 C.P.P.:
- să se prezinte la instanță ori de câte ori sunt chemați;
- să nu își schimbe locuința fără încunoștințarea organului judiciar;
- să nu se apropie de părțile vătămate, membrii familiilor acestora, fiecare de ceilalți inculpați, martori și să nu comunice cu toate aceste persoane direct sau indirect.
A atras atenția inculpaților asupra disp. art.145 alin 2/2 și alin 3 la C.P.P. care fac referire disp. art.145/1 alin 2
C.P.P.A dispus punerea lor în libertate.
A respins cererea de liberare sub control judiciar formulată de inculpatul G ca rămasă fără obiect.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că inculpatul Gaf ost arestat preventiv la data de 08.05.2008, iar inculpatul la data de 30.05.2008 pe temeiul dispozițiilor art. 148 litera f Cod procedură penală, iar ulterior au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 13 alin. 1 și 3 din Legea nr. 678/2001 constând în aceea că, în luna martie 2007, au racolat părți vătămate minore pe care le-au cazat și prin amenințare le-au determinat să se prostitueze.
Având în vedere probele administrate până în prezent în cauză, tribunalul a considerat că, deși există presupunerea rezonabilă că cei doi inculpați au săvârșit faptele pentru care sunt judecați s-au schimbat temeiurile care au determinat inițial arestarea lor preventivă.
În acest sens, referindu-se la art.148 litera f Cod procedură penală, tribunalul a constatat că nu se mai poate susține în această fază procesuală, pe bază de probe, că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta, în concret, vreun pericol pentru ordinea publică.
Dacă inițial gravitatea acuzațiilor a putut justifica, într-adevăr, arestarea preventivă după mai bine de 11 luni de la luarea măsurii, menținerea inculpaților nu se mai poate întemeia exclusiv pe simplul motiv al gravității faptelor de care sunt acuzați, în acest sens pronunțându-se în mod constant și Curtea Europeană a Drepturilor Omului ( cauzele Goral contra Polonia și Al Akidi contra Bulgaria).
Pe de altă parte, nu este lipsită de relevanță, împrejurarea că în timp de aproximativ 1 an și 2 luni de la săvârșirea faptelor și până la arestarea preventivă inculpații nu au mai săvârșit alte fapte ( sunt infractori primari),
astfel încât nu se poate afirma - în mod rezonabil - că, aflându-se în libertate, aceștia ar constitui într-adevăr un pericol real și, totodată actual pentru comunitate.
În ce privește buna desfășurare a procesului penal prevăzută de art.136 alin.1 Cod procedură penală, tribunalul a apreciat că riscul unor presiuni sau încercări de influențare a participanților la proces, poate fi evitat prin impunerea pentru inculpați a măsurilor și obligațiilor prevăzute de art.145 Cod procedură penală.
Față de toate acestea, tribunalul a apreciat că în momentul de față nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării, în sensul că nu se poate susține prin probe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică și nici nu se poate motiva o eventuală menținere decât în mod formal, ceea ce constituie unul din motivele de casare cu trimitere.
Așa fiind, în baza art.139 alin. 2 Cod procedură penală au fost admise cererile și înlocuită măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
În baza art. 1451alin. 2 Cod procedură penală s-a impus inculpaților să respecte obligațiile prevăzute de art. 145 alin. 11Cod procedură penală.
S-a atras atenția inculpaților asupra dispozițiilor art.145 alin. 22și alin. 3 Cod procedură penală.
S-a dispus punerea lor în libertate.
În raport cu cele reținute liberarea provizorie sub control judiciar a fost respinsă ca rămasă fără obiect.
Împotriva încheierii a formulat recurs Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL ARGEȘ, preciind-o ca fiind netemeinică și nelegală, deoarece perioada de 11 luni la care se face referire în aceasta nu se poate concluziona că este o perioadă mult prea mare pentru menținerea stării de arest, având în vedere faptul că, așa cum s-a susținut, în mod constant, legiuitorul are două variante în textul de lege. Se are în vedere menținerea arestării atunci când temeiurile acesteia se mențin sau atunci când apar temeiuri noi de la momentul arestării și până la data prelungirii arestării.
Solicită casarea încheierii de ședință pronunțată de TRIBUNALUL ARGEȘ, respingerea cererii de înlocuire și menținerea măsurii arestării preventive așa cum s-a argumentat și în scris, în raport de gravitatea infracțiunii și de existența probelor.
Analizând actele și lucrările de la dosar, curtea a luat în discuție legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, față de inculpați, precum și cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de și a constatat că nu au dispărut temeiurile ce au dus la luarea acesteia, menținând măsura arestării ca legală și temeinică și respingând cererea formulată de inculpatul
Susținerea că, în speță, n-ar exista temeiurile arestării preventive și, respectiv menținerii acesteia, deoarece indiciile și probele vizând comiterea de infracțiuni ( trafic de persoane) nu rezultă din mijloace de probă legale, sau că astfel de probe nu există, nu poate fi primită.
Probele administrate sunt legale și suficiente pentru existența indiciilor în sensul comiterii infracțiunii de trafic de persoane și, în plus, adecvate specificului acestei cauze.
În speță, motivele care au determinat luarea măsurii arestării preventive pentru fiecare inculpat în parte, nu s-au schimbat și nici nu au apărut împrejurări noi care să justifice o altă măsură.
În acest context, se reține faptul că sunt probe și indicii temeinice în sensul că inculpatul Gar ecrutat-o pe partea vătămată minoră în scopul exploatării sexuale a acesteia prin violență, iar în ce privește pe inculpatul sunt, de asemenea, probe și indicii că a recrutat-o pe victima minoră în scopul exploatării sexuale a acesteia prin mijloace de constrângere.
Din probele administrate (declarațiile părților vătămate, martorilor audiați în cauză), rezultă că părțile vătămate au fost de acord să practice prostituția pentru a realiza venituri, situația lor materială fiind precară, însă acest consimțământ nu-i exonerează de răspundere penală pe inculpați, potrivit art.16 din Legea nr.678/2001.
Există elemente de probă că pe parcursul derulării activității infracționale, inculpații au folosit violența, pentru a obține veniturile materiale dorite.
Partea vătămată declară că, deseori era lovită de inculpatul pentru că nu câștiga suficienți bani din prostituție și pentru că refuza anumiți clienți a căror igienă corporală era îndoielnică. În alte împrejurări, inculpatul a ars-o cu țigara cu motivația că ascunde banii câștigați din prostituție. Confirmă, de asemenea, faptul că victima a fost lovită și ea, de inculpatul G, cu ocazia refuzului unui client.
Așadar, contrar susținerilor inculpaților, în speță însă sunt îndeplinite cumulativ condițiile impuse de art.148 al.1 lit.f Cod procedură penală, inclusiv condiția pericolului concret pentru ordinea publică, fiind evident că lăsarea în libertate a acestora, în condițiile faptelor ce li se impută, a naturii și gravității infracțiunilor săvârșite de aceștia, ar putea trezi opiniei publice un puternic sentiment de insecuritate socială.
Pentru aceleași motive se va aprecia ca nefondată și cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de
În raport de cele arătate, curtea va privi recursul de față, ca fondat și-l va admite ca atare, în baza art.38515al.(1) pct.2 lit.d Cod procedură penală, menținând arestarea preventivă a inculpaților G și și respingând, totodată, cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs, rămân în sarcina acestuia, iar onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 100 RON, pentru inculpatul, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL ARGEȘ, împotriva încheierii de ședință din data de 14 ianuarie 2009, pronunțată de TRIBUNALUL ARGEȘ, în dosarul nr- și casează, în întregime încheierea atacată.
În fond: În baza art.3002Cod procedură penală rap. la art.160 al.1 și 3 Cod procedură penală, menține arestarea preventivă a inculpaților G fiul lui și, născut la data de 11.02.1983 în mun. Câmpulung, jud.A, domiciliat în Mun. Câmpulung, str. - -, nr. 5,.8,.A,. 28, jud. A, - și, fiul lui G și, născut la data de 06.09.1972 în mun. Câmpulung, jud. A, domiciliat în Mun. Câmpulung, str. -escu nr. 8,. 4,.B,. 19, jud. A, -, aflați în Penitenciarul Colibași, județul
Respinge cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul
În temeiul art.192 al.2 Cod procedură penală obligă pe fiecare inculpat la câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat la instanța de fond.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs, rămân în sarcina acestuia iar onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 100 RON, pentru inculpatul, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 ianuarie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
C-tin.
Grefier,
Red.:
Tehn.
4 ex.
Jud.fond:.
22.01.2009
Președinte:Elena Minodora RusuJudecători:Elena Minodora Rusu, Dumitru Diaconu, Constantin
