Intrerupere executarii pedepsei Art.455 cpp. Decizia 160/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
138/2010
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 160
Ședința publică din data de 27 ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Veronica Cîrstoiu
JUDECĂTOR 2: Risantea Găgescu
JUDECĂTOR 3: Liliana Bădescu
GREFIER: - -
*****************
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror.
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de recurentul-condamnat împotriva sentinței penale nr. 1145 din data de 17.12.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția I-a penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul-condamnat personal, în stare de arest asistat de apărător din oficiu cu delegație depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul din oficiu solicită proba cu acte pentru recurentul-condamnat, constând în acte medicale pentru a arăta că operația la care trebuie supus nu se poate efectua în sistemul penitenciar.
Curtea încuviințează și administrează proba cu acte.
Nefiind cereri de formulat, probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs:
Apărătorul din oficiu pentru recurentul-condamnat solicită admiterea recursului formulat, desființarea sentinței penale nr. 1145 din data de 17 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul București Secția I-a penală, în dosarul nr- și admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei formulată de recurentul-condamnat având în vedere dispozițiile art. 455 raportat la art.453 lit. a Cod de Procedură penală.
Solicită a se avea în vedere raportul de expertiză medico-legală efectuat în cauză din care rezultă că recurentul-condamnat suferă de hernie de disc fiind necesară intervenția chirurgicală urmată de recuperare neuromotorie, care nu se poate realiza în sistemul penitenciar, astfel cum rezultă din actele depuse.
În concluzie, solicită admiterea recursului și a cererii de întrerupere a executării pedepsei formulată de recurentul-condamnat, având în vedere că acesta nu a mai beneficiat de nicio întrerupere a executării pedepsei.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursului formulat de recurentul-condamnat ca nefondat, având în vedere că din raportul de expertiză medico-legală efectuat în cauză rezultă că tratamentul condamnatului poate fi efectuat în sistemul penitenciar urmând ca tratamentul să fie realizat sub pază permanentă în rețeaua medicală a sănătății publice.
Recurentul-condamnat, în ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului având în vedere că operația nu poate fi efectuată în rețeaua penitenciarului, iar în rețeaua medicală, se refuză intervenția chirurgicală din cauză că este deținut.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin sentința penală nr.1145 din data de 17 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, a fost respinsă, ca neîntemeiată cererea de întrerupere a executării pedepsei, formulată de petentul, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că, prin cererea sa, petentul a solicitat, în baza art.453 lit.a Cod procedură penală, întreruperea executării pedepsei de 10 ani închisoare la care a fost condamnat prin sentința penală nr.1518/2005, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, invocând motive medicale.
A fost atașat referatul întocmit de Biroul Executări Penale și s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale care să stabilească afecțiunile de care suferă petentul, dacă acestea pot fi tratate în rețeaua sanitară a și dacă fac imposibilă executarea pedepsei.
Prin serviciul registratură, la data de 20.11.2009, a fost depus la dosar raportul de expertiză nr.1/5183/16.11.2009, întocmit de Institutul Național de Medicină Legală " Minovici", potrivit căruia petentul prezintă diagnosticul: " de disc L4 și L5 stânga - cu indicație chirurgicală. discală L5. Veche fractură vertebrală. Patologia neurochirurgicală pe care o prezintă sus-numitul impune efectuarea unei intervenții chirurgicale, urmată de recuperare neuromotorie, care se pot realiza în clinici de profil, aparținând Ministerului Sănătății".
Instanța fondului a apreciat că petentul nu îndeplinește condițiile pentru întreruperea executării pedepsei, prevăzute de art. 455 raportat la art. 453 lit.a Cod procedură penală, pentru următoarele considerente:
Potrivit textului de lege sus menționat, pedeapsa închisorii poate fi întreruptă, când se constată pe baza unei expertize medico-legale că cel condamnat suferă de o boală gravă care face imposibilă executarea pedepsei, iar instanța apreciază că lăsarea în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Cererea nu poate fi admisă dacă se constată că tratamentul condamnatului se poate efectua sub pază permanentă, în condițiile prevăzute de art. 139/1 Cod procedură penală, care se aplică în mod corespunzător.
A arătat Tribunalul că, astfel cum rezultă din raportul de expertiză medico legală, deși patologia vertebro-medulară impune efectuarea unei intervenții chirurgicale, urmată de recuperare neuromotorie, ce nu se pot realiza în cadrul rețelei sanitare a, tratamentul se poate efectua sub pază permanentă, în rețeaua medicală a Ministerului Sănătății Publice.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a promovat recurs petentul condamnat, criticând-o pentru greșita respingere a cererii sale.
Examinând hotărârea recurată, Curtea - în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală - va respinge recursul ca nefondat pentru următoarele considerente:
Regula executării integrale și neîntreruptă a pedepsei are ca excepții următoarele instituții: liberarea condiționată, întreruperea executării pedepsei și amânarea executării pedepsei.
Înlăturarea dificultăților stării de sănătate a condamnatului, după cum corect a stabilit instanța de fond, nu este dependentă de starea de libertate a acestuia dispusă pe calea întreruperii executării pedepsei valorificate pe calea prevăzută de lege.
La articolul 453 Cod procedură penală, Legea nr.195 /2009 a introdus ca modificare faptul că cererea de amânare a executării pedepsei nu poate fi admisă dacă se constată că tratamentul condamnatului se poate efectua sub pază permanentă, în condițiile prevăzute de art. 1391Cod procedură penală, care se aplică în mod corespunzător.
Este de observat că, într-adevăr, prin raportul de expertiză nr.1/5183/16.11.2009, întocmit de Institutul Național de Medicină Legală " Minovici", s-a concluzionat că "Patologia neurochirurgicală pe care o prezintă sus-numitul impune efectuarea unei intervenții chirurgicale, urmată de recuperare neuromotorie, care se pot realiza în clinici de profil, aparținând Ministerului Sănătății", totodată, însă, lăsând-se la aprecierea instanței dacă se impune întreruperea executării pedepsei sau internarea cu pază asigurată de către Administrația Națională a Penitenciarelor.
Astfel, Curtea constată - ca și prima instanță - că petentul suferă de o afecțiune ce impune o intervenție chirurgicală, ce nu se poate realiza în cadrul rețelei sanitare a penitenciarelor, însă, având în vedere și celelalte împrejurări, cum ar fi: cuantumul pedepsei (10 ani), natura infracțiunii (trafic de droguri de mare risc), vârsta condamnatului (39 ani) etc, rezolvarea acestei cauze este tratamentul medical sub pază.
Cu privire la "Tratamentul medical sub pază permanentă", în Codul d e procedură penală, la art.1391se prevede că: "În cazul în care, pe baza actelor medicale, se constată că cel arestat preventiv suferă de o boală care nu poate fi tratată în rețeaua medicală a Administrației Naționale a Penitenciarelor, administrația locului de deținere dispune efectuarea tratamentului sub pază permanentă în rețeaua medicală a Ministerului Sănătății Publice".
După cum s-a precizat anterior, dreptul condamnatului de a ieși din penitenciar există, dar el nu poate fi valorificat pe calea prevăzută de art.455 Cod procedură penală, date fiind condițiile restrictive ale textului de lege.
Analiza făcută de instanța de fond cu privire la textul prevăzut de art.455 raportat la art.453 alin.1, lit.a Cod procedură penală, este corectă.
Față de soluția ce se va pronunța, Curtea va face aplicarea art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul împotriva deciziei penale nr.1145/F din 17 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală.
Obligă pe recurentul condamnat la 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei - onorariu avocat oficiu - se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.
Dact.
Ex.2
Red.--
Președinte:Veronica CîrstoiuJudecători:Veronica Cîrstoiu, Risantea Găgescu, Liliana Bădescu
