Intrerupere executarii pedepsei Art.455 cpp. Decizia 166/2008. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 166/ DOSAR NR-
Ședința publică din 29 februarie 2008
Complet de judecată format din:
PREȘEDINTE: Gheorghe Radu
JUDECĂTOR 2: Alina Constanța Mandu C -
JUDECĂTOR 3: Angela
Grefier -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public
- procuror -
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de condamnatul împotriva sentinței penale nr.636/S din 28 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv cele ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul condamnat în stare de arest ( deținut în Penitenciarul Codlea ) asistat de apărător din oficiu, avocat -.
Procedura îndeplinită.
Apărătorul din oficiu al recurentului condamnat și reprezentantul Ministerului Public, arată că nu sunt cereri de formulat în cauză.
Constatând că nu sunt cereri de formulat, cauza fiind în stare de judecată, instanța în temeiul art. 38513Cod procedură penală, acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat - pentru recurentul condamnat, solicită admiterea recursului declarat de condamnat împotriva sentinței penale nr.636/S a Tribunalului Brașov.
În opinia lor condamnatului i s-a încălcat dreptul la apărare, drept garantat de art. 6 Cod procedură penală. La instanța de fond acesta a formulat o cerere la primul termen de judecata in sensul de a i se acorda un termen pentru angajare avocat, instanța a respins cererea iar dispozitivul hotărârii a fost motivat de cele arătate de condamnat în ultimul cuvânt. În mod normal instanța ar fi trebuit să aprecieze cu privire la această cerere, cu privire la angajarea unui apărător înainte de a soluționa cauze pentru a-i da posibilitatea condamnatului să se apere, sens în care pe acest considerent urmează a admite recursul formulat în cauză.
Pe de altă parte a se observa că instanța de fond a respins cererea condamnatului ca fiind inadmisibilă, condamnatul a arătat în fața instanței de fond că cererea a fost scrisă de către o altă persoană, deoarece el nu știe să scrise și să citească și că și-a însușit cererea, sens în care apreciază că în cauză nu sunt incidente prev. art. 455 alin.2 raportat la art. 453 alin.2 Cod procedură penală, astfel cum a reținut instanța de fond.
Pentru toate aceste motive solicită admiterea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond care nu a soluționat cauza în fond.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului declarat de condamnat, ca nefondat, menținerea sentinței dată de Tribunalul Brașov, ca legală și temeinică. A se avea în vedere că recurentul condamnat a avut desemnat apărător din oficiu la instanța la fond deci nu i s-a încălcat nici un drept la apărare.
În ceea ce privește faptul că instanța de fond a respins ca inadmisibilă cererea formulată de condamnat, apreciază că în mod corect s-a procedat la respingerea cererii, având în vedere că cererea a fost scrisă și semnată de către altcineva.
Condamnatul, având ultimul cuvânt, arată că nu i s-a dat dreptul la apărare, nici la această instanță nu i s-a dat dreptul la apărare, deoarece s-a acordat termen de o săptămână pentru a-și angaja apărător ales în condițiile în care a fost transferat în aceiași zi la Penitenciarul Mărgineni neputând să ia legătura cu familia. Cu privire la soluția ce se va pronunța lasă la aprecierea instanței.
CURTEA
Asupra recursului formulat de condamnatul împotriva sentinței penale nr. 636/2007a Tribunalului Brașov constată că prin aceasta s-a dispus respingerea, ca inadmisibilă, a cererii condamnatului, având ca obiect întreruperea executării pedepsei aplicată prin sentința penală nr. 618/2004 a Tribunalului Brașov.
Pentru a dispune astfel tribunalul a reținut în esență că cererea a fost formulată de o persoană fără calitate. Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs condamnatul solicitând casarea sentinței și admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei.
În susținerea recursului său acesta a menționat că la judecarea cauzei de către prima instanță i-a fost încălcat dreptul de apărare și pe de altă parte cererea formulată în numele său de o altă persoană ar fi admisibilă, fiind însușită de condamnat.
Judecând recursul în temeiul art. 38514Cod procedură penală, pe baza materialului și lucrărilor din dosarul cauzei se constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
- în ceea ce privește exercitarea dreptului de apărare la prima instanță se constată că susținerea condamnatului nu corespunde realității. Acesta a fost asistat la termenul de judecată de către un apărător din oficiu și nu a formulat nici o cerere referitoare la dreptul de apărare;
- referitor la calitatea persoanei ce a formulat cererea se reține că în mod justificat, prima instanță a observat lipsa calității persoanei ce a formulat cererea. Condamnatul a susținut că cererea a fost formulată la solicitarea sa de altă persoană din Penitenciarul Codlea, față de împrejurarea că nu ar ști să scrie. Condamnatul, absolvent a 9 clase, fusese transferat de la Penitenciarul Codlea, cu aproximativ o lună înainte de expedierea cererii din acest penitenciar. Condamnatul a declarat în fața tribunalului că această cerere a fost formulată în alt scop decât cel privind întreruperea executării pedepsei și anume acela de a fi readus în Penitenciarul Codlea. Motivarea legată de acest interes, privind participarea la un proces civil la Tribunalului Covasna apare ca nejustificată. În situația în care ar fi parte, el ar urma a fi transportat de la Penitenciarul Mărgineni, în vederea participării la acel proces.
În consecință prima instanță, în mod întemeiat, observând enumerarea limitativă din art.362 alin.ultim pr.pen. la care face trimitere art.455 alin.1C.pr.pen. a constatat că cererea a fost formulată de o persoană fără calitate și a respins-o ca inadmisibilă.
Față de acestea constatând că sentința atacată este temeinică și pronunțată cu respectarea prevederilor art. art.455 alin.1C.pr.pen.art.453 alin.2 pr.pen. art.362 alin.ultim pr.pen recursul este nefondat și va fi respins în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală menținând hotărârea tribunalului.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, urmare respingerii recursului său, condamnatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs.
În baza art. 69 din Legea 51/1995 republicată, onorariul avocatului din oficiu va fi achitat Baroului de Avocați B din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de condamnatul împotriva sentinței penale nr.636/2007 a Tribunalului Brașov, pe care o menține.
Obligă recurentul la 140 lei cheltuieli judiciare în recurs, din care onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 40 lei se achită Baroului de Avocați B din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 29 februarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
G - - C - -
GREFIER
Red./11.03.2008
Dact./12.03.2008.
Jud.fond.
Președinte:Gheorghe RaduJudecători:Gheorghe Radu, Alina Constanța Mandu, Angela