Intrerupere executarii pedepsei Art.455 cpp. Decizia 291/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 291/R DOSAR NR-
Ședința publică din data de 6 mai 2009
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Simona Franguloiu
JUDECĂTOR 2: Aurelia Munteanu
JUDECĂTOR 3: Laura Popa
Grefier: - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
- - procuror în cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de condamnatul împotriva sentinței penale nr. 36 din 11 martie 2009 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio - video.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul condamnat, în stare de deținere, asistat din oficiu de avocat .
Procedură îndeplinită.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului potrivit dispozițiilor art. 385/13 pr.pen.
Avocat susține recursul astfel cum a fost formulat solicitând, în temeiul dispozițiilor art. 385/15 pct. 2 lit.d Cod procedură penală, admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate, iar în cadrul rejudecării admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei pe motive medicale.
Invederează instanței că inculpatul a formulat o cerere de întrerupere a executării pedepsei iar în urma examinării de către Serviciul de Medicină Legală a fost îndrumat să efectueze anumite analize. În acest sens i s-a făcut o programare pe care condamnatul nu a putut să o respecte întrucât a fost bolnav situație în care a solicitat reprogramarea care însă nu i-a fost acceptată.
De asemenea precizează că deși apărătorul din oficiu al condamnatului a insistat în efectuarea expertizei solicitarea a fost respinsă ca de altfel și cererea de întrerupere a executării pedepsei.
Apreciază că pentru o justă soluționare a cauzei efectuarea unei expertize era absolut necesară motiv pentru care susține că hotărârea primei instanțe este netemeinică.
Întrucât inculpatul este suferind și are dreptul să i se stabilească un diagnostic, apreciază că se impune admiterea cererii în sensul întreruperii executării pedepsei.
Reprezentanta parchetului solicită respingerea recursului și menținerea ca fiind legală și temeinică a hotărârii atacate. Nu contestă faptul că în cauză se impunea efectuarea unei expertize însă condamnatul a declarat sub semnătură cu nu dorește să fie expertizat, situație în raport de care comportamentul acestuia nu poate fi catalogat decât ca fiind de rea credință.
Recurentul condamnat, având ultimul cuvânt, solicită admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei.
CURTEA
Deliberând asupra recursului penal de față;
Constată că, prin sentința penală nr. 36/S/2009, Tribunalul pentru Minori si Familie Bar espins cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnatul și a constatat că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru admiterea cererii. S-a motivat astfel că Serviciul Județean de Medicină Legală Bac omunicat instanței faptul că este în imposibilitate de a efectua expertiza deoarece acest condamnat a fost examinat la acest serviciu și a fost îndrumat pentru efectuarea examenelor de specialitate (ortopedie și oftalmologie), iar acesta a refuzat sub semnătură motivând că "dorește reprogramare deoarece se simte rău".
Având în vedere că petentul condamnat a solicitat întreruperea executării pedepsei tocmai pe motive medicale și chiar în fața unor medici a refuzat examinarea din motive medicale, instanța apreciază că se poate interpreta comportamentul petentului ca fiind unul de rea credință, care conduce numai la tergiversarea soluționării cauzei, la efectuarea de cheltuieli de către stat cu transportul și în plus cu ocuparea timpului medicilor, timp în care aceștia puteau trata problemele altor cetățeni bolnavi.
Împotriva hotărârii a declarat recurs condamnatul solicitând casarea acesteia, iar în cadrul rejudecării a cerut întreruperea executării pedepsei în a cărei executare se află datorită stării sale precare de sănătate.
Examinând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art. 3856Cod procedură penală, se constată că recursul nu este fondat pentru următoarele considerente:
Prin sentința penală nr. 5/2005, Tribunalul pentru Minori și Familie Brașova aplicat condamnatului o pedeapsă de 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de viol, pedeapsă pe care o execută în prezent în Penitenciarul Codlea.
În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize la Serviciul Județean de Medicină Legală
Condamnatul a refuzat însă să se prezinte în fața medicilor de specialitate pentru a fi examinat, motivând că se simte rău. In aceste condiții, Serviciul Județean de Medicină Legală Bac omunicat instanței faptul că nu poate proceda la întocmirea expertizei deoarece nu s-a efectuat consultul de specialitate.
Conform dispozițiilor art. 455 rap. la art. 453 lit. a pr.pen. întreruperea executării pedepsei se poate dispune atunci când se constată pe baza unei expertize medico-legale că cel condamnat suferă de o boală care îl pune în imposibilitate de a executa pedeapsa.
Având în vedere ca celui condamnat i s-au creat toate posibilitățile pentru a fi examinat și tratat pentru bolile de care pretinde ca suferă, că acesta a refuzat să fie examinat de medicii de specialitate și a se proceda la efectuarea expertizei, renunțând astfel la proba ce poate dovedi temeinicia pretențiilor sale, ținând seama de principiul disponibilității care guvernează judecarea unor astfel de cereri, cel condamnat putând renunța la cererile lor, instanța de recurs constată că, în cauză, nu sunt incidente dispozițiile art. 455 rap. la art. 453 lit. a pr.pen. cererea formulată fiind nefondată. Prima instanță a procedat în mod corect respingând cererea condamnatului deoarece aceasta nu este dovedită și nu a mai fost susținută de condamnat, acesta neputând invoca propria culpă.
Față de aceste considerente, Curtea de Apel va respinge, în baza art. 38515pct. 1 lit. b pr.pen. recursul și va menține hotărârea atacată ca legală și temeinică, cu obligarea condamnatului la plata cheltuielilor judiciare conform art. 189 și 192 alin. 2. pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefundat recursul declarat de condamnatul împotriva sentinței penale nr. 36/S/2009 a Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov, pe care o menține.
În baza art. 189 Cod procedură penală, onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 100 lei se suportă din fondurile Ministerului Justiției și se include în cheltuielile judiciare avansate de stat.
În baza art. 192 alin.3 Cod procedură penală, obligă pe recurent să plătească statului suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 6 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red. LP/25.05.2009
Dact. BD/25.05.2009
Jud. fond
- 2 exemplare -
Președinte:Simona FranguloiuJudecători:Simona Franguloiu, Aurelia Munteanu, Laura Popa
