Intrerupere executarii pedepsei Art.455 cpp. Decizia 741/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
(Număr în format vechi 1159/2009)
OMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I -A PENALĂ
DECIZIA PENALA NR. 741
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA - 2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Vasile Băjan
PREȘEDINTE: Vasile Băjan
JUDECĂTOR 2: Niculae Stan
GREFIER:
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - reprezentat de procuror.
Pe rol, se află RECURSUL declarat de condamnatul împotriva Sentinței penale nr. 462 din data de 30 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II -a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul - condamnat, personal, aflat în stare de detenție la Penitenciarul Jilava, asistat juridic de apărător desemnat din oficiu, avocat, cu delegație pentru asistența juridică obligatorie depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul din oficiu al recurentului - condamnat solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și pe fond să se dispună admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei, având în vedere că petentul - condamnat are trei copii minori în întreținere iar soția acestuia este bolnavă, iar situația materială a acestora este precară.
Este de reținut că în referatul de anchetă socială aflat la dosar se face mențiunea că petentul - condamnat nu este căsătorit, aspect cu privire la care acesta precizează că, având în vedere faptul că acesta este musulman iar soția este de religie ortodoxă, nu și-au putut oficializa relația, inse ei trăiesc împreună și, așa cum arătat și anterior, au copii minori.
Apreciază că în cauza sunt date suficiente pentru admiterea recursului, casarea sentinței instanței d de fond și admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei pentru o perioadă de trei luni.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază soluția instanței de fond ca fiind legală și temeinică, întrucât situația materială precară ce fost invocată de contre condamnat în cererea sa de întrerupere a executării pedepsie nu prezintă o împrejurare excepțională care să justifice întreruperea executării pedepsei; mai mult decât atât, această situație materială nu poate fi îmbunătățită într-o perioadă de trei luni, aceasta existând și anterior condamnării petentului.
Față de toate aceste aspecte, nefiind întrunită cerința legală, solicită respingerea ca nefondat a recursului.
Recurentul - condamnat, având cuvântul, solicită admiterea recursului și întreruperea executării pedepsei pentru a-și ajuta familia; precizează că are trei copii minori iar soția sa nu muncește și are serioase probleme de sănătate. Precizează că în anul 2007 "ridicat" prin forțele proprii o cameră, insă nu a avut timp să finalizeze, iar soția sa nu dispune de posibilități materiale pentru a duce la bun sfârșit această construcție.
CURTEA
Asupra cauzei penale de față reține următoarele:
Prin sentința penală nr.462/30.04.2009 Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în temeiul art. 455 rap. la art. 453 lit. c Cod procedură penală a respins ca neîntemeiată cererea formulată de petentul condamnat având ca obiect întreruperea executării pedepsei de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1212/30.09.2006 a Tribunalului București - Secția I-a Penală (definitivă prin neapelare); a obligat pe petent la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Instanța de fond a reținut că petentul se află în executarea unei pedepsei de 5 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 211 alin. 2 lit. b,c și art. 211 lit.a,b Cod penal cu aplicarea art. 74 - 76 lit. b Cod penal, iar cererea de întrerupere a executării este justificată de motive familiale pe temeiul prev. de art. 455 rap. la art. 453 lit. c Cod procedură penală.
Instanța de fond a mai reținut că din referatul de anchetă socială efectuat de Primăria comunei G, județul P, rezultă că familia condamnatului se compune din concubina sa - și trei copii -, în vârstă de 18 ani, în vârstă de 16 ani, în vârstă de 11 ani, nerecunoscuți de tată. Aceștia locuiesc în comuna G într-un imobil format dintr-o sigură cameră, construit din pământ și lemn, sursele lor de întreținere fiind alocația de plasament în cuantum de 80 lei, alocația de stat în cuantum de 200 lei și alocația de susținere în sumă de 80 lei.
Se apreciază că în locuința familiei condamnatului condițiile sunt insalubre, iar într-o singură cameră locuiesc cinci persoane.
Instanța a apreciat că deși dovezile administrate relevă lipsa condițiile materiale și financiare ale membrilor familiei condamnatului, acest aspect nu se încadrează în dispozițiile art. 455 rap. la art. 453 alin 1 lit.c Cod procedură penală deoarece situația precară socială, în care trăiește familia sa nu constituie împrejurări speciale în înțelesul textului de lege mai sus-menționat care să creeze consecințe grave pentru condamnat, familie sau unitatea la care lucrează acesta, dacă ar fi cazul. Numai în aceste cazuri, executarea ar putea fi amânată cel mult 3 luni și numai o singură dată, dar așa cum s-a arătat prezența petentului condamnat nu ar îmbunătăți semnificativ situația materială și financiară a familiei sale, într-un timp atât de scurt.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petentul condamnat criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie motivat de faptul că în cauză sunt îndeplinite cerințele legale pentru întreruperea executării pedepsei.
Recurentul susține că are o situația familială dificilă - trei copii minori, soția bolnavă și fără loc de muncă, iar în perioada de întrerupere a executării pedepsei ar putea rezolva unele dintre aceste probleme.
Curtea, examinând recursul petentului condamnat potrivit art. 3856alin. 3 Cod procedură penală constată că acesta nu este întemeiat.
Instanța de fond a făcut o corectă interpretarea și aplicare a dispozițiilor art. 455 rap. la art. 453 alin.1 lit. c Cod procedură penală și a apreciat temeinic probele administrate. În cauză nu rezultă existența unor împrejurări speciale astfel cum sunt definite de lege și nici consecințele grave avute în vedere de textul invocat.
Situația precară de natură materială și locativă invocată de condamnat în cerere nu este o împrejurarea specială la care se referă temeiul juridic invocat, aceasta fiind preexistentă, iar perioada de 3 luni pentru care se poate dispune întreruperea nu ar avea un efect asupra îmbunătățirii acestea.
Cum nu s-a făcut dovada existenței unor împrejurări speciale care să justifice cererea, corect a fost respinsă de instanța de fond.
Așa fiind, urmează a respinge ca nefondat recursul condamnatului potrivit dispozițiilor art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
Urmează a face aplicarea art. 192 alin. 2 Cod procedură penală și art. 69 din Legea nr. 51/1995.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul împotriva sentinței penale nr.462/30.04.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurentul condamnat la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, onorariul avocatului din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 25.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR 3: Carmen Veronica
- - - - - -
GREFIER
Red.
Dact./04.06.2009
2 ex.
Red- - Tribunalul București - Secția a II-a Penală
Președinte:Vasile BăjanJudecători:Vasile Băjan, Niculae Stan, Carmen Veronica
