Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 736/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Înlocuire măsură arestare preventivă -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 736
Ședința publică de la 09 Iulie 2009
PREȘEDINTE: Mirela Ciurezu Gherghe JUDECĂTOR 2: Robert Emanoil Condurat
- - - - - Judecător
- - - - Judecător
Grefier -
Ministerul Public reprezentat de procuror din cadrul parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA
Pe rol, judecarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, împotriva încheierii nr. 157 din 06 iulie 2009, privind pe inculpații, și OG C, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns intimații inculpați, și OG C asistați de avocat și - apărători aleși.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, s-a depus de către apărătorii inculpaților împuterniciri avocațiale, note de ședință și înscrisuri privind situația familială, după care, constatându-se că nu mai sunt cereri sau excepții, s-a acordat cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul Ministerului Publica solicitat admiterea recursului, cu consecința casării încheierii recurate și respingerii cererilor de înlocuire formulate de inculpat, deoarece soluția Tribunalului Dolj este netemeinică, în condițiile în care, de la luarea măsurii arestării preventive și până la data pronunțării, nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere inițial, iar infracțiunile pentru care aceștia sunt cercetați sunt grave.
Avocat, având cuvântul pentru inculpați, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, deoarece temeiurile care au fost avute în vedere inițial la luarea arestării preventive față de inculpați, nu mai subzistă, ținând cont de faptul că dosarul se află pe rol de peste 1 an de zile, probele administrate până în prezent sunt contradictorii, iar infracțiunile pentru care sunt judecați inculpații nu prezintă un grad foarte ridicat de pericol social, astfel încât soluția Tribunalului Dolj, de înlocuire cu o altă măsură preventivă, apare ca fiind legală și temeinică.
Avocat, pentru inculpați, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, deoarece soluția pronunțată de Tribunalul Dolj este legală și temeinică, în condițiile în care pericolul social concret al inculpaților nu mai există, circumstanțele personale ale acestora le sunt favorabile, fiind și singurii întreținători de familie, iar măsura arestării preventive nu a fost revocată, ci doar înlocuită cu o altă măsură privativă de libertate.
Intimatul inculpat OG, având cuvântul, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, deoarece nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa, arătând că își însușește concluziile apărătorilor său.
Intimatul inculpat, a arătat că-și însușește concluziile apărătorilor săi.
Intimatul inculpat C, a arătat că-și însușește concluziile apărătorilor săi.
Dezbaterile fiind încheiate;
CURTEA
Asupra recursului de față;
Constată că, prin sentința penală nr. 348 din 12.02.2009, Judecătoria Craiovaa dispus condamnarea inculpaților OG, și C la pedepse de câte trei ani închisoare, pentru faptele reținute în actul de inculpare, totodată dispunându-se și deducerea arestului preventiv și menținerea stării de arest.
În ceea ce privește cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu o altă măsură n preventivă - obligarea de a nu păsări localitatea sau obligarea de a nu părăsi țara, instanța a constatat că sunt întemeiate pentru următoarele considerente:
În prezenta cauză, prin încheierea din 05 mai 2008, Judecătoria Craiovas -a dispus arestarea preventivă a inculpaților.OG, și C, și s-a apreciat că faptele reținute în sarcina acestora și cu privire la care exista presupunere rezonabilă că au fost săvârșite de cei trei inculpați sunt pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestora ar prezenta pericol pentru ordinea publică, avându-se în vedere gravitatea faptelor, modalitatea și împrejurările în care au fost săvârșite, de natură să producă un sentiment de insecuritate și indignare în rândul colectivității.
S-a constatat însă că gravitatea faptelor și rezonanța socială negativă necoroborate cu alte elemente nu pot conduce automat la concluzia existenței unui pericol pentru ordinea publică pe care l-ar determina lăsarea, în prezent a inculpaților.
De asemenea luarea în considerare exclusiv a gradul de pericol social al infracțiunii ar transforma arestarea preventivă într-o măsură punitivă anticipată, aceasta pierzându-și caracterul eminamente preventiv.
Este adevărat că în urma cercetării judecătorești, efectuate până în prezent s-a stabilit de către instanța de fond că inculpați se fac vinovați de săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 321 al. 2 cod penal, art. 180 al. 2 cod penal, și art. 11 al. 1.1 din. 61/1991, iar infracțiunea de ultraj este de natură să producă un puternic impact în rândul opiniei publice.
Este neîndoielnic că un astfel de impact s-a produs în rândul opiniei publice și în cauza de față, dar în timp acesta s-a diminuat dată fiind reacția promptă a autorităților care a și condus la arestarea preventivă a inculpaților.
De asemenea s-a avut în vedere că dreptul la libertate prev. de art. 5 din Convenția Europeană este consacrat ca un drept fundamental și inviolabil, iar art. 6 din Convenție, statuează că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil și într-un termen rezonabil a cauzei sale.
Inculpații OG, și C sunt arestați de aproximativ un an și 2 luni iar noțiunea de proces echitabil presupune că starea de arest să nu se prelungească artificial, de o asemenea manieră încât să devină practic o detenție încălcându-se în acest mod prezumția de nevinovăție care trebuie să fie prezentă pe tot parcursul soluționării cauzei.
Nu trebuie de asemenea ignorate prevederile art. 136 al. 8 cod pr. penală, care statuează că la alegerea măsurii preventive sau eventual la menținerea acestei măsuri trebuie să se țină seama și de sănătatea, vârsta, antecedent ele și alte situații privitoare la persoana inculpatului precum și de scopul măsurii care este acela de a asigura buna desfășurare a procesului penal.
În cauza de față inculpații au fost trimiși în judecată și condamnați de prima instanță, iar în fața instanței de control judiciar s-a procedat la audierea din nou a inculpaților și reaudierea unui număr mare de martori, astfel că față de stadiul procesul al cauzei s-a apreciat că nu există riscul de a se impieta în vreun fel buna desfășurare a procesului penal.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova și inculpații OG, și C.
Prin încheierea nr.157 din 06 iulie 2009, Tribunalul Dolj a apreciat că nu se mai poate reține existența unui pericol concret pe care lăsarea în libertate a inculpaților l-ar prezenta pentru ordinea publică în actualul stadiu procesual nefiind susținut de nici un element probatoriu pertinent.
Pe cale de consecință, s-au admis cererile formulate de inculpați și în temeiul art. 139 alin. 1 cod pr.penală, s-a înlocuit măsura arestării preventive a inculpaților.OG, și C, cu măsura obligării de a nu părăsi țara prev. de art. 1451cod pr. penală.
Pe durata măsurii obligării de nu părăsi țara, inculpații trebuie să respecte următoarele obligații:
- să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
- să se prezinte la Poliție Municipiului C conform programului de supraveghere sau de câte ori va fi chemat;
- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței;
- să nu dețină și să nu folosească nici o categorie de arme;
- să nu se apropie de partea vătămată, membrii familiei acesteia, martorii din prezenta cauză și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.
Se va atrage atenția dispus dispozițiilor art. 145 alin. 3 cod pr. penală privind încălcarea cu rea credință a obligaților impuse.
Se va dispune punerea în libertate a inculpaților dacă nu sunt reținuți în altă cauză.
Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, criticând-o ca fiind nelegală, deoarece în mod greșit s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaților cu obligarea de a nu părăsi țara, deoarece nu s-au schimbat temeiurile inițiale arestării, iar instanța de apel, în mod constant, la termenele anterioare a menținut această stare de arest preventiv. De asemenea, s-a mai arătat că instanța de apel nu a avut în vedere faptul că majoritatea martorilor audiați și-au menținut declarațiile de la urmărirea penală, atitudinea nesinceră a inculpaților pe parcursul procesului, precum și gravitatea ridicată a faptelor comise de aceștia, cu consecințe negative asupra climatului social din municipiul
Examinând recursul declarat, Curtea urmează să-l respingă ca nefondat, în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
La luarea măsurii arestării preventive față de inculpați, prin Încheierea din 05 mai 2008, Judecătoria Craiovaa avut în vedere ca temei legal dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală, apreciindu-se că faptele reținute în sarcina acestora sunt pedepsite cu închisoare mai mare de 4 ani, iar lăsarea lor în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, avându-se în vedere gravitatea faptelor, modalitatea și împrejurările în care au fost săvârșite,toate fiind de natură să producă un sentiment de insecuritate și indignare în rândul colectivității, cu consecințe sociale negative.
Potrivit dispozițiilor art. 139 alin. 1 Cod procedură penală, o măsură preventivă luată se poate înlocui cu o altă măsură preventivă, când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii.
Curtea, analizând argumentele invocate de către Tribunalul Dolj pentru înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaților, cu obligarea de a nu părăsi țara, constată că acestea sunt justificate și au acoperire în situația juridică și de fapt a inculpaților din dosar.
Astfel, art. 148 lit. f Cod procedură penală, prevede că măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 143 Cod procedură penală și acesta a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, existând probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
În mod just Tribunalul Dolja apreciat că "pericolul concret pentru ordinea publică" al faptelor săvârșite de către inculpați nu mai subzistă în cauză, determinând astfel schimbarea temeiului avut în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de inculpați. Astfel, corect instanța de apel a apreciat că pericolul social concret pentru ordinea publică al infracțiunilor prezumtiv săvârșite de către inculpați a dispărut, având în vedere perioada mare de timp trecută de la data săvârșirii acestora (peste 1 an), pericolul concret al fiecăreia, diminuarea impactului negativ în rândul comunității a acestor fapte, conceptul de proces echitabil prevăzut de art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților, precum și dispozițiile art. 136 alin. 8 Cod procedură penală, care obligă instanța să aibă în vedere la stabilirea unei măsuri preventive și sănătatea, vârsta, antecedentele și alte situații relevante privind persoana inculpatului.
Cum Tribunalul Dolja avut în vedere toate elementele menționate anterior la înlocuirea arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi țara, apreciind corect că se impune o asemenea înlocuire în cazul inculpaților, criticile formulate de Ministerul Public urmează a fi considerate neîntemeiate, deoarece ele se regăsesc chiar în elementele menționate anterior, privitoare la schimbarea temeiurilor, impactul social și poziția procesuală a acestora.
Concluzionând, Curtea urmează a respinge recursul Ministerului Public ca fiind nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELELEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, împotriva încheierii nr.157 din 06 iulie 2009, privind pe inculpații, și OG C, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 09 iulie 2009.
- - - - - - - -
Grefier
Red.jud/-
A/
Dact. 2 ex./S ()
Președinte:Mirela Ciurezu GhergheJudecători:Mirela Ciurezu Gherghe, Robert Emanoil Condurat
