Intrerupere executarii pedepsei Art.455 cpp. Decizia 498/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
734/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 498
Ședința publică din data de 07 aprilie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Mihai Oprescu
JUDECĂTOR 2: Viorel Adrian Podar
JUDECĂTOR 3: Antoaneta
GREFIER -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat prin procuror
Pe rol se află judecarea recursului declarat de condamnatul împotriva Sentinței penale nr.249/05.03.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul- condamnat, în stare de arest, și asistat de apărător din oficiu, cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurentul-condamnat, prin apărătorul din oficiu, solicită efectuarea unei contraexpertize, considerând că la momentul efectuării raportului de expertiză medico-legală A1/13.784 din 25 februarie 2009, acesta nu a beneficiat de suficiente investigații, investigațiile pe care le-a efectuat atunci nefiind concludente, în condițiile în care avea ingerate corpuri și nu au putut fi efectuate analize complete.
Inculpatul, personal, stăruie în solicitarea de a se dispune efectuarea unei contraexpertize, având în vedere că cele două expertize medicale se contrazic. Întrebat fiind de instanță, arată că are vârsta de 45 de ani și a fost condamnat la o pedeapsă de 25 ani închisoare pentru omor, din care a efectuat 10 ani.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca nefondată, a cererii de a se dispune efectuarea unei noi expertize medico-legale, în recurs fiind admisibilă doar proba cu înscrisuri.
Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru recurentul-condamnat, având cuvântul, precizează incidența cazului de casare prevăzut de art.3859pct.18 și C.P.P. solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și, pe fond, întreruperea executării pedepsei, avându-se în vedere starea deosebit de gravă a condamnatului, precum și că acesta nu a mai beneficiat până la acest moment de o întrerupere a executării pedepsei pentru a-și putea trata afecțiunile medicale grave de care suferă.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, considerând că hotărârea instanței de fond este temeinică și legală, întrucât din concluziile singurului raport de expertiză medico-legală efectuat în cauză reiese că acesta poate fi tratat în rețeaua sanitară a Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, insistă în a se dispune efectuarea unei contraexpertize, arătând că nu i s-au putut efectua toate investigațiile necesare deoarece a avut ingerat în organism un obiect metalic.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr.249/05.03.2009 Tribunalul București Secția a II-a Penală a respins,ca nefondată,cererea privind întreruperea executării pedepsei închisorii formulată de condamnatul, fiul lui și,născut la data de 18.09.1964 și a obligat pe petent la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel,instanța a reținut că petentul condamnat se află se află în executarea pedepsei de 25 ani închisoare aplicată prin sent.pen.60/13.03.2001 pron.de Tribunalul Teleorman, rămasă definitivă prin dec.pen.123/11.01.2002 a -Sectia Penala, în baza căreia a fost emis nr.76/29.01.2002, fără a mai fi beneficiat de amânări sau întreruperi ale executării pedepsei închisorii așa cum rezultă din referatul întocmit de către Biroul Executări Penale al Tribunalul Teleorman.
Din analiza probelor aflate la dosar tribunalul a apreciat că cererea de întrerupere a executării pedepsei închisorii este neîntemeiată.
Astfel potrivit raportului de expertiza medico-legala cu nr.A 1/13.784/25.02.2009 ntocmit de INML Minovici, petentul condamnat prezintă diagnosticul de: discale L3-L5- fără indicație chirurgicală la momentul examinării. disc lombara (L5) operata în antecedente (l996). de de. Tulburări trofice marcate (aminotrofii crurale ).2/.Sechele post secțiune voluntara a tendoanelor achiliene bilateral - cu indicație chirurgicala fără caracter de urgenta. 3/. abdominal a autoprovocata,operata, in curs de cicatrizare.4/. Plaga autoprovocata stânga, operata - in curs de cicatrizare.5/.Corp străin (ace) introduși voluntar in peretele abdominal (centroabdominal și în flancul drept)- cu indicație de extragere chirurgicala fără caracter de urgenta.61Tulburare de personalitate de tip antisocial cu repetate auto agresiuni in antecedente, operate, putând fi tratat în rețeaua sanitara a ANP.
La termenul din 05.03.2009 petentul a solicitat un nou raport de expertiza medico-legala motivat de faptul ca in concluziile primului raport exista o mențiune ce face referire la un corp străin ce se află în organismul sau și a cărui prezenta a condus la concluzii greșite care nu reflecta starea sa de sănătate reala, cererea respinsa de către instanța motivat de faptul ca aspectele relevate nu sunt noi si au fost avute deja in vedere la efectuarea primului raport încheiat, ba mai mult din chiar actele depuse la dosar de petent,respectiv copia sent.pen.1283/07.11.2008 pron.de Sectia l-a Penala, se pare ca aceasta reprezintă deja o practica deja uzitata de către petent în toate cererile de întrerupere formulate la diverse instanțe, care însă nu conduc la alte concluzii decât cele avute în vedere la întocmirea rapoartelor medicale de către comisiile INML si nu releva o alta stare de sănătate a acestuia.
Împotriva sentinței,condamnatul a declarat recurs prin care a solicitat efectuarea unei noi contraexpertize,considerând că la momentul efectuării raportului de expertiză medio-legală nu a beneficiat de suficiente investigații în condițiile în care avea ingerate copuri și nu au putut fi efectuate analize complete.
În fond, a solicitat ca în conformitate cu prevederile art.18 Cod procedură penală să se caseze hotărârea și să se dispună întreruperea executării pedepsei,avându-se în vedere starea sa deosebit de gravă și că nu a mai beneficiat de o întrerupere a executării pedepsei pentru a-și putea trata afecțiunile.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței recurate în raport de criticile aduse,în cadrul cazului de casare invocat,precum și conform prevederilor art.3856alin.3 Cod procedură penală,Curtea constată că recursul este nefondat,pentru următoarele considerente:
Soluția instanței este legală și temeinică și se fundamentează pe soluțiile expertizei medico-legale de specialitate efectuată în cauză,așa încât nu poate fi incident în cauză cazul de casare prev.de art.3859pct.18 Cod procedură penală.
Astfel,potrivit raportului de expertiză medico-legală efectuat în cauză afecțiunile de care suferă condamnatul pot fi tratate în rețeaua sanitară a ANP.
Împrejurarea invocată de condamnat în sensul că în organismul său se află un corp străin care impune efectuarea unui nou raport de expertiză,a fost corect considerată de instanța ca neîntemeiată,deoarece situația a fost avută în vedere la examinarea condamnatului și elaborarea concluziilor raportului de expertiză medico-legal.
Reiterarea acesteia cu ocazia judecării recursului,nu poate fi considerată în aceste condiții decât ca o critică adusă sentinței,iar nu ca o nouă cerere de probe,întrucât nu poate constitui în condițiile date un motiv de casare cu reținere spre rejudecare cu consecința efectuării unui nou raport de expertiză medico-legală de către instanța de recurs.
Astfel,instanța de fond,s-a pronunțat asupra cererii neputând fi incident cazul de casare prev.de art.3859pct.10 Cod procedură penală,iar pe de altă parte în mod corect a apreciat netemeinicia unei asemenea cereri având în vedere că aspectele relevate nu sunt noi și au fost avute deja în vedere la efectuarea primului raport de expertiză.
În acest context nu se poate aprecia că s-a comis o eroare gravă de fapt,în sensul art.3859pct.18 Cod procedură penală,soluția nefiind în contradicție cu probatoriul administrat și nici nu se impune completarea probatoriului cu consecința reținerii cauzei spre rejudecare pentru a se pronunța o soluție în baza unor probe suficiente.
Pentru toate aceste considerente,Curtea,în temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge,ca nefondat,recursul declarata de condamnatul împotriva sentinței penale nr.249/05.03.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală.
Obligă recurentul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat din care 100 lei onorariu avocatului din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică,azi 7.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECATOR
GREFIER
Red.AN
Dact.IE/2 ex./6.05.2009
2
Președinte:Mihai OprescuJudecători:Mihai Oprescu, Viorel Adrian Podar, Antoaneta
