Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 575/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI - SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECI ZIA NR. 575
Ședința publică din data de 17.08.2009
PREȘEDINTE: Dan Andrei Enescu
JUDECĂTORI: Dan Andrei Enescu, Paul Mihai Frățilescu
: -
Grefier:
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - che, din cadrul T - Serviciul teritorial Ploiești
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpata, fiica lui si, născută la data de 22 decembrie 1974, în prezent aflată în Penitenciarul, împotriva încheierii de ședință din data de 28 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, prin care s-a respins ca nefondată cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi țara, formulată de inculpată.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspuns recurenta inculpată Carla Monia, în stare de arest preventiv și asistată de avocat din oficiu, din cadrul Baroului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se invederează instanței că s-a luat legătura telefonic cu apărătorul ales al recurentei inculpate carla Monia, respectiv cu domnul avocat, care nu confirmat prezența în instanță.
Recurenta inculpată, personal având cuvântul arată că este de acord să fie asistată de un apărător din oficiu.
S-a dat posibilitatea apărătorului din oficiu să ia legătura cu recurenta inculpată, aflată în stare de arest.
Avocat pentru recurenta inculpată și reprezentantul Ministerului Public având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat în cauză, solicitând acordarea cuvântului în dezbaterea recursului.
Curtea față de susținerile părților în sensul că nu mai au cereri de formulat în cauză, precum și față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocat din oficiu pentru recurenta inculpată, critică
încheierea dată de Tribunalul Dâmbovița, întrucât din punctul său de vedere instanța de fond nu a avut în vedere la pronunțarea încheierii atacate, infracțiunea pentru care este cercetată inculpata, precum și circumstanțele personale ale acesteia, în sensul că este infractor primar, are un copil minor în întreținere și a avut o atitudine sinceră recunoscând și regretând fapta comisă.
Cu privire la fapta reținută în sarcina sa, precizează că inculpata nu a cunoscut faptul că prin completarea a 3 contracte de muncă săvârșește o faptă așa gravă.
Arată de asemenea că, o parte din ceilalți coinculpați sunt cercetați în stare de libertate, astfel încât pentru egalitate de tratament se impune și cercetarea inculpatei Carla în stare de libertate.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii dată de Tribunalul Dâmbovița și pe fond admiterea cererii de înlocuire, inculpata cunoscând prevederile art. 145/1
C.P.P.Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii dată de Tribunalul Dâmbovița ca legală și temeinică, întrucât instanța de fond în mod corect apreciat că în raport de fapta inculpatei, care prezintă un grad de pericol social deosebit că nu se impune înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi țara și că subzistă în continuare motivele pentru care s-a luat împotriva inculpatei măsura arestării preventive.
Curtea pune în discuția părților admisibilitatea declarării recursului de către inculpată.
Avocat din oficiu pentru recurenta inculpată apreciază că recursul este admisibil.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursului ca inadmisibil.
Recurenta inculpată, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței cu privire la recursul declarat.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față reține următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 28.07.2009 Tribunalul Dâmbovițaa respins, ca nefondată, cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, formulată de inculpata -.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut că, inculpata împreună cu alte persoane au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv, prin Rechizitoriul nr. 82/D/P/2008 din 01.07.2008 întocmit de Ministerului Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Dâmbovița, acuzată fiind de săvârșirea săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003; art. 26 raportat la art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41-42 Cod penal; art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 41-42 Cod penal, toate cu aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. a Cod penal.
Pe baza probatoriului administrat la urmărirea penală s-a stabilit ca situație de fapt că în perioada 2007-2009, inculpata, împreună cu alte persoane, s-a constituit într-un grup infracțional organizat având ca scop obținerea în mod fraudulos de credite bancare, folosind manopere dolosive, falsificând contracte individuale de muncă și adeverințe de venit, fapte comise în mod repetat, producând consecințe deosebit de grave, un prejudiciu total de peste 200.000 lei.
De asemenea, prin Încheierea nr. 12 din 04.06.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Dâmbovițaa dispus, în baza art. 148 alin. 1 lit. b și f Cod procedură penală, arestarea preventivă, în lipsă, a inculpatei Carla-Monia, alături de alți coinculpați, toți cercetați pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003; art. 26 raportat la art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41-42 Cod penal; art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 41-42 Cod penal, toate cu aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. a Cod penal.
Prin încheierea din 04.07.2009 pronunțată în același dosar nr-, în baza art. 3001alin. 3 Cod procedură penală s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatei (dar și a coinculpaților, ), soluție rămasă definitivă prin respingerea recursurilor declarate.
Conform art. 139 alin. 1 Cod procedură penală, măsura preventivă luată se poate înlocui cu altă măsură preventivă când s-au schimbat temeiurile ce au justificat luarea ei, însă, în cauză nu există nici o modificare în această privință din momentul luării măsurii arestării preventive și până la data formulării prezentei cereri.
Motivele invocate în cererea inițială, completate cu susținerile orale și memoriul depus la dosar- cele de ordin social, familial, respectiv că are un fiu în vârstă de 15 ani, este singurul întreținător, deoarece soțul a părăsit-o, minorul se află în îngrijirea părinților săi, bătrâni și bolnavi, au mai fost invocate și avute în vedere și de instanțele care au soluționat propunerea de arestare preventivă, recursul împotriva măsurii, menținerea acestei măsuri conform art. 3001Cod procedură penală.
Se arată față de acestea că prin prisma indiciilor temeinice existente cu privire la comiterea faptelor, a probelor vizând existența pericolului concret pentru ordinea publică, cât și a necesității de a asigura, în continuare, buna desfășurare a procesului penal ( cauza fiind deosebit de complexă, procurorul trimițând în judecată 22 de inculpați, unii în stare de arest, alții în stare de libertate) inculpata nu poate fi cercetată în stare de libertate.
S-a mai precizat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă și menținerea acesteia nu s-au schimbat, iar motivele invocate referitoare la participația sa penală, la atitudinea procesuală, la situația socio-familială a inculpatei, nu reprezintă împrejurări care să concluzioneze că s-au schimbat temeiurile ce au legitimat arestarea preventivă și nici să justifice înlocuirea acesteia cu obligația de a nu părăsi țara.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs inculpata, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea acestei căi de atac, a solicitat inculpata prin apărător, casarea încheierii recurată și pe fond înlocuirea măsurii arestării preventive și pe fond obligarea de a nu părăsi țara, având în vedere situația ei familială, în sensul că fiul său în vârstă de 15 ani a rămas în grija bunicilor, circumstanțele sale personale, respectiv lipsa antecedentelor penale, dar si participația sa la faptele pentru care sunt cercetați toți inculpații din prezenta cauză, aceea că a completat numai trei contracte, motiv pentru care pericolul pe care îl presupune cercetarea sa în stare de arest nu este unul deosebit de ridicat.
În final, prin intermediul apărătorului, având în vedere dispozițiile art. 141 C.P.P. a menționat că lasă la aprecierea instanței.
Examinând recursul formulat, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor invocate, cât și sub toate aspectele conform art. 385/6 al.3 C.P.P. curtea apreciază că această cale de atac este inadmisibilă astfel cum se va arăta în continuare:
Conform art. 141 C.P.P."încheierea prin care prima instanță respinge cererea de înlocuire a măsurii preventive nu este supusă nici unei căi de atac".
Având în vedere această dispoziție expresă care nu lasă loc la interpretări, curtea apreciază că împotriva încheierii prin care Tribunalul Dâmbovițaa respins inculpatei cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu cea obligării de a nu părăsi țara nu este supusă nici unei căi de atac, motiv pentru care în temeiul art. 385/15 pct.1 lit. a C.P.P. recursul va fi respins ca inadmisibil.
Văzând si disp. art. 192 al.2
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de inculpata, fiica lui si, născută la data de 22 decembrie 1974, în prezent aflată în Penitenciarul, împotriva încheierii de ședință din data de 28 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
Obligă recurenta la 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariul apărătorului din oficiu ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 17.08.2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Dan Andrei Enescu, Paul Mihai Frățilescu
- - - - - - -
Grefier
Red. FT/
4ex/19.08.2009
f-- Tb. D
jud. fond G
Operator de date cu caracter personal
Nr. Notificare 3113/2006
Președinte:Dan Andrei EnescuJudecători:Dan Andrei Enescu, Paul Mihai Frățilescu