Intrerupere executarii pedepsei Art.455 cpp. Decizia 490/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR.490
Ședința publică din data de 08 iulie 2009
PREȘEDINTE: Gabriela Diaconu
JUDECĂTOR 2: Mihai Viorel Tudoran
JUDECĂTOR 3: Cristina
Grefier: -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de condamnatul, fiul lui și, născut la data de 16.08.1971 în B, deținut în Penitenciarul Mărgineni, împotriva sentinței penale nr.228/05.05.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, sentință prin care s-a respins ca nefondată cererea de întrerupere executare pedeapsă formulată de condamnat cu privire la pedeapsa de 9 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.265/17.11.2004 pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr.896/2004.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-condamnat în stare de deținere, asistat din oficiu de avocat din cadrul Baroului P, potrivit împuternicirii avocațiale nr.3740/2009.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care cu permisiunea instanței s-a dat posibilitatea apărătorului din oficiu să ia legătura cu recurentul-condamnat.
Recurentul-condamnat personal și prin apărător, declară că nu are cereri de formulat.
Reprezentantul Ministerului Public declară că nu are cereri de formulat.
Constatând că nu sunt alte chestiuni prealabile, în temeiul disp. art.385/13 pr.penală, Curtea a acordat cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocat critică soluția pronunțată de instanța de fond, susținând că nu s-a ținut seama de faptul că situația familiei condamnatului este grea, că imobilul se află într-o stare avansată de degradare, condamnatul fiind în măsură să-l repare. Mai precizează că în întreținerea condamnatului se află și un copil minor a cărui stare de sănătate este precară, fiind grav bolnav.
Solicită admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond, în temeiul disp. art.455 rap. la art.453 lit.c pr.penală, admiterea cererii de întrerupere executare pedeapsă pentru o perioadă de 3 luni.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, întrucât motivele invocate de recurent nu constituie împrejurări speciale care să justifice întreruperea executării pedepsei, așa cum cer dispozițiile art.453 pr.penală.
Recurentul-condamnat personal având cuvântul, declară că lasă la aprecierea instanței modul de soluționare a recursului.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față constată:
Prin sentința penală nr..228/05.05.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, s-a respins ca nefondată cererea de întrerupere executare pedeapsă formulată de condamnatul, fiul lui și, născut la data de 16.08.1971 în B, deținut în Penitenciarul Mărgineni, cu privire la pedeapsa de 9 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.265/17.11.2004 pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr.896/2004.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin sentința penală nr.265/17 noiembrie 2004 pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul penal nr.896/2004 petentul a fost condamnat la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/ 2000 cu aplicarea art.37 lit.a, art.74 lit.a și b, art.76 lit.a și art.80 alin.1 penal (prin schimbarea încadrării juridice din art.2 alin.1 și 2 rap. la art.12 alin.1 din Legea 143/2000 cu aplic.art.37 lit.a penal) și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, și b penal.
În baza art.83 penal s-a revocat suspendarea condiționată a restului de 839 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată prin nr.425/24 aprilie 2003 de Tribunalul București, Secția I-a Penală și s-a dispus ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 9 ani și 109 zile închisoare.
Prima instanță a reținut că în cauză s-a efectuat o anchetă socială din care a rezultat că la adresa indicată locuiesc 5 persoane în condiții improprii, între care și mama condamnatului care are probleme grave de sănătate, nu însă și fiul acestuia, iar veniturile realizate sunt de 482 lei. S-a mai reținut în același referat că petentul nu a lucrat niciodată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs condamnatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, considerând că se impunea admiterea cererii sale și lăsarea sa în libertate pentru o perioadă de 3 luni.
Examinând hotărârea recurată, în raport de probele administrate la prima instanță, de susținerile recurentului, de dispozițiile legale incidente în materie, art.453 lit.c și art.455 pr.penală ca și prevederile art.385/6 alin.ultim pr.penală, Curtea constată că recursul petentului condamnat este nefondat.
Așa cum a reținut și prima instanță, situația prezentată în referatul de anchetă socială întocmit de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului din cadrul Consiliului Local Sector 2 - B atestă faptul că familia condamnatului locuiește într-un bloc plin de gunoaie, locuința ocupată de familia condamnatului fiind alcătuită dintr-o cameră având o suprafață de aproximativ 15. care nu este prevăzută cu baie și bucătărie, mobilată modest, cu lucruri vechi și uzate.
În același referat s-a menționat că situația socio-economică a familiei condamnatului este precară, venitul total lunar al familiei acestuia în cuantum de 482 lei, fiind compus din ajutorul social al mamei condamnatului și alocațiile de stat ale nepoților condamnatului.
S-a mai arătat în cuprinsul referatului că împreună cu mama condamnatului locuiesc 2 surori majore ale acestuia, împreună cu fii lor minori.
S-a conchis în referat că fiul condamnatului nu locuiește la acea adresă, mama condamnatului are probleme grave de sănătate accentuate și de condițiile improprii de locuit și că înainte de a fi arestat nu se știe dacă petentul realiza venituri.
Curtea consideră, așa cum a apreciat și prima instanță că, nu sunt îndeplinite cerințele art.453 lit.c pr.penală care prevăd existența unor împrejurări speciale de natură a produce consecințe grave pentru familia condamnatului dacă acesta continuă executarea pedepsei.
Situația materială precară în care se află familia condamnatului precede arestării acestuia, iar lăsarea în libertate a acestuia pentru o perioadă de numai 3 luni nu poate aduce îmbunătățiri semnificative situației locative sau financiare a familiei sale, cu atât mai mult cu cât condamnatul nu a lucrat niciodată. Dimpotrivă, există posibilitatea ca prezența inculpatului la domiciliu să fie mai degrabă o decât un ajutor pentru ceilalți membrii de familie.
Așa fiind, întrucât recurentul nu a prezentat elemente noi față de cele avute în vedere de prima instanță, în baza disp.art.385/15 pct.1 lit.b pr.penală Curtea va respinge recursul condamnatului ca nefondat.
Văzând și disp. art.192 alin.2 pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul, fiul lui și, născut la data de 16 august 1971, deținut în Penitenciarul Mărgineni, împotriva sentinței penale nr.228/05.05.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr-..
Obligă recurentul la 150 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției și al Libertăților în contul Baroului de Avocați
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 08 iulie 2009.
Președinte, Judecători,
- - - - - -
Grefier,
DG
4 ex./14.07.2009
f-
Tribunalul Dâmbovița
Operator de date cu caracter personal
Număr notificare 3113/2006
Președinte:Gabriela DiaconuJudecători:Gabriela Diaconu, Mihai Viorel Tudoran, Cristina
