Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 777/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 777/
Ședința publică din data de 23 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Doru Mercan dr. - -, președinte secție penală
JUDECĂTOR 2: Marius Gabriel Săndulescu
JUDECĂTOR 3: Raluca
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, reprezentat prin:
- procuror
S-a luat în examinare, recursul penal declarat de MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE E LÂNGĂ TRIBUNALUL ARGEȘ, împotriva încheierii din 17.12.2009, pronunțată de TRIBUNALUL ARGEȘ, în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistrarea ședinței de judecată cu mijloace tehnice, potrivit art.304 alin.1 cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul inculpat, personal în stare de arest asistat de avocat din oficiu, în baza împuternicirii avocațiale aflate la dosarul cauzei nr.4954/2009, emisă de Baroul Argeș.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
S-a încuviințat apărătorului desemnat din oficiu să ia legătura cu intimatul inculpat.
Reprezentanta parchetului și avocat oficiu având pe rând cuvântul arată că nu mai au alte cereri prealabile.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Reprezentanta parchetului pune concluzii de admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris și îl susține și oral, casarea încheierii din 17.12.2009, pronunțată de TRIBUNALUL ARGEȘ, în dosarul nr- ca fiind nelegală și netemeinică, pe fond menținerea măsurii arestării preventive, apreciază că instanța de fond pe baza greșitei aprecieri a probelor din dosar a dispus înlocuirea măsurii cu o altă măsură mai puțin severă, respectiv aceea de a nu părăsi țara.
În motivare arată că inculpatul este trimis în judecată pentru fapte pentru care legea prevede pedepse mai mari de 4 ani închisoare, iar pericolul pentru ordinea publică rezultă din însăși faptele săvârșite, respectiv: instigare la înșelăciune, evaziune fiscală, asociere pentru săvârșirea de infracțiuni urmată de executare, participație improprie la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, spălare de bani, toate cu aplicația generală a disp. art.33 lit.a și b din Codul penal.
În afară de toate aceste infracțiuni solicită instanței să aibă în vedere și faptul că inculpatul este cercetat de Tribunalul Cluj pentru o infracțiune de tentativă de omor.
De asemenea arată că termenul rezonabil a fost apreciat în mod greșit de către TRIBUNALUL ARGEȘ, termenul rezonabil trebuie apreciat de la caz la caz, practic inculpatul se află în arest preventiv de 1 an și 10 luni, iar practica constantă a Curții Europene de la Strasbourg acest termen se apreciază în funcție de numărul infracțiunilor, iar în această cauză numai 10 infracțiuni sunt în sarcina inculpatului, de numărul inculpaților aflați în dosar, iar în această cauză sunt un număr de 18 inculpați, în funcție de complexitatea cauzei respective.
Față de cele arătate mai sus solicită admiterea recursului și menținerea arestului preventiv al inculpatului.
Avocat pentru intimatul inculpat având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea încheierii din 17.12.2009, pronunțată de TRIBUNALUL ARGEȘ, în dosarul nr- ca fiind legală și temeinică, apreciind că inculpatul nu mai poate prezenta pericol social având în vedere că acesta este arestat de un an și ceva timp în care în dosar nu s-a făcut nimic, iar termenele au fost acordate nu din vina inculpatului, inculpatul nu mai poate să săvârșească fapte de natura celor care au fost reținute în sarcina sa.
Nu există probe temeinice, nici indicii clare din care să rezulte că inculpatul se face vinovat de faptele pentru care este cercetat, iar acel termen de rezonabilitate este pe deplin împlinit.
Mai arată că în dosar se face trimitere la fapte săvârșite de inculpat ipotetic în anul 2000, iar având în vedere această situație nu vede ce pericol ar putea să prezinte inculpatul.
Intimatul inculpat având ultimul cuvânt potrivit disp. art.385/13 alin. ultim Cod procedură penală arată că nu are nimic de declarat.
CURTEA
Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea din 17 2009, TRIBUNALUL ARGEȘa respins cererea de revocare a măsurii arestării preventive.
În baza dispozițiilor art. 139 alin. 1 Cod procedură penală a înlocuit măsura arestării preventive a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 12.06.1965 în, jud. H, domiciliat în Mun. M C,-, jud. H, CNP -, cu măsura preventivă prevăzută de art. 136 lit. c raportat la art. 145/1 Cod procedură penală, respectiv obligarea de a nu părăsi țara.
În baza dispozițiilor art. 145/1 alin. 2 raportat la art.145 alin 1/1 Cod procedură penală s-au instituit în sarcina inculpatului următoarele obligații:
- să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
- să se prezinte la organul de poliție de domiciliu, desemnat cu supravegherea, conform programului de supraveghere întocmit de acesta sau ori de câte ori este chemat;
- să nu schimbe locuința fără încuviințarea instanței
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.
În baza art. 145/1 alin. 2 raportat la art. 145 alin. 1/2 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să nu se apropie de ceilalți inculpați, martori sau alte părți din dosar, și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.
La rămânerea definitivă a încheierii aceasta se va comunica secției de poliție în a cărei rază teritorială locuiește inculpatul, organ desemnat cu supravegherea acestuia, jandarmeriei, poliției comunitare, organelor competente să elibereze pașaportul și organelor de frontieră.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 145/1 raportat la art. 145 alin. 3 Cod procedură penală.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr. 286/P/2004, întocmit la data de 18.03.2008, de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv a inculpatului pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni: asociere pentru săvârșirea de infracțiuni urmată de executare prev. de art. 323 alin. 2.Cod Penal; instigare la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prev. de art. 25 rap. la art. 215 alin. 1,2, și 5 Cod Penal, săvârșită în forma continuată prev. de art. 41 alin. 2.Cod Penal; instigare la evaziune fiscală prev. de art. 25.Cod Penal rap. la art. 13 din Legea nr. 87/1994-pentru faptele săvârșite până la data de 28.08.2003, respectiv art. 25.Cod Penal rap. la art. 11 lit. c din Legea nr. 87/1994, republicată-pentru faptele săvârșite după data de 28.08.2003, cu referire la art. 9 lit. c din Legea nr. 241/2005; instigare la delapidare cu consecințe deosebit de grave prev. de art. 25 rap. la art. 215/1 alin. 2.Cod Penal;instigare la spălare de bani prev. de art. 25.Cod Penal rap. la art. 23 alin. 1 lit. a,b și c din Legea nr. 21/1999-pentru actele materiale săvârșite în perioada 23.05.1999-15 2002, respectiv art. 25 rap. la art. 23 alin. 1 lit. a,b și c din Legea nr. 656/2002-pentru actele săvârșite în intervalul 15.12.2002-aprilie 2004;instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 25 rap. la art. 290.Cod Penal; participație improprie la săvârșirea de către administratorul SC SA, a infracțiunii de folosirea la autoritatea vamală de acte falsificate prev. de art. 178 din Legea nr. 141/1997, cu aplic. art. 31.Cod Penal; participație improprie la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prev. de art. 31.Cod Penal rap. la art. 215 alin.1,2și 5.Cod Penal; participație improprie la evaziune fiscală prev. de art. 31.Cod Penal rap. la art. 11 alin. 1 lit. b din Legea nr. 87/1994 republicată, cu aplic. art. 13C.p.; spălare de bani prev. de art. 23 alin. 1 lit. c din Legea 656/2002; toate cu aplic. art. 33 lit. a și b.
Cod PenalÎn fapt, s-a reținut în sarcina inculpatului, prin actul de sesizare a instanței, că mobilizând și adunând laolaltă persoane din cele mai diverse medii socio-culturale, exploatând cu eficiență maximă personalități șovăielnice și caractere îndoielnice, înfrângând prin forță, amenințare, șantaj și teroare orice încercare de manifestare a vreunei forme de opoziție, în perioada 1995-2004 inculpatul a reușit să inițieze, creeze și consolideze, în zona de centru a țării o puternică și disciplinată rețea de crimă organizată și corupție ale cărei acțiuni coordonate au condus-doar pe palierul criminalității economico-financiare- la prejudicierea statului, în perioada 1998-2004, cu sute de miliarde de lei. Construcție de tip piramidal, structurată pe paliere de comandă și execuție, grupul criminal organizat condus de și coordonat de "locotenentul" acestuia a reușit, în scurt timp de la înființare, să pună în dependență și să controleze persoane ce dețineau funcții de conducere în instituțiile statului cu rol în administrarea banului public, ori în păstrarea și asigurarea ordinii și liniștii publice, asigurându-și prin aceasta atât cadrul necesar derulării nestingherite a activităților ilicite inițiate cât și concursul reprezentanților acestor din urmă autorități în imaginarea și găsirea celor mai facile căi de fraudare a bugetului de stat, fie prin exploatarea în interes personal a lacunelor legislative în materia producției și circulației produselor accizabile, fie prin concursul dat pentru acoperirea ilegalităților săvârșite în respectivul domeniu de activitate. grupului a fost însă mult mai mare, se mai arată în actul de sesizare, aceasta rezultând doar în urma deslușirii mecanismelor economico-financiare utilizate de acesta pentru fraudarea bugetului de stat cu importante sume de bani. Domeniul predilect de acțiune al grupului criminal condus și coordonat de inculpații și a fost cel a producerii și comercializării de băuturi alcoolice. Activitatea respectivului domeniu de activitate pentru persoanele cu înclinații evazioniste a fost și este dată în continuare de includerea alcoolului etilic și al produselor finite obținute din prelucrarea acestuia în categoria produselor accizabile.
Se mai arată în actul de sesizare a instanței, cu referire la inculpatul trimis în judecată în stare de arest preventiv, că în perioada martie 1998-ianuarie 2000, acționând în numele și pe seama SC SRL C, prin utilizarea de documente financiar contabile false ce atestau contrar realității producerea și comercializarea în regim de scutire de acciză a produsului spirt medicinal, grupul infracțional organizat condus și coordonat de inculpatul a reușit inducerea în eroare a reprezentanților autorităților fiscale din teritoriu, care au aprobat în mod necuvenit rambursarea de la bugetul de stat, către respectiva societate comercială, cu titlu de accize și TVA, a sumei totale de 11.343.287.392 ROL. Ulterior se mai arată în rechizitoriu, prin transferuri bancare succesive, fundamentate pe relații comerciale fictive ( achiziționarea de alcool rafinat vrac de la SC SA), s-a reținut atât delapidarea din gestiunea SC SRL a unei sume de 7.582.415.185 ROL, cât și spălarea respectivei sume de bani, mai întâi prin virarea acesteia în contul unor societăți fantomă, iar apoi prin ridicarea ei în numerar, din cont cu justificări fictive.
Prin rechizitoriu se mai reține de asemenea că în perioada septembrie 1998-septembrie 2000, acționând în numele și pe seama SC SRL C și SC SA, prin folosirea de documente financiar contabile false, care atestau contra realității producerea și comercializarea în regim de scutire de acciză a produsului spirt medical, un grup infracțional condus și coordonat de inculpatul a reușit inducerea în eroare a reprezentanților autorităților fiscale din teritoriu care au aprobat în mod necuvenit rambursarea de la bugetul de stat, către respectiva societate comercială, cu titlu de accize și TVA, a sumei totale de 115.990.469.530 ROL.
Arestarea inculpatului s-a dispus în baza art. 148 lit. f pr.pen. la data de 25.02.2008 în baza mandatului de arestare nr.4 emis de Curtea de Apel București.
Conform art. 300 ind.2 rap la art. 160 ind. b pr.pen. în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată trebuie să verifice, în cursul judecății dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea și temeinicia măsurii arestării, putând dispune, potrivit acestor dispoziții legale, revocarea arestării preventive ( art. 160 ind. b alin.2 pr.pen.) sau menținerea acestei măsuri ( art. 160 ind.b alin.3 pr.pen.).
Deși sunt instituții diferite, acestea vizează efectiv starea de arest, iar tribunalul apreciază că deși, în cuprinsul dispozițiilor legale invocate nu se face referire expresă la posibilitatea înlocuirii unei măsuri preventiv cu o alta, totuși în contextul amplu al dispozițiilor legale ce reglementează măsurile preventive, se poate da eficiență disp.art. 139 alin.1 pr.pen..
Apărătorul inculpatului a solicitat revocarea măsurii arestării preventive, revocare ce se poate dispune când sunt îndeplinite alternativ două condiții distincte,respectiv: fie măsura arestării a fost luată cu încălcarea prevederilor legale, fie nu mai există vreun temei care să justifice menținerea sa, nici una dintre acestea nefiind îndeplinite în cauză, astfel încât disp.art. 139 alin.2 pr.pen. nu pot fi aplicate.
În fondul cauzei, tribunalul apreciază în cauză, incidența disp.art. 139 alin.1 pen. întrucât s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive. Este de necontestat complexitatea cauzei, numărul mare de părți - din care 18 inculpați, amploarea activităților în care se reține că aceștia au fost implicați, dar pornind tocmai de la aceste elemente, se constată că s- depășit termenul rezonabil al măsurii preventive. Aceasta întrucât nici până în prezent nu s-a început cercetarea judecătorească conform art. 322.pr.pen. din motive neimputabile inculpatului, din cei 18 inculpați doar inculpatul este arestat în prezenta cauză.
Este indubitabil că la momentul luării măsurii arestării preventive pericolul concret pentru ordinea publică al lăsării în libertate a inculpatului exista și era dovedit de natura infracțiunilor și de necesitatea unei reacții prompte și eficiente a organelor judiciare.
Numai gravitatea faptelor comise nu poate fi socotită, în sine, ca reprezentând pericol pentru ordinea publică, dar nici nu poate fi ignorat că inculpații s-au asociat în vederea săvârșirii unor infracțiuni grave, de mare rezonanță în zona în care s-au produs.
În raport cu art. 5 din Convenție și art. 23 din Constituție măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune sau menține atunci când există motive verosimile că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice a se crede în posibilitatea săvârșirii unei noi infracțiuni, fiind necesară astfel apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
Pericolul social potențial se apreciază în raport cu persoana inculpaților, reacția opiniei publice, rezonanța faptelor comis și își găsește expresia și prin starea de neliniște, de sentimentul de insecuritate în rândul societății.
Faptele ce constituie obiectul prezentei cauzei au fost comise între 1998 - 2000 iar arestarea inculpatului a avut loc la data de 25.02.2008, astfel încât, în prezent, nu există nici o probă că ordinea publică ar fi realmente amenințată prin lăsarea în libertate a inculpatului în condițiile în care toți ceilalți inculpați ( 17) sunt trimiși în judecată în stare de libertate.
În împrejurări speciale, apărarea ordinii publice poate fi considerată un factor relevant și suficient care să justifice detenția preventivă, cel puțin pentru un timp, numai dacă se bazează pe fapte capabile să demonstreze că eliberarea inculpatului ar aduce într-adevăr prejudicii ordinii publice. O prelungire a detenției nu poate anticipa o pedeapsă privativă de libertate, iar durata mare a procedurii nu-i poate fi imputată inculpatului, ci mai degrabă lipsei avocaților aleși ai unora dintre inculpați sau lipsei de procedură cu unele părți.
apărătorului ales al inculpatului de a reprezenta interesele acestuia și numirea unui apărător din oficiu, precum și înlocuirea pentru ultimul termen de judecată a avocatului G -pentru inculpatul, urmare suspendării calității sale (f 276) cu un alt avocat, care nu a avut posibilitatea de a-și pregăti apărarea în raport de complexitatea cauzei (av a-f 385), a determinat imposibilitatea începerii cercetării judecătorești în cauză.
În momentul de față și în raport cu scopul general al măsurilor preventive instituit de art. 136.pr.pen.,tribunalul apreciază că cea convingătoare și mai pertinentă este înlocuirea măsurii privative de libertate cu o măsură mai puțin intruzivă, respectiv obligarea de a nu părăsi țara, prev. de art. 145 pr.pen.
Această măsură se impune în opinia tribunalului, în lumina dispozițiilor alin.8 al art. 136.pr.pen una adecvată, instituindu-se în sarcina inculpatului anumite obligații și interdicții.
Împotriva încheierii a formulat recurs parchetul, susținând că printr-o apreciere greșită a probelor administrate în cauză, instanța a înlocuit arestarea preventivă a inculpatului cu măsura obligării de a nu părăsi țara, deși temeiul arestării impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Parchetul arată de asemenea, că având în vedere complexitatea deosebită a cauzei, durata arestării de 1 an și 8 luni la care a fost supus inculpatul, nu se poate spune că nu este una rezonabilă.
Curtea apreciază întemeiat recursul parchetului.
În acest sens, curtea reține, așa cum rezultă din actul de inculpare, că a fost cercetat și trimis în judecată cu 10 capete de acuzare, alături de alți 18 inculpați, pentru comiterea în formă continuată și în concurs a infracțiunilor de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, instigare la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, instigare la evaziune fiscală, instigare la delapidare cu consecințe deosebit de grave, instigare la spălare de bani, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, participație improprie la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, participație improprie la evaziune fiscală, spălare de bani, fapte incriminate prin dispozițiile art.323 alin.2 Cod penal, art.25 rap.la art.215 alin.1, 2 5 Cod penal, art.25 Cpd penal rap.la art.13 din Legea nr.87/1994, art.25 Cod penal, rap.la art.215 /1 alin.1 Cod penal, art.25 Cod penal, rap.la art.23 alin.1 lit.a, b, c din Legea nr.21/1999, art.25 Cod penal, rap.la art.290 Cod penal, art.178 din Legea nr.141/1997, art. 31 Cod penal rap.la art.215 alin.1, 2 și 5 Cod penal, art.31 Cod penal, rap.la art.11 alin.1 lit.b din Legea nr.87/1994, art.23 alin.1 lit.c din Legea nr.656/2002.
Activitatea infracțională a grupului era coordonată de inculpatul, care așa cum se observă și din încadrările juridice avea rol preponderent de inițiator, fiind îndreptată și orientată în sensul însușirii ilicite de la bugetul statului a unor importante sume de bani.
După cum se arată în rechizitoriu, numai infracțiunea de spălare de bani ce îl are de data aceasta autor pe inculpat, concretizează o mișcare de bani în valoare de 140.848.000.000 lei vechi, echivalentul a 4.000.000 euro.
De asemenea, prin instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, au fost denaturate 2.833 de documente financiar-contabile.
Curtea Europeană a stabilit că gravitatea unei infracțiuni poate determina autoritățile să dispună și să mențină arestarea unei persoane pentru a împiedica săvârșirea de noi infracțiuni dacă circumstanțele cauzei în special antecedentele și personalitatea acuzatului fac ca riscul comiterii unei noi astfel de fapte, și măsura arestării este adecvată.( cauza Letellier, Franței).
Circumstanțele ce caracterizează în prezenta cauză, activitatea infracțională a inculpatului, modul în care a înțeles să se organizeze și să-i organizeze și pe alții, prejudiciile însemnate și efectele pe scară largă, produse asupra bugetului de stat și activității unor societăți comerciale, determină concluzia că măsura arestării inculpatului este în continuare oportună.
Prin dispozițiile art.5 paragraful 1 lit.c din Convenție, se condiționează legalitatea privării de libertate a unei persoane de existența motivelor verosimile că s-a comis ori că se va comite o infracțiune, noțiunea de motive verosimile fiind interpretată de curte în sensul existenței unor date, informații care să convingă un observator obiectiv că este posibil ca persoana respectivă să fi comis fapta.
Aceste date nu trebuie să aibă aceeași forță ca cele necesare pentru a justifica o condamnare, scopul arestării fiind acela de a se continua cercetările, urmând să se confirme ori să se infirme motivele ce constituie temei al privării de libertate ( Curtea CEDO, hot. Gusinski, Rusia, și Durmus, Turciei, Jecius, Lituaniei, etc.).
Problema care se pune deci este dacă temeiurile detenției se mențin și susțin pentru viitor privarea de libertate a inculpatului.
Curtea apreciază în contextul tuturor datelor existente la dosarul de urmărire penală că inculpatul este implicat într-o cauză complexă ce conține multiple acuzații, cu consecințe deosebit de grave în ce privesc efectele produse, activitatea infracțională desfășurată într-un interval de 9 ani, a produs o puternică rezonanță socială, încălcând ordinea de drept și liniștea publică, atribute datorită cărora pericolul determinat de lăsarea în libertate a acestuia este în continuare actual, având în vedere și faptul că cercetarea judecătorească nu a debutat încă.
În legătură cu acest ultim aspect, cu incidență directă asupra rezonabilității detenției și ținând seama că termenul rezonabil se apreciază între altele, și în funcție de complexitatea dosarului și culpa organelor judiciare privind lentoarea procedurilor, curtea reține așa cum arată și prima instanță, că cercetarea judecătorească nu a fost începută, datorită inconsecvenței apărătorului ales de inculpatul în a-i susține interesele.
În acest context, deși foarte clar că apărătorul ales acționează potrivit mandatului pe care-l primește de la inculpat, și s-ar putea aprecia existența unei culpe a acestuia din urmă, este în orice caz exclus faptul că întârzierea procedurilor se datorează pasivității instanței de judecată.
Prin urmare, nu se pune problema în opinia curții a depășirii termenului rezonabil, cum în mod greșit a ajuns la concluzia prima instanță, calificând lipsa nepermisă a unor apărători aleși de către inculpați, un motiv pertinent pentru liberarea acestora.
Având în vedere considerentele arătate, conform dispozițiilor art.385/15 pct.2 Cod procedură penală, curtea va admite recursul parchetului și casând în parte încheierea recurată în sensul înlăturării dispozițiilor privind înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului, urmează să mențină în continuare arestarea preventivă, constatând legală și temeinică această măsură.
Vor fi menținute în rest dispozițiile încheierii, iar cheltuielile judiciare potrivit art.192 Cod procedură penală, vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL ARGEȘ, împotriva încheierii din 17.12.2009, pronunțată de TRIBUNALUL ARGEȘ, în dosarul nr-.
Casează în parte încheierea recurată, în sensul că înlătură dispozițiile privind înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 12.06.1965, în, județul H, CNP--, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași, cu măsura obligării de a nu părăsi țara și, rejudecând, în baza art.300/2 Cod procedură penală menține arestarea preventivă a inculpatului.
Menține în rest dispozițiile încheierii.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
dr. -, M.- - -
Grefier,
Red.:
Tehnored.:
3 ex./06.01.2010.
Jud.fond:.
Președinte:Doru MercanJudecători:Doru Mercan, Marius Gabriel Săndulescu, Raluca
